957 matches
-
a traversa satul În vârful picioarelor, ca să nu Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întemeiat orașul fictiv Talmud, devenit Thalmus/Tălmaciu) este poemul medieval De oppido Thalmus, compus de preotul sas Johann Lebell prin 1542 și publicat abia În 1779 <endnote id="(5, p. XXII)"/>. În 1781, vorbind despre „evreii regelui Decebal”, istoricul și etnologul austriac Franz Joseph Sulzer reia legenda, punând În legătură Tălmaciu, orașul transilvănean, și Thalmus, „cetatea evreiască vestită și În vremurile antice” <endnote id="(193)"/>. După cum se vede, nu mă interesează numai imaginea creștinului despre evreu, ci și imaginea evreului despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează etnologul Petru Caraman - pe care o ilustrează identificarea letinului când cu un turc sau chiar cu un tătar, când cu un evreu (de unde se vede ce vagă și eronată idee avea țăranul nostru despre așa-numiții letini), ceea ce reiese clar de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
166, p. 46)"/>. Gheorghe Brătescu susține că termenul românesc „jidov” ar proveni de la un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală” a potopului, etnologul Romulus Vulcănescu avansează teoria autohtonistă și protocronistă conform căreia legendele diluviene cu „uriași” [= „jidovi”] din tradiția populară românească ar proveni dintr-un „substrat mai vechi european sau indo-european al mitului, care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În mod expres că turcii omoară și Încastrează În zidurile unor construcții corpuri (sau cranii) de creștini, anume de rit ortodox <endnote id="(168, pp. 83 și 87)"/>. Analizând nenumărate variante ale legendei privind „jertfa zidirii” În Europa și Asia, etnologul român Adrian Fochi a ajuns la concluzia că, uneori, „alegerea [sacrificatului] este abil Îndreptată către persoane susceptibile a fi victimele fanatismului religios, de gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic. Nu se trece În domeniul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un cuptor ; vezi 105, p. 137. 107. Veronika Görög-Karady, „Ethnic stereotypes and folklore. The Jew in Hungarian oral literature”, În Folklore Processed. In Honour of Lauri Honko, ed. Reimund Kvideland, Studia Fennica Folkloristica, Helsinki, 1992, pp. 114-126. 108. Marianne Mesnil, Etnologul, Între șarpe și balaur, și Marianne Mesnil și Assia Popova, Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să crească/ Să ne mîntuiască/ Păstorii văzînd În zare/ Pe cer, o lumină mare/ Ei se Închinau/ Îngerii cîntau/ Și senveseleau>>”. Pe Andrei l-au ars și cuvinte de genul: „clerici”, „Dumnezeu”, „Steaua” sau chiar și o observație a specialistului etnolog de la Iași: „CÎt despre Înlocuirea Stelei cu Globul, acest lucru se explică prin faptul că globul apare adesea În cărțile bisericești, pe coperțile acestora, În iconografia ortodoxă, sugerînd atotputernicia religiei, universalitatea de care se bucură (subl. În orig.)”. Datorită conotațiilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Face parte din generația de excepție care între cele două războaie mondiale a adunat informații asupra vieții sociale din România cea mare: autentici patrioți care, cu adevărat și-au iubit țara”. (Paul H. Stahl - 2001). REFERIRI EXTRASE: -DATCU, IORDAN, Dicționarul etnologilor români, Ed. Saeculum I.O., București, 1998, p. 157 -VLAD, SORINA; GEACU, SORIN; SĂGEATĂ, RADU, Figuri de geografi ieșeni, Iași, Ed. Corson, 1999, p. 19-22 -VLAD, SORINA; SĂGEATĂ, RADU; GEACU, SORIN, Geografi români, Editura Semne, București 2000, p. 98-101. -Anuarul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
VII-lea simpozion al filialei Ginta LatinăVălenii de Munte. Vă Închipuiți cu câte eforturi a avut loc totuși această reuniune la Făgărași și Sâmbăta de Sus cu participarea confraților de peste hotare. 8.I. Predrag Balasievič Zayecar Timoc Împreună cu un profesor etnolog din Zayecăr am Înființat o Asociație Culturală pentru românii din NordEstul Serbiei care se numește ARIADNEA FILUM. Pentru o mai bună reușită vă rog să-mi trimiteți adresele sau paginile WEB ale altor Asociații cu preocupări asemănătoare. 18.I. Ing.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a întâmplat absolut nimic. Unde ne sunt teroriștii? se întrebau ziariștii. Și de ce nu răzbună ei moartea șefului? De aici, de la ideea de răzbunare s-a încins o discuție pasionantă în care erau invocați tot felul de filosofi, antropologi și etnologi ca Hobbes, Rousseau, Lévy-Strauss și, mai ales, René Girard - foarte la modă cu câțiva ani înainte. (Îl cunoscusem personal în Statele Unite - preda ca profesor, la Bufallo -, unde eram în trecere împreună cu Michel Deguy, și el prezent la această discuție stârnită
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
turismul, frumusețea așa-zis sălbatică a acestei regiuni, faima etnologică întreținută încă din timpul lui Ceaușescu, fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
timpuriu atributele lui Iahve din vechiul Testament. ulterior, acest zeu se va retrAge, mai întâi din conștiința oamenilor, apoi va înceta să-și mai facă în vreun fel simțită prezența. Devine ceea ce Mircea Eliade numea „deus otiosus”. Eliade îi reproșează etnologului german raționalismul demersului său: „Nu poți să întemeiezi supoziția unui monoteism originar plecând doar de la încercarea logică a omului primitiv de a descoperi cauza primă”. Esența religiei nu poate fi surprinsă logic, invocându-se cauzalitatea. Religia este urmarea tocmai a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 359-362; Gheorghe I. Neagu, Christea N. Țapu, REF, 1978, 2; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală, RMB, 1981, 11 456; Traian Cantemir, Restructurarea unei vechi ediții folcloristice, CRC, 1981, 47; Cristea, Teleorman, 690-691; Datcu, Dicț. etnolog., II, 258; Datcu, Repere, 27-59; Dumitru Vasile Delceanu, Doi folcloriști cu har: Christea N. Țapu și Florian Cristescu, „Caligraf”, 2003, ianuarie. I. D.
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
1942, 32; Ion Breazu, Horia Teculescu, TR, 1942, 7-8; Eugen Hulea, Horia Teculescu, GT, 1944, 3; Piru, Panorama, 171-172; Bârlea, Ist. folc., 434-435; Scrisoare de la Tuliu Ropotă. 1982, ADLTR, R-31; Titus Andronic, Centenar Horia Teculescu, TR, 1997, 25; Datcu, Dicț. etnolog., II, 249. I.D., R.Z.
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 96-109; Dicț. lit. 1900, 847-848; Ornea, Actualitatea, 96-104; Cioculescu, Itinerar, V, 35-41; Datcu, Dicț. etnolog., II, 250-251; Dicț. analitic, III, 392-394. L. Cș.
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 139-140. I. D.
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 120-129; Dicț. lit. 1900, 855-856; Datcu, Dicț. etnolog., II, 253-255. C. Bz.
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
t. XXX-XXXI, 1985-1987; Gh. Pavelescu, „Folcloristul Enea Hodoș”, „Tribuna” (Sibiu), 1996, 1700; Paul Schveiger, „Prieteni români ai lui M. Gaster”, „Facla magazin” (Tel Aviv), 1998, 2189; Iordan Datcu, „Prieteni români ai lui M. Gaster”, RL, 1998, 46; Iordan Datcu, Dicț. etnolog., I, 268-270; Anca Noje, Moses Gaster și prietenii săi români, ST, 1999, 1; Călin Teutișan, „Prieteni români ai lui M. Gaster”, „Folclor literar”, 1999, 335-337. I.D.
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Iași, 1984, 323; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, București, 1984, 49; Iordan Datcu, Adrian Fochi (1920-1985), REF, 1986, 1; Rodica Fochi, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Adrian Fochi (1956-1985), REF, 1986, 1; Dicț. scriit. rom., II, 289-291; Datcu, Dicț. etnolog., I, 270-274. I.D.
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
, Mathias (3.III.1861, Gallspach, Austria - 5.IV.1940, Vornwald, Austria), etnolog austriac. A făcut studii universitare de filologie romanică la Viena, cu Adolf Mussafia, și la Paris, cu Gaston Paris, obținând titlul de doctor în filologie al Universității din Viena. Profesor de filologie romanică și de istorie literară, rector al Universității
FRIEDWAGNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
Würzburg, 1940. Repere bibliografice: C. Rădulescu-Motru, Prof. dr. Mathias Friedwagner, CL, 1940, 4; Sextil Pușcariu, Mathias Friedwagner, DR, 1941, 225-227; Simion Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991, 138-143; Datcu, Dicț. etnolog., I, 277. I.D.
FRIEDWAGNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea, Ist. folc., 165-166; Dicț. lit. 1900, 374-375; Dicț. scriit. rom., II, 304-306; Datcu, Dicț. etnolog., I, 278. I.H.C.
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]