926 matches
-
care spera s? devin? ?i nici nu va orienta efectiv demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa?ie care, cu excep?ia etnologiei, nu mai are echivalent �n sectorul ?tiin?elor umane ?i sociale. �n acela?i timp, descentralizarea administrativ? a ??rîi stimuleaz? ?i diversific? cererea de sociologie, contribuind la extinderea c�mpului �n direc?ia �problemelor sociale� acute: politicile sociale ?i culturale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
importante au încremenit în fașă. Dan C. Mihăilescu oferă o sinteză a acestui proces: "De unde consecvență, dacă la toate răspântiile carieri se ivea matematic un nod îndrăcit? Când să mă-nham la poezie, am intrat în redacții. Când să fac etnologie și profsorat, am devenit traducător-dactilograf la ICE Mecanoexportimport. Când să devin cronicar la Luceafărul, am fugit mâncând pământul și am devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară. Când să scriu "enciclopedia lumii românești prin viața și opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
se află la locul potrivit: sus e acela care ar trebui să fie jos, jos e mulțimea care ar trebui să fie sus255. Există un loc în care actualitatea acestor remarci lasă de dorit: tăgăduirea creativității colectivităților umane. Istoria și etnologia au dovedit-o în mod admirabil în materie de religie, limbă și economie. Există vreo descoperire mai fabuloasă decît agricultura sau o alta, mai minunată decît muzica și poezia, toate datorate geniului popoarelor? În scrierea mea, Essai sur l'histoire
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
texte în sfera reflecției / speculației, de exemplu consecințele dezvoltării științelor exacte. Astfel, textele SF din anii 1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele "umane" sau științe soft și nu, ca înainte, fizica, astronomia sau așa-zisele științe exacte, "dure". Cu toate acestea, textele recente revin asupra acestor presupoziții și încearcă să integreze literar diferitele tipuri de speculație, prezentându-le la
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
celei microsociologice (structurile și procesele din interiorul grupului familial). Sociologia și antropologia familiei tind - și reușesc într-o mare măsură - la o viziune holistică (sistemică), integrând date din mai multe discipline științifice, în particular din istorie (comparația în timp), din etnologie (comparație spațio-culturală), din economie (problema costurilor) și din psihologia socială (valori, atitudini, percepții, mecanisme cognitive ale grupului familial). De remarcat, de asemenea, că în manualele de sociologie (și antropologie) sunt incluse teme de intersecție cu asistența socială, sub sintagma „probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legal. Mai recent se vorbește și despre tată psihologic, cel care a fost afectiv mai aproape de copil și cu care acesta se identifică. La fel operează distincțiile dintre mamă biologică (genetrix) și celelalte variante (socială, legală, psihologică). Sociologii și antropologii (etnologii) ce se ocupă de familie și nu sunt de limbă engleză recunosc că în literatura anglo-americană terminologia din domeniu este mai precisă (vezi Segalen, 1987). E în joc, desigur, contribuția masivă a antropologilor americani și englezi la sistematizarea și interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale (p. 444). Oricum, apare limpede că în lumina criteriilor de acest fel nu toate formele familiale sunt echivalente ca bun individual și colectiv, atât prin prisma „celui din interior”(insider), cât și a „celui din exterior” (outsider). Antropologii culturali, etnologii și alți specialiști care prin profesie au întâlnit populații simple, „tribale”, „exotice” au ajuns aproape automat la ideea diversității configurațiilor domestice. Pentru societățile complexe, în particular pentru cultura euro-americană, variabilitatea familială se desfășura pe un teren foarte îngust și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de teamă, nu-i lasă să se nască, crescându-i și adăpostindu-i În propriul corp - un personaj asemănător Întâlnim la Pascal Bruckner, În Copilul divin) permite autorului un număr de referințe ironice, implicite, la meseria de scriitor, la voga etnologiei și, mai ales, la deviații psihice supradimensionate până la absurd (numele lui Eugène Ionesco nu poate fi ocolit, dar aici este vorba de un absurd existențialist pus În ramă). Într-un alt roman, din 1999, Opera postumă a lui Thomas Pilaster
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1. Cura ordinatică / 121 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice / 123 Concluzia capitolului al III-lea: Confuzia, a treia definiție a comunicării / 127 Concluzie generală: Împotriva comunicării confuze: interpretarea / 128 Bibliografie / 131 În aceeași colecție: 1. Naționalismele europene, Paul Sabourin 2. Etnologia Europei, Jean Cuisenier 3. Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler 4. Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi 5. Simbolistica politică, Lucien Sfez 6. Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand 7. Magia, Jean Servier 8. Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trebuie să aibă priceperea de a adopta comportamentul potrivit, cerut de fiecare împrejurare concretă din viața grupului său și de particularitățile psihice ale fiecăruia dintre subordonații săi. 5. Teoria frustrării interferează și cu o serie de probleme ale Antropologiei și Etnologiei care, în vederea caracterizării colectivităților umane, fac apel la studiul psihologic. Africa, Insulele Hawaii au HYPERLINK "constituit.de"constituit, de regulă, terenul de aplicare a tehnicilor psihologiei experimentale, îndeosebi a „Testului de frustrație Rosenzweig” (test care a suferit, cu această ocazie
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lumină existența câte unui popor al cărui trecut n-a produs o istorie în sens comun, ci una sui generis. Asemenea popoare dispun și ele de o memorie ce conservă experiențe, însă nu atât istoria le clarifică și discută, cât etnologia și antropologia culturală. Diferențiind didactic între istorie și trecut, istoricii au găsit totuși un mod de a încorpora acele experiențe în patrimoniul istoriei. Ei au pus la lucru o istorie a muncii, care într-un fel e o istorie justițiară
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
culturale mari dintre lumea satelor și România urbană (vezi Comșa, M., Cele două Românii, în Barometrul de opinie publică, noiembrie 2003). În calitate de consultant al Fondului Român de Dezvoltare Socială sau de cercetător universitar. Vezi numeroasele detalii oferite în Dicționar de etnologie și antropologie, coord. P. Bonte, M. Izard, Polirom, 1999. D. Sandu, 2003, pp. 9-13, 2005. C. Câmpean, 2005, studiu intern al FRDS. Pentru distincția dezvoltare comunitară/dezvoltarea comunității, vezi D. Sandu, 2005, p. 34. Detalii pe paginile Web ale FRDS
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sociologie a calității artistice" ale cărei instrumente de măsură sunt "cunoștințele intelectuale". Acest autor trimite la toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele discipline universitare: istoria artei, economia culturii, filozofia artei, etnologia). El nu exclude publicul, promovat, în aceeași măsură ca și experții, la rangul de actor susceptibil să mobilizeze cunoștințe și să califice lucrurile. Trebuie, de asemenea, semnalate studiile lui Raymond Boudon, care, din anii 1990, dezvoltă o sociologie cognitivistă axată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
219, 230, 261, 265, 306. Estetic, 23, 32, 52, 56, 65, 75-76, 115, 120, 128, 133, 138-139, 142, 188, 196, 221, 228, 234, 246, 253-254, 256, 262, 275-276, 278, 284, 286, 295-296, 299, 301, 307. Etichetare, 289, 293. Etnicitate, 18. Etnologie, 50, 120, 269. Etnometodologie, 43-45, 283, 290, 303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234, 238, 246, 251, 256, 266
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
supra Propp, Greimas, Todorov) ni se pare esențial să se abordeze și dimensiunea verticală pragmatică a discursului narativ "scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru exegeza asupra ideii de destin în folclorul românesc, a existat în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea o întreagă suită de monografii, extrem de bine documentate, care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, în mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului în care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unele popoare, ea se petrece într-o zi de luni sau când e lună plină, dar în nici un caz când e lună nouă sau vinerea, căci atunci casa ar fi mereu goală și fără noroc.. Lucrarea Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, a Luciei Berdan, propune o perspectivă asupra destinului prin investigarea prioritară a obiceiurilor la naștere, în relație cu celelalte două momente fundamentale: nunta și moartea. Ea întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu o teză despre Socioantropologia fenomenelor divinatorii, teză distinsă cu calificativul magna cum laude și cu Premiul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași pentru cea mai valoroasă teză de doctorat susținută în anul 2006, în domeniul sociologiei. Predă cursuri de Etnologie românească și universală, Sociologie generală, Sociologia devianței și a controlului social. Este secretar de program al Seminarului de Cercetare Interdisciplinară a Religiilor și Ideologiilor (SCIRI), Univ. "Al.I. Cuza" Iași; redactor la revista Caiete sociologice; membru al Asociației Naționale a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mod superstițios unor persoane de a desluși și de a ghici lucruri ascunse, neștiute, și mai ales viitorul"4. Alte definiții, preluate de astă dată din lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice de ghicire și de prezicere a viitorului"5. Auguste Bouché-Leclercq, într-o amănunțită analiză a divinației în Antichitatea greacă și romană 6, o definește ca pe o sursă deschisă de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a unei situații. Informații de acest fel nu se află doar în lucrările de etnografie și etnologie, ci sunt confirmate și de subiecții intervievați de noi. Hidromanția presupune și folosirea altor lichide, cum ar fi uleiul sau vinul. Amestecul uleiului cu apa poate genera, în urma unor descântece, forme bizare ale acestei combinații. Aparent imposibile, ele vin să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel, dicționarele de etnologie și antropologie ne oferă o serie de definiții care ne conduc către aceleași concluzii. Într-un extrem de bine documentat dicționar din 1991, se subliniază clar că "numim profetism orice discurs ce se pretinde a fi cuvântul lui Dumnezeu"107. Așa cum
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucrurile și ființele acționează, la distanță, unele asupra altora, printr-o simpatie secretă care, asemenea eterului invizibil din știința modernă, are rolul de mijlocitor. Așa cum se prezintă informațiile pe care le avem la dispoziție grație cercetărilor din domeniul antropologiei și etnologiei, vechile științe nu duceau lipsă de legități care să ofere publicului explicații satisfăcătoare și convenabile. A treia condiție pe care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne, divinația și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]