1,730 matches
-
1 Mai 391. 1781. Cosinchi Beatrice, 6 apartamente, București, str. C-dor Botez 21. 1782. Cios Toader, 4 apartamente, București, str. Pitarul Hristache 10, Linia Centura Ștefănești-Colentina. 1783. Corbescu Radu și Alexis, 8 apartamente, București, Bul. Dacia 5. 1784. Cristu Eugenie, 9 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 48. 1785. Cocea Virgil, 2 apartamente, București, Erou Iancu Nic. 11, (Pipera Colentina), str. Frumoasă. 1786. Cernea Ioan, 9 apartamente, București, str. Răspântiilor 4, 5, str. Tunari 42, str. Sft. Petru 2, str. Cornescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
25-21 5721. Panaitescu Marcela, 3 apartamente, București, Aleea Platon 16, calea Călărași 319 5722. Patra Valter și Aurelia, 5 apartamente, București, Viorele 52 5723. Pandelescu Ion, 6 apartamente, București, str. Pieptănari 47. 5724. Pînă C-ta, Zoe și Elenă Tare Eugenia B., 33 apartamente, București, str. Borcea 4, str. Lânăriei 47. 5725. Puitel Georgeta, 4 apartamente, București, str. Dr. Sergiu 9 5726. Popescu Angela, 4 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 83 5727. Pateu Marin, 5 apartamente, București str. Popa Iancului 58
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
78. Ghingold, 10 apartamente, București, str. Raureanu 7 89. Gluk Jean, Kluk Silvia, 16 apartamente, București, str. Oituz 3, str. Danielopol 1 80. Glibb Jean, imobil complet București, str. Lipscani 63 81. Ghiulamite D-tru, 17 apartamente, bd. Magheru 27 82. Eugenie Gheorghiu și Viorica Dumitrescu, 22 apartamente, București, str. Călărași 28, str. Șelari 11 83. Ghica, imobil complet, București, str. Crucea de Piatră 84. Henriette Netă, 34 apartamente, București, str. Franklin 7 85. Hilat D. C-tin, 4 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 6 105. Lovinescu Monica, 5 apartamente, București, str. Bdul. 6 Martie 95 106. Lazăr Iosif, 5 apartamente, București, str. Mitropoliei 3 107. Lahovari El. Janin, 8 apartamente, București, str. Sf. Ștefan 19 108. Marinescu Eugenie, imobil complet, București, str. Eremia Grigorescu 26 109. Magaha V., 3 apartamente, București, str. Gl. Cantilli 16 110. Mahovay I., 3 apartamente, București, str. Frosa Sarandi 5 111. Maier Jean, imobil complet, str. Frumoasă 33 112. Mihăescu Ana, 2 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Eugen (5.XII.1936, Sibiu - 1.III.2000, Sibiu), critic și istoric literar, dramaturg. Este fiul Eugeniei Onu (n. Buceșan), profesoară, și al lui Constantin Onu, ofițer. Beneficiază de o solidă instrucție umanistă în familie, completată la Colegiul „Gh. Lazăr” din Sibiu și la Facultatea de Filologie din Cluj. După absolvire (1959) este profesor de limba și
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
, Constantin (10.X.1907, Craiova - 5.V.1999, București), poet. Este fiul Eugeniei (n. Dumitrescu) și al lui Alexandru Nisipeanu, funcționar. Învață mai întâi în orașul natal, unde este elev între 1919 și 1926 la Liceul „Carol I”, la Școala Comercială (secundară și superioară) și urmează cursuri la Academia de Înalte Studii Comerciale
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
NICOARĂ, Mara (3.XII.1948, Cozma, j. Mureș), poetă. Este fiica Eugeniei Nicoară (n. Rus), muncitoare, și a lui Vasile Nicoară, ofițer. După absolvirea Liceului „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1968), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-franceză, de la Universitatea din București, pe care o termină în 1974. Între 1980
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
de pe urma operațiunilor militare și în scopul apărării valorilor democrației. Împreună cu reprezentantele femeilor din 44 de țări, delegația română a luat parte la primul Congres internațional postbelic al femeilor, de la Paris (noiembrie 1945), convocat la propunerea femeilor franceze, în frunte cu Eugenie Cotton, și a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale U.F.A.R., aflată sub direcția P.C.R. De altfel, alegerea Parisului pentru ținerea Congresului și prezidarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale U.F.A.R., aflată sub direcția P.C.R. De altfel, alegerea Parisului pentru ținerea Congresului și prezidarea acestuia de Eugenie Cotton nu au fost întâmplătoare. Influența comuniștilor francezi era puternică în opinia publică, iar numeroase personalități culturale, științifice și politice, printre care și cunoscute feministe, vedeau în U.R.S.S. o garanție a păcii, iar în omul sovietic și în femeia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1936, să ia ființă efectivă, iar la acest centru, ca și la cel existent, să fie chemate pentru colaborare femeile de seamă din provinciile respective. Cerem introducerea cursurilor de educație sanitară obligatorie pentru fetele de la 15-18 ani. Să se încurajeze eugenia și căsătoria între tineri sănătoși cu purtări bune. Cerem să se instituie un premiu-simbol „Regina Maria”, pentru încurajarea în diferite regiuni ale țării, a celor mai devotate mame, înființându-se, sub oblăduirea ministerului de instrucție publică, „cultul mamei și familiei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sârbu, Paulina Chișiu, Jak Eva, Vidrașcu Emilia, Sanda Cupcea, Mia Groza, Ilica Maria, Matei Elena, Benco Rosalia, șai Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
, Alexandru (16.VII.1928, Ismail - 19.VII.2000, București), traducător și prozator. Fiu al Eugeniei (n. Markov) și al lui Alexandru Gh. Calaïs, contabil, C. a absolvit Facultatea de Limbi Slave la Universitatea din București (1968). Obținuse, în 1956, certificatul de traducător din limba rusă eliberat de Comisia specială de pe lângă Academia Română. Între 1949 și 1952
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
BĂRBULESCU, Paul (12.XII.1909, București - 29.IV.1987, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei și al lui Teodor Bărbulescu, funcționar. B. învață la liceele bucureștene „Titu Maiorescu” și „Mihai Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
BĂIEȘU, Nicolae (24.VI.1934, Caracușenii Vechi, j. Edineț), folclorist. Este fiul Eugeniei (n. Lipceanschi) și al lui Mihail Băieșu, țărani. A absolvit Școala Pedagogică din Soroca (1955) și a făcut studii superioare la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1956-1960) și la Universitatea de Stat din Chișinău (1960-1961
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
dragostea ei de teatru, și cea de la liceul alb, cu copii încărcați de probleme de la televizor: reclame, soap-opera, dieting, continuând cu Georgetown University, Londra și doctoratul cu Hitchins și fabuloasa lui bibliotecă cu mii de volume românești, descoperirea revistei despre eugenie, cea care a marcat-o ca temă. Apoi căsătoria cu Dan. Povestea acestei zile a căsătoririi putea fi aproape simțită, imaginată. Călătorisem amândouă toată după-masa cu cei doi copii în sistemul mașină și marsupiu, la lacul Monroe (nereal de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în autobuz, iar când ai coborât, veneai acasă, - ea, din întâmplare aștepta în stație, sub felinarul abia arzând, și recunoscându-te, ți-a rostit numele, vădit bucuroasă: - Vai, ce fericită sunt că vă văd! Vă mai aduceți aminte? Mă numesc Eugenia Săndulescu... M-ați judecat, mi-ați salvat viața. Era vorba de o delapidare. Am vrut să vin la tribunal, n-am îndrăznit. M-au grațiat. A dat să-ți sărute mâna, pe care ți-a cuprins-o cu tărie. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dulcele“ în cafeaua mea de dimineață, în care mă ambiționez să nu pun zahăr alb. Nu m-am gândit decât foarte târziu să asociez dulcele cu sărăcia - deși în școala generală aveam colegi la semiinternat care își păcăleau foamea cu Eugenii, pe urmă aurolacii sugând banane... La o lansare de firmă în București, patronii turci au început tratația cu dulce-concentrat, cu o prăjitură Excelent, bineînțeles ne-am zis că asta era tot, abia după dulce au început să vină brânza-telemea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Văcăreștilor. Îl desfășură pe măsuța de la fereastră. Și în gesturile ei nu era doar grija de a nu sfărâma hârtia veche, aproape arsă de trecerea timpului, ci și multă considerație, chiar pioșenie. Acela era arborele genealogic, singurul document care atesta eugenia sau evghenika familiei și, totodată, vechimea ei. Un arbore care își trăgea rădăcinile din Negoiță, Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot atâtea biserici în ele, din viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ALBERTO VÁZQUEZFIGUEROA TUAREG Traducere din limba spaniolă și note de DAN MUNTEANU COLAN și EUGENIA ALEXE MUNTEANU Tatălui meu „Alah este mare! Lăudat fie Alah! Cu mulți ani în urmă, când eram tânăr și picioarele mă purtau zile de-a rândul pe nisipuri și bolovănișuri fără să simt oboseala, într-o bună zi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asta, sărmanul de tine, cine știe de când n-ai mai băgat nimic în gură... De aseară, îi spuse Rafael, iar Mărgărit, grijuliu, păi, cât e de-aseară, și acum e două și ceva, și ce-oi fi mâncat aseară?... Niște eugenii, iar Mărgărit se miră din nou, eugenii zici, păi, în felul ăsta, te distrugi sigur. E sinucidere curată. Adevărul e că îi împuia capul cu tot felul de nerozii. Uneori o asculta cu un interes și o amabilitate prefăcute. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
n-ai mai băgat nimic în gură... De aseară, îi spuse Rafael, iar Mărgărit, grijuliu, păi, cât e de-aseară, și acum e două și ceva, și ce-oi fi mâncat aseară?... Niște eugenii, iar Mărgărit se miră din nou, eugenii zici, păi, în felul ăsta, te distrugi sigur. E sinucidere curată. Adevărul e că îi împuia capul cu tot felul de nerozii. Uneori o asculta cu un interes și o amabilitate prefăcute. Era un om ocupat în definitiv. Avea destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o aud că face ochi și ea. Nu intră la mine. Se duce direct în baie, unde se bălăcește vreo două ore. Mă roade o foame teribilă. Îmi aduc aminte că în geantă mi-au mai rămas de pe drum câteva Eugenii. Din nou destinul mi-e favorabil. Ronțăi biscuitele nostru național, cel care ne-a salvat sufletul în timpul comunismului, când nu găseai nici carne de veveriță, darmite de porc. Pe masa de nuiele din dormitor e un casetofon vechi. Înăuntru are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
asta... Nadina interveni repede cu explicația: ― L-am cules și pe el, ca să fim compania mai mare... Nu te superi? ― O, se poate? Din... Vmse să zică "dimpotrivă", își luă seama, se întrempse, ocoli mașina pe la spate, și, sărutând mâna Eugeniei, o ajută să coboare. Câțiva servitori se învîrteau să descarce lucrurile și nu știau ce să facă. Nadina observă și zise șoferului: ― Vezi, Rudolf, să nu se piarză ceva de-a coniței Jenny! Titu Herdelea stătea deoparte foarte rușinat că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
te refuz!" Nu putea spune admiratorilor săi că atunci când și-a înfipt mâna în buzunar a scos portotelul și a achitat anticipat pe șase luni leafa protejatului său, suma fiind contabilizată în registre ca donație din partea domnului deputat Gogu Ionescu. Eugenia îl îmbrățișă și-l felicită grațios, satisfăcîndu-i astfel pe deplin amorul propriu. Pe urmă amândoi făcură urări tânărului și-l poftiră la masă într-o zi, după ce va fi luat contact cu jurnalul. ― Vezi, mai pune și despre mine cîte-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
decorațiile. Sute de mâini se întindeau și se strângeau. În fața estradei prezidențiale era un vălmășag de fracuri. Ici-colo, câte un reprezentant al națiunii ridica ochii spre tribune, căutîndu-și invitații sau schimbând bezele cu vreo floare zâmbitoare. ― Uite pe Gogu! șopti Eugenia mișcată, Nadinei, care avea pe figură un surâs de satisfacție. De jos, Gogu Ionescu, jovial, făcea niște semne pe care nimeni nu le înțelegea, dar la care Nadina, închipuindu-și că întreabă dacă e mulțumită cu locurile ce i le-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]