947 matches
-
ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor. Scopul eugeniștilor era să schimbe atitudinea statului față de aceste probleme considerate marginale și să obțină chiar transformarea lor În priorități. Eugeniștii nu au reușit să determine o creștere semnificativă a bugetului alocat de guvern pentru sectorul sănătății, Însă eforturile lor au contribuit la extinderea responsabilităților statului față de cetățenii săi și la crearea de instituții, legislație și programe importante și absolut noi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
treptat, modificate. În rândurile care urmează voi discuta demersurile adepților eugeniei de reformare a sistemului de sănătate Între 1918 și 1948 și voi evidenția legătura lor strânsă cu programele de reformă sanitară ale PNȚ. Relațiile dintre regimul Antonescu și mișcarea eugenistă sunt mult mai puțin clare. Regimul din timpul războiului a renunțat la programele preventive, concepute să asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan, au criticat guvernul din timpul războiului pentru maniera neglijentă În care trata problemele de sănătate ale populației. În secțiunile finale, capitolul de față prezintă inițiativele mișcării eugeniste după 1945, când a Încercat să reia unele programe Întrerupte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan, au criticat guvernul din timpul războiului pentru maniera neglijentă În care trata problemele de sănătate ale populației. În secțiunile finale, capitolul de față prezintă inițiativele mișcării eugeniste după 1945, când a Încercat să reia unele programe Întrerupte de război și să repună În aplicare legislația din domeniul sănătății care fusese suspendată. Inițiativele mișcării au fost Însă din nou suspendate de regimul comunist, care a preluat puterea În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
când a Încercat să reia unele programe Întrerupte de război și să repună În aplicare legislația din domeniul sănătății care fusese suspendată. Inițiativele mișcării au fost Însă din nou suspendate de regimul comunist, care a preluat puterea În 1948. Mișcarea eugenistă a lăsat Însă o moștenire durabilă. Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918tc "Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918" Preocuparea statului pentru starea de sănătate a populației datează În România din 1830, când Regulamentele Organice au creat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trata afecțiunile 5. Un aspect semnificativ al criticii formulate de Babeș este grija autorului pentru inclusivitatea propunerilor sale și sentimentul de responsabilitate exprimat față de toți cetățenii României, indiferent de etnie. În același timp, Babeș nu a criticat niciodată tendința ideilor eugeniste către etnocentrism și exclusivism, care a devenit, treptat, tot mai evidentă. Dimpotrivă, el a rămas un susținător fidel al ideilor lui Moldovan și al proiectelor sale În domeniul sănătății publice. Critici dure de felul celei a lui Babeș nu erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lung. Preocupat În special de măsurile preventive, Moldovan a organizat numeroase echipe de medici, care au condus campanii de vaccinări și programe de informare pentru populația din mediul rural 7. Politicile promovate de Moldovan erau deja Întemeiate pe viziunea sa eugenistă despre importanța și mijloacele de Îngrijire a sănătății publice. În 1921, Moldovan a propus crearea unui Minister al Sănătății al cărui principal obiectiv urma să fie „dezvoltarea calitativă a Întregii populații”8. Este important să subliniem că, la acel moment
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi fost motivele sale, demersurile timpurii inițiate de Moldovan aveau ca grup-țintă Întreaga populație a Transilvaniei, Într-un mod care rezona cu revendicările lui Babeș În favoarea accesului egal al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost retrogradat În poziția de Inspector Sanitar General al Transilvaniei, atribuțiile sale limitându-se la supravegherea aplicării legislației generate direct de București 11. În acest context, Moldovan și alți medici din Cluj preocupați de realizarea unei reforme sanitare pe principii eugeniste au Încercat să găsească În nou-creatul PNȚ un potențial aliat al propriilor interese. În perioada dintre 1923 și 1928, regimul liberal a hotărât extinderea rapidă a instituțiilor, bugetului și programelor Ministerului Sănătății. În 1926, prim-ministrul Brătianu a raportat o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel Încât numărul lor a rămas constant, nouăsprezece, pe tot parcursul anilor ’20. Deși discipolii lui Moldovan au realizat evaluări bine documentate ale eficienței dispensarelor mobile În termeni de costuri, Ministerul Sănătății nu a alocat niciodată fondurile necesare pentru dezvoltarea programului. Eugeniștii au Încercat totuși să augmenteze serviciile de asistență medicală În mediul rural cu ajutorul fondurilor și programelor pe care le-au creat În cadrul Astrei. Această formulă de finanțare nu era Însă stabilă, pentru că situația financiară a organizației era ea Însăși nesigură
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai organizației să promoveze astfel de materiale, nu doar prin organizarea unor conferințe publice, ci și prin creșterea numărului de consultații oferite maselor rurale dezavantajate. În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefellertc " În căutarea unor alternative \: rolul Fundației Rockefeller" Eforturile eugeniștilor de a dezvolta programe de asistență sanitară au fost impulsionate de intrarea pe scena publică a unui alt donator important, de la care puteau să obțină sprijin financiar - Fundația Rockefeller. Organizația trimisese Încă din 1923 câțiva reprezentanți al căror obiectiv fusese
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezvoltate În Cluj erau mai moderne și mai progresiste decât cele similare din București 21. Cu toate acestea, asistența financiară oferită de Fundația Rockefeller a rămas destul de limitată până În 1928, când PNȚ a preluat guvernarea, oferind Întregul său sprijin programelor eugeniste propuse de Moldovan. În 1929, Fundația Rockefeller a decis să aloce generoasa sumă de 150 000 de dolari pentru construirea Institutului de Igienă Socială din București, pe fondul Încrederii crescânde În promisiunile oficialilor români de a susține o reformă În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai laborioase ale Fundației Rockefeller În România au constat tocmai În efortul de a obține fonduri complementare, refuzate constant de autoritățile liberale, după ce PNȚ a pierdut puterea 25. Legea Moldovan (1930)tc "Legea Moldovan (1930)" În timpul foarte scurtei guvernării țărăniste, eugeniștii au avut, În sfârșit, șansa de a pune bazele unei reforme integrale a sănătății publice. În 1930, după o perioadă Îndelungată de dezbateri cu alți medici și decidenți din Ministerul Sănătății despre natura și dimensiunea reformei, Moldovan a reușit să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și dimensiunea reformei, Moldovan a reușit să obțină sprijinul necesar pentru adoptarea Legii sanitare și de ocrotire, care Îi poartă numele 26. În dimensiunea sa generală, legea reglementa problemele globale ale sistemului sanitar din România, În sensul implementării unei viziuni eugeniste pe termen lung. În dimensiunea sa concretă, legislația detalia programe de măsuri foarte specifice În toate domeniile importante pentru funcționarea sistemului de Îngrijire medicală, printre care educație, practică medicală și administrație 27. Standardele de educație, prerogativele și responsabilitățile tuturor angajaților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care aveau ca scop controlul sănătății publice nu s-au limitat la programe de prevenire a recurenței epidemiilor, a răspândirii bolilor venerice și a creșterii incidenței maladiilor sociale, printre care tuberculoza și alcoolismul. O altă problemă importantă era creșterea populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile și au atacat problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii individuale abuzive, care le permitea persoanelor cu afecțiuni ereditare să afecteze sănătatea altora și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii individuale abuzive, care le permitea persoanelor cu afecțiuni ereditare să afecteze sănătatea altora și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste probleme. Argumentele eugeniste forțau discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătatea altora și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste probleme. Argumentele eugeniste forțau discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ la astfel de probleme: „Trebue pornit dela principiul că libertatea desăvârșită a procreației nu se mai poate admite astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ la astfel de probleme: „Trebue pornit dela principiul că libertatea desăvârșită a procreației nu se mai poate admite astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel al purității etnice, În special În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel al purității etnice, În special În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română trebuie să recupereze dezavantajul numeric, pentru a putea să asigure viitorul comunității etnice. Astfel, adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În căsătorie neromâni, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română trebuie să recupereze dezavantajul numeric, pentru a putea să asigure viitorul comunității etnice. Astfel, adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În căsătorie neromâni, În special soți sau soții de etnie maghiară 45. În argumentele care explicitau efectele disgenice ale unor căsătorii de acest fel, eugeniștii descriau femeile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În căsătorie neromâni, În special soți sau soții de etnie maghiară 45. În argumentele care explicitau efectele disgenice ale unor căsătorii de acest fel, eugeniștii descriau femeile ca fiind fie slabe, În căsătoria cu un bărbat neromân, fie viclene și conspirative, dacă era vorba despre femei maghiare care luau În căsătorie bărbați români. În ambele cazuri, soluția din punctul de vedere eugenist revenea capului bărbătesc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de acest fel, eugeniștii descriau femeile ca fiind fie slabe, În căsătoria cu un bărbat neromân, fie viclene și conspirative, dacă era vorba despre femei maghiare care luau În căsătorie bărbați români. În ambele cazuri, soluția din punctul de vedere eugenist revenea capului bărbătesc al gospodăriei, care avea responsabilitatea de a exercita un control mai strict asupra alegerilor maritale ale femeilor 46. Din aceste discuții dispăruse total Încrederea În capacitatea femeilor de a acționa ca indivizi responsabili și autonomi, pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]