853 matches
-
dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării unei infrastructuri logistice, a unor achiziții practice specifice; și evident, (iii) al unor reguli de căutare euristică a soluțiilor. Aceste determinante, esențiale inovării tehnologice, sunt cunoscute sub denumirea de "regim tehnologic", iar specificul fiecăreia din componentele lui configurează regimului tehnologic un anumit grad de rigiditate și de inerție. În plus, cercetarea și dezvoltarea tehnologică într-o direcție
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mare înțelepciune în fața căreia toate celelalte trebuie să stea în urmă.” Cunoașterea binelui și diferențierea acestuia de tot ceea ce este rău se putea înfăptui în cadrul gândirii socratice prin utilizarea unei metode originale, maieutica, fundamentată pe structura unei conversații de tip euristic și promovată în două etape: ironia, prin care se urmărea recunoașterea ignoranței de către interlocutor, deoarece acesta era pus în situația de a se contrazice, de a nu fi pe deplin sigur de certitudinea cunoștințelor de care dispune, iar cea de-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a Laboratorului de psihologie experimentală înființat și condus de Ghidionescu, Dimitrie Todoran va continua linia de înnoire psihopedagogică inițiată de cei doi iluștri înaintași. Lucrările sale științifice și pedagogice de referință, elaborate într-un stil ermetic dar de certă valoare euristică, pot fi redate cronologic astfel: Psihologia temperamentului (1922), Bazele psihologiei caracterului (1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936), Psihologia educației. Principiile psihologice ale formării educative (1942), Igiena universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
favorizează diferențierea punctelor de vedere între indivizi. O asemenea teorie prezintă o mare importanță pentru actul didactic, deoarece înțelegerea semnificației acesteia îi dă posibilitatea profesorului să decidă în cunoștință de cauză când anume poate demara un proces instructiv-educativ de tip euristic. Conform teoriei lui Piaget, actul învățării parcurge următoarele etape: depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; crearea unei situații care să permită construirea operațiilor - o problemă; efectuarea acțiunii; interiorizarea acțiunii și construirea operațiilor. O astfel de înțelegere a actului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
faptului că pentru Skinner cultivarea creativității rămâne un obiectiv nerealist: nu poți învăța ceea ce urmează a avea loc. În accepțiunea psihologului american, obiectivele învățării sunt conexate de asimilarea unui anumit comportament. Într-o asemenea perspectivă, teoria sa neagă valoarea metodelor euristice, ceea ce înseamnă că elevii trebuie doar să acumuleze cunoștințe pentru a putea mai târziu să rezolve și inerentele probleme. Actualmente, teoria despre instruirea programată rămâne o alternativă de instruire rapidă și eficientă, utilizată în condiții de predare a unui material
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
hărți ale zonelor sociale care ne ghidează în perceperea modului în care este alcătuită societatea din care facem parte. Categoriile teoriei sociale conceptualizează structurile, relațiile și instituțiile care constituie spațiul pentru viața cotidiană și socială. Teoriile sociale sînt așadar modalități euristice de a interpreta și înțelege viața socială. Ele explică contextul acțiunilor sociale și ne îndrumă în cadrul interacțiunilor sociale cotidiene. Ele asigură adesea viziunea de ansamblu care permite individului să își contextualizeze experiența personală în cadrul mai larg al relațiilor și instituțiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de ansamblu asigurate atâtor generații de elevi, a căror opțiune ulterioară pentru științele umaniste a fost decisiv influențată de atractivitatea și de înalta ținută ale orelor de istorie din gimnaziu. Dubla formație - de istoric și filolog - i-a permis abordarea euristică și transdisciplinară a conținuturilor disciplinei istorice, dintr-o perspectivă mai amplă, de largă cuprindere, ale cărei valențe, odată etalate, au dat seamă de un stil didactic bine definit, personalizat și extrem de eficient, deschis unui lăudabil polimorfism al orelor susținute, desfășurate
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
datele aduse de profesor sunt apte să răspundă". Pe parcurs se va stabili "un anumit volum de activitate elevilor, care se vor încadra în discuții", lărgind "preocuparea analitică și de dialog cu elevii", acordând "o atenție susținută prelegerii și conversației euristice (socratice)", pentru ca apoi profesorul "va încuraja preocupările analitice ale elevilor, le va cere să-și formuleze impresiile, va interveni la locul potrivit identificând și sistematizând investigațiile mai precise". Și așa mai departe, o adevărată strategie didactică pentru a dezvolta interesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o mare diversitate de sisteme de învățămînt potrivit trebuințelor și posibilităților fiecărei țări sub aspect didactic se realiza în fapt o uniformitate, acceptîndu-se, mai ales, teoria herbartiană a instrucției. Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-numitele școli noi școli internat, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altora speciale adaptate cerințelor regionale; b) principiul activismului, care viza metodele educației. Învățămîntul primar a realizat, în această perioadă, în cele mai multe țări, trecerea de la "școala tradițională" la "școala activă", caracterizată printr-o mai mare extindere dată activităților practice și metodelor euristice de instruire. Interesul pentru perfecționare pe multiple planuri a învățămîntului mai ales a celui obligatoriu a dus la organizarea unor școli experimentale (este adevărat, multe dintre ele erau școli particulare; unele state manifestau încă rezervă față de ideea experimentului pedagogic). În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației noi. Pentru promovarea unui nou spirit în învățămîntul primar francez, C. Freinet a organizat periodic congrese, a condus numeroase reviste, a publicat un impresionant număr de lucrări (17). Tehnicile sale, de o mare varietate, presupun o îmbinare a metodelor euristice cu cele care utilizează algoritmi: imprimeria școlară, desenul liber, textul liber, fișierul școlar, cooperativele școlare, studiul mediului local, schimburile interșcolare, jurnalul de perete, grădina și atelierul școlar, proiecții, discuri, radio, T.V., fișe de instruire programată etc. La C. Freinet spiritul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui Narly asupra instrucției conține numeroase elemente specifice educației noi, dar prezentată într-o sinteză proprie, ferită de tendințele extreme atît de frecvente la unii dintre reprezentanții acestei orientări. În concepția lui Narly, actul autentic al instruirii urmează o cale euristică, ce se ghidează după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Astfel, fiecare oră de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cuvîntul latin gradi a înainta, a se apropia), D. Todoran și-a denumit contribuția sa teoria gradient-dinamică a învățării. Ea are meritul de a fi promovat, pe baza unor argumente psihologice, încă de la începutul deceniului al cincilea, ideea unui învățămînt euristic, realizat prin efortul de rezolvare a unor probleme. La Universitatea din București continuă să ființeze laboratorul de psihologie experimentală, care se limita, cel mai adesea, la elaborarea și aplicarea unor teste. Catedra de "pedagogie teoretică" condusă de G. G. Antonescu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoașterea lucrurilor neștiute de el în același fel în care cineva, prin metoda descoperirii, se conduce pe el însuși în cunoașterea celor pe care nu le știe" (7 bis, p. 53). Iată, așadar, că Aquinatul propunea magiștrilor să utilizeze calea euristică de îndrumare a procesului de asimilare a cunoștințelor de către elevi. De adăugat că în școlile neotomiste se practică educația fizică, motivîndu-se că numai așa corpul poate fi călăuzit de rațiune (aceasta, la rîndul ei, fiind ghidată de credință). În domeniul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestor permanențe potrivit cerințelor viitorului. În afara acestei insistențe pe cultivarea unui ideal, pe necesitatea angajării sociale a tinerei generații, reconstrucționismul nu se deosebește prea mult de progresivism; propune o programă de educație generală și integrată și o tehnică didactică orientată euristic. În general, teoria reconstrucționistă a educației situează pe primul plan factorul cultural; la baza reconstrucției sociale se află reconstrucția culturală; mai mult, consideră că printr-un nou sistem de educație se poate provoca transformarea realității. ,,Radicalismul" acestei orientări pedagogice americane
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologia și epistemologia empiristă care făcea din imagine elementul fundamental al procesului de cunoaștere. Din percepție se forma reprezentarea, iar din aceasta, printr-un dublu proces de abstractizare și generalizare se constituia noțiunea. Este adevărat, intuiției i se adăuga conversația euristică; ideea de activitate nu era cu totul străină pedagogiei din secolul al XIX-lea. În primele decenii ale acestui veac după cum s-a și arătat de altfel s-a dezvoltat mult conceptul de activitate didactică. Nu era suficientă observarea obiectului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
accentul pe structurile lingvistice înnăscute, iar Piaget pe aspectele construite (5 bis, p. 19). Ce oferă pedagogiei teoria operatorie a inteligenței? O bază psihologică mult mai elaborată pentru un învățămînt activ. Teoria este o premisă pentru un învățămînt prin excelență euristic. Operațiile se constituie în cursul unei cercetări, iar aceasta este provocată de o întrebare, de o problemă. Simple întrebări: ce este aceasta?, este mai mult sau mai puțin? e mai mare sau mai mic?, unde?, cînd?, stimulează efectuarea unor operații
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
suspectează orice termen în jurul căruia se creează o impresie de mister, de ceva ce nu poate fi definit. Odată ce un obiectiv a fost definit, el poate fi și învățat. Este limpede că, în aceste condiții, nu se acordă credit metodelor euristice. "Descoperirea" nu-și găsește justificarea; cultura se comunică, se transmite, iar elevii să fie crescuți în ideea că ei trebuie să acumuleze fapte, formule, coduri, texte pentru a putea mai tîrziu să "rezolve probleme". În sprijinul susținerii instruirii programate, Skinner
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aplicare de o parte a personalului didactic, au contribuit la înviorarea activității instructive din școală. Astfel, pe lîngă cercetări mai vechi, în perioada 1965-1980 au fost adoptate și efectuate cercetări legate de teoria obiectivelor, proiectarea pedagogică, teoria curriculumului, teoria strategiilor euristice, teoria evaluării ș.a. Direcțiile în care s-a afirmat pedagogia românească mai pregnant în perioada 1948-1989 direcții în care luminile s-au intercalat cu umbrele pot fi considerate următoarele: filosofia educației, tehnologia didactică, grupul ca modalitate de educație, pedagogia comparată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de activitate intelectuală (17). Sistemul aplicat a fost constituit din următoarele forme, metode și mijloace de instruire: organizarea predării și învățării în cadrul lecțiilor cu durata de două ore; utilizarea unor modalități didactice mai adecvate specificului acestor clase: prelegerea școlară, dialogul euristic, studiul individual în clasă, lecția-dezbatere ș.a.; în evoluția procesului de instruire s-a pus accentul pe capacitățile de muncă intelectuală, folosindu-se seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea concluzie: școala de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pus accentul pe capacitățile de muncă intelectuală, folosindu-se seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea concluzie: școala de astăzi, deși continuă să utilizeze metode practicate în învățămîntul tradițional, acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru o metodologie complexă și combinatorie care să cuprindă un registru larg și variat de metode, procedee și mijloace de învățare, în intercondiționare și complementaritate continuă. Raportarea insistentă și necesară a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin activitate și experiență. Este posibil ca noi cercetări în domeniul învățării să completeze ipotezele formulate pînă în prezent și să se poată face unele progrese în realizarea unei teorii mai riguroase asupra instruirii. Ideea unui învățămînt dominat de metodele euristice (experimentare, problematizare, descoperire) a cîștigat tot mai multe adeziuni. Aceasta nu înseamnă că pentru o serie de discipline sau teme nu se vor utiliza modalitățile care pun accentul pe învățarea algoritmică. Într-un viitor nu prea îndepărtat este posibil să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aborda cu competență problemele educației la această vîrstă. Va trebui să se facă progrese în domeniul teoriei instruirii; deocamdată avem teorii ale învățării, nici acestea riguros verificate și valorificate în practica instructivă. Deși se vorbește foarte mult de valoarea metodelor euristice, pentru ca ele să pătrundă adînc în învățămînt sînt necesare încă cercetări concrete privind specificul utilizării lor pe discipline și vîrste. Educația permanentă a fost, pînă acum, tratată mai ales sub aspectele sale generale, de principiu. Pe măsura realizărilor practice se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la un înalt nivel academic, folosind și informații de ultimă oră. Mărturie stau cursurile publicate. În domeniul metodologiei didactice am abordat problemele cele mai importante pentru un profesor de biologie: - Proiectarea, organizarea și desfășurarea lecțiilor de biologie; - Metodele didactice: - Conversația euristică; - Problematizarea; - Învățarea prin descoperire; - Folosirea modelării și a modelelor în predarea biologiei; - Folosirea experimentului în predarea biologiei; - Interdisciplinaritatea în predarea biologiei; - Folosirea mijloacelor de învățământ în predarea biologiei. Prelegerile de metodică erau urmate de dezbateri ample, cu exemplificări, pentru a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]