1,007 matches
-
Indiei și Braziliei. Angela Merkel, fost fizician, ar fi un partener ideal. Reînnoirea conducerii Americii începe cu restaurarea încrederii și implementarea unor proiecte de cooperare cu cei mai vechi și mai valoroși prieteni ai noștri. O nouă generație de lideri euroatlantici, incluzându-i pe Brown, Sarkozy, Merkel și pe dumneavoastră, poate reînnoi legăturile care s-au slăbit și, câteodată, au părut să se rupă. A venit momentul să ne reamintim cine suntem ,,noi" și ce putem realiza împreună. Pentru inspirație, vă
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
P pace arabo-israeliană 235 Pahlavi, Reza Mohammad (șahul) 249 Pakistan 72, 118, 132, 157, 158, 177, 213, 221, 223, 226-234, 256, 279, 282, 287, 294 Panama (Canalul) 42 Panama 11, 71, 96 partener strategic 223, 224, 226, 232, 233 parteneriat euroatlantic 168 Pentagon 45, 50, 57, 58, 99, 176, 280 Perry, William 50 persuasiune 50, 69 Peru 150, 182 Petru cel Mare 214, 215, 302 Pierce, Franklin 33 Pinter, Harold 169 Podesta, John 117 Poindexter, John 55 "politică însorită" 196 Polonia
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității București, Centrul euroatlantic Marshall, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Națională de Apărare “Carol I” și Centrul de studii strategice de securitate, Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, aduc un volum substanțial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care le evocam În 1997? Cu siguranță, au avut loc numeroase evoluții pozitive: s-a realizat, În fine, stabilizarea macroeconomică și s-a reluat creșterea produsului intern brut, pe fondul procesului de privatizare; am asistat la progrese remarcabile În ceea ce privește integrarea euroatlantică; mesajele naționaliste radicale și-au pierdut În mod spectaculos capacitatea de a mobiliza electoratul și de a constitui o miză politică majoră (ca urmare, Funar a pierdut primăria Clujului, iar Vadim a renunțat la antisemitism). Transilvania a continuat să voteze
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jargonul studenților din Franța, operațiunea se numește "recracher le cours" (dacă este vorba de recitarea cu punct și virgulă a textului oktarhic). 8 Din motive de pudoare eufonică nu am folosit TIMP (mai potrivit în orizontul latinității și al opțiunii euroatlantice a opiniei publice din România). Astfel, cuvântul de origine slavă ne ferește de obiecții privind sexismul lecturii lui Elpi. 9 De la Rimbaud citire: "I, pourpre, sang craché, rire des lèvres belles/Dans la colère ou les ivresses pénitentes" adică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Consiliul Superior al Magistraturii. Titlul IV, Economia și finanțele publice, cuprinde norme referitoare la economia de piață, proprietate, sistemul financiar, bugetul public național, impozite și taxe, Curtea de Conturi. Titlul V, Curtea Constituțională, reglementează controlul constituționalității legilor. Titlul VI, Integrarea euroatlantică, vizează aderarea României la Uniunea Europeană și Tratatul Atlanticului de Nord. Titlul VII, Revizuirea Constituției, reglementează inițiativa revizuirii, procedura și limitele sale, prin care se urmărește garanția fermă a respectării voinței poporului exprimată prin referendum de aprobare a legii fundamentale, căruia
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
prin lifelong education - începe să devină realitate. Teoria curriculumului n-a îndrăznit încă să se prezinte ca „știință și artă a autopredestinării raționale”. A evoluat lent, dar progresează din ce în ce mai rapid în societatea informatizată. Vreme de peste trei milenii, în spațiul educațional euroatlantic nu au existat decât curricula implicite, impuse de diversele forme și activități educaționale. Abia în secolul XX, psihopedagogii americani au impus expresia „curriculum educațional”; dar au conceput-o în conformitate cu societatea capitalistă care se industrializa; au restrâns-o așadar la curricula
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive și propria concepție cu privire la optimizarea curriculară în prezent și în viitor. Vom analiza aceste evoluții în spațiul educațional euroatlantic - ceea ce ne va obliga să urmărim procesele similare din România. Or, acestea din urmă comportă un specific care ne determină să începem cu câteva clarificări introductive. Introduceretc "Introducere" Aventura epistemologică a unui concept exotictc " Aventura epistemologică a unui concept exotic
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de o răsturnare catastrofică a civilizației și culturii euroatlantice în ultimele decenii ale secolului XX. „Catastrofa” poate fi interpretată, desigur, și ca o „revoluție” de amploare. Ea a afectat toate domeniile vieții - de la cele practice până la cele imaginare, de la cele social-politice până la cele ale intimității individuale. După toate aparențele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost folosit cu mai multe sensuri încă de la începuturile sale. Îl vom găsi definit și utilizat cu anumite înțelesuri în ceea ce Pinar și colaboratorii săi (2001) au numit „epoca modernă”, pe care au deosebit-o de „epoca postmodernă” a civilizației euroatlantice 27. În capitolele acestei cărți se va putea urmări pe larg acest progres semantic. Deocamdată vom reține doar câteva sensuri și definiții practice sugestive, utile pentru înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula „legi universale”, anistorice, eterne, imuabile. Dimensiunea diacronică a acestui fenomen sociocultural și antropologic care marchează istoria civilizației euroatlantice prin metamorfoze complexe și polimorfisme uimitoare este fie ignorată, fie considerată un propadeutikón, a cărui simplă rațiune ar fi aceea de a pregăti triumful vremurilor noastre. Actualizante și nu de puține ori magnilocvente, cercetările transversaliste celebrează tacit infailibilitatea științei moderne
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea a generațiilor anterioare era de neimaginat. În anii ’70-’80, nici cea mai modestă gospodină nu ar fi conceput să trăiască fără televizor color, robot de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
relativ distincte. Etapa premodernă - între 1918 (anul apariției cărții lui Bobbitt care a dat numele științei) și 1945 (încheierea celui de-al doilea război mondial). Este era de avânt industrial și de afirmare a managementului centrat pe obiective în spațiul euroatlantic. Filosofia pragmatică americană a fost adoptată de țările Europei Occidentale, care au folosit resursele coloniilor lor pentru o dezvoltare economică spectaculoasă. Fabrica, uzina, întreprinderea productivă în general a devenit instituția centrală a vieții. Ideea de muncă eficientă, raționalizată a căpătat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul XX, nu mai părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în tot spațiul euroatlantic, inclusiv la noi, la Ohaba Ponor, Baia de Fier și în Munții Gorjului). El învăța să făurească topoare de mână cu care vâna mamuți, rinoceri, reni, urși de peșteră și, foarte probabil, semeni. Viața în hoardă îl obligă la asimilarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică a asociat și un hidden curriculum care permitea promiscuitatea sexuală, mai ales incestul (matern, patern și fratern)7. Spre sfârșitul Mezoliticului însă, s-a impus interdicția incestului care, în Neolitic, a fost abolit de către toate comunitățile sedentare ale spațiului euroatlantic. Această abolire s-a realizat exclusiv pe baza unei educații morale severe impuse de zei masculini, absoluți și autoritari, precum Iehova ebraic. (Dar Zeus Olimpianul al grecilor nu era o divinitate a interdicției incestului, ci, ca ucigaș al infantofagului său
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula ale umanitățiitc "2.2. Primele curricula ale umanității" Chiar de la primele civilizații ale Antichității putem vorbi despre ceea ce numim astăzi curriculum formal. Ne vom restrânge la școlile antice din spațiul geografic și cultural în care s-a zămislit civilizația euroatlantică. 2.2.1. Curriculumul e-dubbatc " 2.2.1. Curriculumul e‑dubba" E-dubba sumeriană este, foarte probabil, cea mai veche școală a civilizației umane. A apărut în urmă cu circa șapte milenii, pe lângă templu, ca „școală de scribi”. Era bine organizată
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este „scânteia matematică” ce a aprins vâlvătaia marii culturi euroatlantice, conferindu-i un optimism bizar care nu s-a mai stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile științei și tehnologiei bazate pe demonstrația matematică. Dar primul care a căzut victimă acestei mistici ispititoare a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat acum de Platon, a murit fără a putea împlini îndemnul socratic. Dar era oare mort cu adevărat defunctul Theaitetos? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Curricula akademic și isocratictc "Curricula
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
absolută a curriculumului ca paideia" Expresia paideia înseamnă, la Platon, pur și simplu „educație”. El i-a conferit semnificații mult mai profunde, epistemice și antropogonice, probabil inspirate de pitagoreici, pe care nu le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
136. Capitolul Vtc "Capitolul V" Enkyklios paideiatc "Enkyklios paideia" 5.1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor - în orice caz, și a vremurilor noastre, când, în întreg spațiul euroatlantic se redescoperă, cu uimire și speranță reînnoită, virtuțile „educației circulare”, „de toate zilele”, „de-a lungul întregii vieți”. Este soluția așa-numitei perioade eleniste. Dar nu este o creație exclusivă a acesteia - se decantase în frământatele veacuri anterioare ale civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele „șapte arte liberale”? Nu el a fost creatorul acestei capodopere pedagogice, dar Alcuin este cel care a valorificat-o într-o manieră atât de eficientă, încât putem spune că întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației din spațiul euroatlantic a rămas marcată de amprenta alcuiniană. A fost, probabil, una dintre acele „șanse astrale” pe care istoria le oferă, câteodată, minților geniale. Alcuin a beneficiat de sprijinul lui Carol cel Mare și de înțeleptul sfetnic al acestuia, Eginhard (770-840)2
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca un demon - fantoma nemuritoare a lui Alcuin din York, care ne-a smuls din armonia lui enkyklios paideia și ne-a damnat să trăim într-o „genune culturală” care se adâncește mereu și din ce în ce mai vertiginos. Se va scinda lumea euroatlantică în două „rase culturale” sau, dimpotrivă, se va reintegra într-o unică și mare cultură globală? Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Alcuin (Flaccus Albinus Alcuinus, 730-804) fusese elev și, mai apoi, director al renumitei școli ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată și cunoscută mult prea târziu. Comenius era un „iluminat”; el a reușit să vadă dincolo de încrâncenarea dintre știință și credință care se desfășura în vremea sa și să propună o soluție care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]