68,357 matches
-
regăsesc doar două din cele trei caracteristici de mai sus. Categoria fără dureri de tip angină corespunde situației când se regăsește cel mult una sau niciuna din cele trei caracteristici clinice. De asemenea, am determinat riscul de boală arterială periferică evaluat prin ecografie carotidiană, determinând corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și indicele gleznăbraț. Pacienții au fost evaluați în decursul a trei consultații pe parcursul unei luni de zile. În cadrul primei consultații pacienților li s-a adus la cunoștință importanța studiului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
când se regăsește cel mult una sau niciuna din cele trei caracteristici clinice. De asemenea, am determinat riscul de boală arterială periferică evaluat prin ecografie carotidiană, determinând corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și indicele gleznăbraț. Pacienții au fost evaluați în decursul a trei consultații pe parcursul unei luni de zile. În cadrul primei consultații pacienților li s-a adus la cunoștință importanța studiului, în ce constă acesta, etapele studiului, drepturile pe care le au conform declarației de la Helsinki și au semnat
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu ajutorul unei rulete medicale gradată în centimetri, la mijlocul distanței dintre creasta iliacă și rebordul costal la finalul expirului. Indicele de masă corporală (IMC) a fost calculat după formula G (kg) / H²(m²). Stilul de viață al pacienților din studiu este evaluat pe baza statusului de fumător, obiceiurile alimentare și consumul de alcool au fost investigate pe baza unui chestionar de frecvență alimentară internațional (4), iar nivelul de activitate fizică a fost evaluat pe baza unui chestionar internațional de activitate fizică. Sedentarismul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
m²). Stilul de viață al pacienților din studiu este evaluat pe baza statusului de fumător, obiceiurile alimentare și consumul de alcool au fost investigate pe baza unui chestionar de frecvență alimentară internațional (4), iar nivelul de activitate fizică a fost evaluat pe baza unui chestionar internațional de activitate fizică. Sedentarismul este determinat atât în cadrul chestionarului de activitate fizică, prin numărul de minute petrcute zilnic șezând, cât și prin numărul de ore petrecute zilnic privind la televizor sau la calculator. Apoi am
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu diferența tensională dintre brațe (r 0,513 și p 0), cu valoarea colesterolului total (r 0,33 p 0), cu LDL colesterolul (r 0,35 și p 0), cu fumatul (r 0,254 și p 0,007), cu sedentarismul evaluat prin numărul de ore de privit la televizor (r 0,37 și p 0), cu consumul de alcool (r 0,19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,007), cu sedentarismul evaluat prin numărul de ore de privit la televizor (r 0,37 și p 0), cu consumul de alcool (r 0,19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,6 și p 0), cu boala coronariană ischemică (r 0,303 și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu cantitatea de fructe și legume consumate zilnic (r - 0,4 și p 0,01) și cu indicele gleznă-braț (r - 0,36 și p 0). Ateroscleroza carotidiană evaluată prin grosimea peretelui arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm s-a corelat pozitiv cu vârsta pacienților din studiu (r 0,368 și p 0), cu fumatul (r 0,233 și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
minute petrecute șezând pe parcursul unei zile (r 0,221 și p 0,02), cu numărul de ore petrecute de pacient pe zi în fața televizorului (r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,482 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
inferioare (r 0,299 și p 0,001) și invers proporțional cu consumul zilnic de fructe și legume (r - 0,35 și p 0), cu indicele gleznă-braț (r - 0,31 și p 0,001) și cu activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r − 0,211 și p 0,026). În cazul al treilea am luat în considerare și plăcile de aterom de la nivelul arterei carotide interne; la evaluarea procesului de ateroscleroză am clasificat pacienții din studiu în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,3 și p 0,001), pentru numărul de minute petrecute șezând zilnic (r 0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de fructe și legume (r0,372 și p 0), pentru indicele gleznă-braț (r - 0,424 și p 0), și pentru tipul de ocupație (r - 0,191
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și a doua grupă formată din cei peste 65 de ani, la care am urmărit puterea de predicție a bolii coronariene aterosclerotice prin cele trei metode, utilizând curbele ROC. Astfel, în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani, am evaluat ca prim model riscul de boală coronariană aterosclerotică prin criteriile NICE și am obținut o AUC de 0,671. Evaluarea riscului BCI în cadrul modelului al doilea prin prisma IMT măsurat la nivelul arterei carotide commune, ca marker de ateroscleroză, a
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
obținut o AUC de 0,671. Evaluarea riscului BCI în cadrul modelului al doilea prin prisma IMT măsurat la nivelul arterei carotide commune, ca marker de ateroscleroză, a determinat o AUC de 0,639. În cazul modelului al treilea, ce a evaluat riscul de boală coronariană aterosclerotică atât prin IMT la nivelul arterei carotide comune, cât și prin prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor carotide interne a rezultat o AUC de 0,833, demonstrând că este cel mai eficient model de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de 0,833, demonstrând că este cel mai eficient model de predicție. La grupa de vârstă până în 65 de ani predicția cea mai fidelă a bolii coronariene ischemică este realizată prin modelul al treilea în care procesul de ateroscleroză este evaluat prin ecografie Doppler atât la nivelul arterei carotide comune, cât și al arterei carotide interne, fapt dovedit statistic prin compararea curbelor ROC și a AUC în cazul celor trei modele. Modelul al treilea are AUC de 0,833, fiind cea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
diferența dintre AUC a modelului trei și doi având un p < 0,0001, iar cea dintre modelul trei și unu un p = 0,045. Între modelul unu și doi nu există diferență semnificativă statistic p = 0,67. În continuare am evaluat riscul de boală coronariană ischemică în grupul pacienților cu vârsta peste 65 de ani conform algoritmului anterior și am determinat care model este mai fidel prin compararea curbelor ROC. Astfel, în cazul primului model în care am utilizat criteriile NICE
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare, pe lângă IMT arterei carotide comune, și prezența
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
comune, și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și prezența bolii arteriale periferice crește la r = 0,35,legătura fiind semnificativă statistic p = 0. În grupul pacienților cu ateroscleroză evaluată prin IMT mai mare de 0,9 mm avem procentual 58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cea mai bună a bolii coronariene ischemice a avut-o primul model în care am utilizat criteriile NICE de probabilitate a bolii coronare, diferența față de celelalte modele fiind semnificativă statistic doar față de cel de-al doilea model în care am evaluat procesul de ateroscleroză prin ecografie Doppler doar la nivelul arterei carotide comune. În cazul acestor pacienți, deoarece timpul de acțiune al factorilor de risc pentru ateroscleroză este mai îndelungat, apariția leziunilor aterosclerotice nu mai este influențată atât de dinamica procesului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
efort de apariția claudicației intermitente. Natura aterosclerotică a arteriopatiei periferice a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de 0,9
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și distincțiile școlărești invocate de Cezar Paul-Bădescu (autor - narator - personaj) sunt ignorate tacit. Nu toți cititorii cunosc însă dedesubturile, albiturile din care a ieșit acest roman. Mă număr printre fericiții ignoranți care nu știu cum e de fapt Luminița; și, neștiind, pot evalua cartea ca un produs literar. Miza autorului aceasta a și fost: ca, scotocind prin propriile rufe murdare, să realizeze nu un document, un proces-verbal al divorțului sufletesc și legal, ci o poveste înveninată și amară. El aspiră, într-un mod
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
același timp un potențial avantaj și o posibilă capcană. Câștigăm o înțelegere unitară a unor procese aparent foarte eterogene, dar riscăm ca unitatea pe care o obținem să fie superficială, să se apropie de banalitate. De aceea, cercetările semiotice trebuie evaluate cu prudență, pentru a nu fi victime ale unei false noutăți. în oricare dintre variantele ei, cea a lui Charles Sanders Peirce (pentru a ne referi la cea mai importantă) sau cea a lui Algirdas Greimas, semiotica și-a creat
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
Angelo Mitchievici Volver (Întoarce-te) noul film al lui Almodóvar ne pune în fața unei schimbări de atitudine, a unei noi perspective acolo unde temele rămîn în genere aceleași. Schimbarea va putea fi evaluată poate și mai bine după un nou film, deocamdată, regizorul pare să reflecteze în acest film asupra unei lumi armonizate de un acord subtil între generații. Am avut pe alocuri impresia, vizionînd acest film, că asist la piesa Trei surori
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
legătură între ele. Cu toate acestea, cele patru cazuri au o proprietate comună. Mai exact, atât bugetul național, cât și resursele comunale (iazurile, pădurile, terenurile de fotbal publice etc.), rețelele wireless sau serverele, dar și resursele al căror consum se evaluează în sisteme cu repartitoare de scară pentru un grup de locatari (apă, curent, gaze, căldură etc.) sunt ceea ce în știința politică se numesc bunuri comune. Mai sus am arătat că folosirea acestor bunuri comune poate avea deseori consecințe nefericite: bugetul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]