4,693 matches
-
132). In martie 1866 este numit director general al Monopolului tutunului din București. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și piese de teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas în conștiința populară versuri scrise de Sion, precum „Mult e dulce și frumoasă / limba ce-o
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Limbajul folosit este unul țărănesc plin de arhaisme și de regionalisme, ce coexistă pe alocuri cu o exprimare de tip cronicăresc. Evocarea epică a aventurilor istorice într-un stil arhaic alternează cu descrierile lirice ale peisajului străbătut de călăreți privit prin ochii artistului modern, autorul evitând astfel efectul de manierism care ar fi fost produs de menținerea constantă a unei exprimări arhaice
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
cu deosebită pregnanță. Mai variată ca expresivitate, în această lucrare folosește un material melodic mai divers. Alături de cântecul gregorian (de ex. "Credo"), apar teme cu ritm alert de dans stilizat cu vădit caracter pastoral. "Crucifixus" este un grăitor exemplu al evocării durerii umane. Textul latin nu are importanță în desfășurarea muzicală și în succesiunea imaginilor unei părți. Cuvintele sunt repetate până ce ideea muzicală întreagă este conturată. Generalizând, Bach dă puternice imagini contrastante ale întristării și bucuriei, ale jertfei și biruinței, ale
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
(n. 8 septembrie 1926, comuna Făcăeni, județul Ialomița - d. 25 mai 1998, București) a fost un scriitor român. a fost al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. O evocare a copilăriei se găsește în ciclul memorialistic "Elegii la sfarșit de secol" (în prozele Locuri misterioase, Șlepul, Troienele, Moara lui Fuierea, Tabăra, din capitolul "Călărețul de argint"). Biblioteca județeană din Slobozia și un colegiu național din Călărași sunt numite în
Ștefan Bănulescu () [Corola-website/Science/297694_a_299023]
-
constrângerile impuse de gândirea sistematică și de rigoarea științifică. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
engleză scrise din 1923 încoace și a fost nominalizat la premiul BSFA în 1984. "Neuromantul" este considerat "opera arhetipală a genului cyberpunk" și a avut parte de o atenție critică și populară fără precedent în afara granițelor SF-ului, ca o "evocare a vieții de la sfârșitul anilor '80", deși "The Observer" sublinia că "celor de la "New York Times" le-a luat 10 ani" ca să menționeze romanul. Până în 2007 se vânduseră peste 6,5 milioane de exemplare la nivel mondial. Romanul a avut o
Neuromantul () [Corola-website/Science/324268_a_325597]
-
vieții pe care le înfruntă pe rând, până la realizarea deplină. Elementele autobiografice sunt evidente. Cea de a treia carte este o culegere de nuvele și povestiri, "Mestecenii din vis" (1990), care reține atenția prin alte secvențe biografice dar și prin evocările prieteniei cu Sorin Titel, urmărite până la tragicul său sfârșit.
Nicolae Mihai () [Corola-website/Science/308962_a_310291]
-
lui James Joyce în literatura engleză. Noutatea efectelor sale sonore a fost de asemenea comparată cu muzica inovativă a lui Charles Edward Ives. Romanul simbolist "Petersburg" (1916; 1922) este considerat capodopera lui Belîi. În această carte memorabilă Belîi folosește tehnica evocării culorilor prin sunete. Acțiunea se petrece în atmosfera oarecum isterică a unui Sankt Petersburg de sfârșit de veac pe fundalul revoluției ruse din 1905. În măsura în care se poate spune că romanul tratează un anume subiect, acesta ar putea fi soarta nefericitului
Andrei Belîi () [Corola-website/Science/309397_a_310726]
-
Normă. Stop." "Normă", actrița Normă Shearer, soția a lui Thalberg, tocmai fusese nominalizată la Oscar pentru rolul ei de Elizabeth Barrett Browning în alt film al soțului, "The Barretts of Wimpole Street". Elizabeth un alt britanic, prin urmare, o altă evocare literară a unui personaj feminin ar fi fost firesc pentru ea. Așadar, în ianuarie 1936, MGM a cumpărat drepturile pentru piesă pentru $50,000 la sugestia lui Thalberg, care a căutat să facă publicitate astfel unei opere obscure la vremea
Mândrie și prejudecată (film din 1940) () [Corola-website/Science/312007_a_313336]
-
mers în direcția definitivării principiilor și procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile Bîcu și cercetătorul Petru Grior). De asemenea, a luat parte și Carmen Racovitza, soția lui Alexandru Racovitza, strănepotul lui Iancu Flondor. După sfințirea monumentului de către preotul Nicolae Vârtea, parohul Catedralei Ortodoxe din Rădăuți, a urmat evocarea personalității lui Iancu Flondor de către avocatul Emil Ianuș, lector dr. Vlad Gafița de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
lui de după eliberare este, și în alte privințe, mult deosebită de cea anterioară. În primul rând, este mai meditativă, uneori contemplativă, mai migălos lucrată, pe când în primele volume era mai dură, mai nefiltrată. Poezia s-a revărsat din plin în evocarea în proză "Barbu Lăutarul", concepută ca scenariu de cinematograf, dar având configurație de lucrare de sine stătătoare. Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu-se cu primul volum "Așa am învățat carte" în descendența unor modele majore cum este Creangă în evocarea satului sau Anton Bacalbașa și G. Brăescu în reconstituirea mediului cazon.
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
sau un sfat prietenesc” sau spre a nu se îndepărta de obiectivitate. Pentru toate acestea, cei care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință ; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în România, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri. O mărturie
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
semnificative ale practicii judecătorești, aprofundarea unor instituții procedurale, etc) a executorilor judecătorești; - Organizarea de conferințe de stagiu, periodice, pentru executorii judecătorești stagiari, constând în prezentarea modificărilor legislative, dezbaterea de spețe relevante, expunerea unor probleme profesionale apărute în activitatea cotidiană precum și evocarea doctrinei juridice reprezentative în domeniu; - Organizarea de simpozioane, conferințe, schimburi de experiență cu executorii judecătorești și omologii acestora din alte țări, cu participarea unor personalități științifice române și străine; - Elaborarea de propuneri legislative pentru îmbunătățirea cadrului normativ de exercitare a
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești () [Corola-website/Science/315116_a_316445]
-
Popovici Ana) (n. 16 noiembrie 1894, Focșani; d. 19 decembrie 1957, București) a fost o pictoriță română. Provine dintr-o stirpe armeană stabilită de multă vreme în Moldova, la Iași. Scriitorul Aurel Leon realizează în volumul IV din seria de evocări “Umbre” - acest portret fizic al pictoriței: A studiat la Școala de Belle Arte din Iași (1914) cu profesorii Constantin Artachino, Gheorghe Popovici și Emanoil Bardasare. După terminarea studiilor artistice, a lucrat pentru puțin timp ca profesoară de desen la Focșani
Nutzi Acontz () [Corola-website/Science/308223_a_309552]
-
ediția princeps, București, 2002), „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului și de pretutindeni” (volumul V, București, 2003), „Dicționarul de personalități” (ediția a V-a, intitulat „Fiii Argeșului”), precum și în cele două volume de evocări ale personalităților născute pe meleaguri muscelene, intitulate Neosteniți întru LUMINĂ, sub semnătura lui Ion C. Hiru. A scris romane de dragoste și mai ales inspirate din lumea adolescenților, stilul său constituind reluarea unei „tradiții” interbelice, mai apropiată de literatura de
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
de altul decât în prim-planuri. Mi-am luat și libertatea ca, deși în realitate toți aveau pene, să pun pene doar pe coiful lui Leonidas, ca să iasă în evidență și să-l identific ca rege. Căutam mai degrabă o evocare decât o lecție de istorie. Cel mai bun rezultat la care puteam spera este că dacă filmul emoționează pe cineva, atunci acel cineva va căuta singur să citească istoria. Pentru că istoria este nesfârșit de fascinantă.” Încă de la lansare "300" a
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
molcom al pârâului Balasan - toate acestea vor constitui un fond de inepuizabilă nostalgie, transparent în multe dintre poemele sale ("Nostalgie", "Chemare", "Tristețe", "Reverie", "Visare" etc.).” (Răzvan Codrescu, "Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor", Blogurile ROST, nr. 34, decembrie 2005). De asemenea, evocări sugestive la Ion Negreț-Dobridor, "Mitul lui Chiron" (Ed. Aramis,București, 2001) și "Catastrofa Pedagogică" (Ed. Afeliu, București, 1995). Frumusețea tainică a cătunului este însă surprinsă magistral de Ilariu Dobridor în volumul de versuri "Vocile singurătății" (București, 1937). "Istoria românilor", vol
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
lume, acea a artei dramatice încorporate în elementele scenei, ale spectacolului, care atât de concrete în materialitatea lor, atrăgeau printr-o semnificație de altă natură mai adâncă." "Ștefan Oprea" în "EMINESCU, omul de teatru", Ed. Timpul, Iași, 2000, realizează o evocare nuanțată a acelor vremuri de demult: “O etapă decisivă în strategia devenirii omului de teatru o constituie contactul adolescentului Eminescu cu trupa de actori Tardini - Vlădicescu, sosită la Cernăuți în 1864. Din entuziasmul general al gimnaziștilor cuceriți de mirajul scenei
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
poezii bucolice și al unui român, care au fost tipărite postum, în 1554, Bernardim a cultivat genul virgilian și italian al eglogei, gen cunoscut în Portugalia datorită lui Sá de Miranda. În general, ca limbaj, teme, prezentare a personajelor și evocare, adesea realistă, a vietii rustice, de o ingenuitate aparentă, poezia lui Bernardim îmbracă o formă populară spre deosebire de forma versificata elaborată și de limbajul prețios pe care-l foloseau poeții în saloane pentru a le curta pe doamne. Pentru Bernardim, dragostea
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Elementalist, a fost prezentată Școală de Foc . Focul Magic, specializat în a face mari daune de la rază lungă, are următoarele abilități: A doua școală a rolului Elementalist este Școală de aer. Air Elementalists sunt maeștri de vânt și fulgere. Prin evocarea de tunete și vânturi puternice ei sunt capabili de a păstra atacatorii în afara razei de atac. Numai acest lucru îi face cu adevarat formidabili în bătălie și o forță cu care să te compari. Abilitățile lor sunt următoarele: Primalist este
Darkfall: Unholy Wars () [Corola-website/Science/329106_a_330435]
-
ale revistei "Realitatea ilustrată", sub titlul ambiguu "X-O. Romanul viitorului". Apariția romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie 1932) care-i informa pe cititori că opera literară realizează "„cea mai frumoasă evocare a viitorului, așa cum va fi în realitate, cu mașinismul și cu dragostea lui, cu ambițiile și desamăgirile lui”". Autorul se ascundea sub pseudonimul Leone Palmantini, un pretins romancier italian ce debuta în România, dorind să-și asume un nume exotic
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
carui spațiu se situează instituțiile de credință. Persoană în cauză pune mâna pe Biblie și jură să spună adevărul și numai adevărul. Actul de a depune mărturie îl unește pe cel care o face cu cei care îl asculta, prin evocarea valorilor comune. Contextul este acela al unei instituții a cărei autoritate este acceptată, si care astfel conferă autoritate și vocii individului din acel context. Acțiunea politică și terapia personală se împletesc în cadrul unei mărturii, având în vedere funcția să dublă
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
până la refuz în patru magazii care au fost apoi nimicite pe rând, cu foc de mitraliere, pușcă, stropite cu benzină și incendiate, cu excepția ultimei magazii care a fost dinamitată. Vacarmul și scenele înfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]