2,944 matches
-
țările Lumii a Treia, în România educația paralelă se reduce la meditații neoficiale. În fine, în România, ca și în țările în care meditațiile corupte sunt regula, nu au existat, până recent, norme care să interzică profesorilor să mediteze. Deosebirile excedează însă, în opinia mea, asemănările. Chiar dacă România este o țară săracă, este greu de spus că oferta de educație este monopolistă. Situația de monopol este valabilă, în parte, în zonele rurale, unde opțiunile și numărul de cadre didactice calificate sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alteori inutilă), refuzând cu încăpățânare exclusivități. Noi, post-modernii, intrăm de regulă prea profesorali în filosofie pentru a putea surprinde la dimensiunile sale reale, anvergura și esențele unui orizont istoric confecționat prioritar din scene disparate. Dezamăgiți metodic de „societatea spectacolului” și excedați de proceduri am reușit să „necropsiem” platonismul cu abilitate chirurgicală. Știm, indiscutabil, o seamă de amănunte despre Ideile platoniciene, despre tripartiția sufletului și poate despre Cetatea Ideală. S-a vorbit mai puțin despre felul în care Platon înțelegea să facă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
semnau textele, fie că au rămas necunoscuți, ei au scris cântece incluse în Carmina Burana. Imprimeria Națională a oferit o frumoasă ediție a acestui text în mai mult de 500 de pagini în 1995. Despre creștinismul epicurian. Istoriografia clasică este excedată de acest concept... Nu prea avea obiceiul să inoveze! Ori creștin, ori epicurian, trebuia să alegi... Asocierea posibilă a celor două viziuni asupra lumii îreală, totuși, vreme de două secole...) n-a făcut niciodată obiectul unei cărți care să facă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai importantă contribuție analizei s.. Clausewitz considera că războiul reprezintă mai mult decât simpla confruntare a unor forțe armate. Formularea unui scop al războiului presupune conturarea unei s. căreia trebuie să i se subsumeze deciziile majore care, de cele mai multe ori, exced cadrul militar și pot afecta semnificativ populația țărilor implicate, economia sau sistemul politic. Toate aceste decizii sunt modelate de s., care se definește ca utilizarea confruntării pentru a atinge obiectivul războiului. Rolul liderului, este, de asemenea, esențial la Clausewitz care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependența, lipsa dorinței de afirmare. În acest context al acceptării, supervizarea s-a putut dezvolta mai consistent decât în alte domenii. O analiză atentă poate să evidențieze mai multe tendințe generale profesionale care reconfirmă nevoia de supervizare. Există factori care exced posibilitățile obișnuite ale învățământului în domeniul asistenței sociale, unde există constrângeri legate de timp și curriculă. Tinerii absolvenți au nevoie de asistență pentru a se putea integra în multe domenii ale practicii, care sunt marginal acoperite de programele educaționale. Ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
eram nebun”, apoi declamă din Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu. El vrea să se creadă un al doilea erou al nuvelei gogoliene Mantaua, un nou Akaki Akakievici. Familia, trezită în miezul nopții, vine să asiste la scenă, dar, excedat de absurdul acestei „farse donquijotești”, tânărul îi trimite la culcare: „M-am plictisit să fiu nebun”, cu sentimentul că „ei” sunt mai nebuni. Bunica iese din scenă murmurând, abia acum, „chiar e nebun”. Această proză, probabil autobiografică, explică, pe cât se
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de dragoste (1975), dar care ar putea prefața oricare dintre cărțile sale, S. simțea nevoia unor delimitări menite să îi configureze o poziție aparte în cadrul genului. Excedat de agitația derizorie a unor colegi de generație, ce se lăsaseră - după opinia sa - într-atât acaparați de o insignifiantă „mărturisire de sine”, încât nu mai aveau „ochi pentru prezent”, tânărul romancier ținea să se smulgă din acest climat de
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
îndată porunci de-i prinseră și și porunci de-i tăie pe toți, afară de poartă, ca să se învețe alți boiari a mai videai pre domnul său” [Letopisețul Cantacuzinesc], Alexandru Iliaș [1616-1618], care îl ucise pe vornicul Cristea, iar ceilalți uneltitori, excedați de prezența grecilor în preajma Domnului, „îi târâia de coadele cailor prin târg, pre alții îi omora” sau Gheorghe Duca, adept al unor răfuieli la fel de drastice) sau în diferite dispoziții (uneori cu caracter aleatoriu) de același fel privind alte persoane (vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București”, Nicolae Mavrocordat (care, va muri, până la urmă, de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronica spune că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare), excedat de agresivitatea epidemiei (cu toate că „au ieșit cu toții la Cotrocéni de vreme ce boala ciumii să înmulțisă și în București și în toată țara”), a adus (deși învățat, era un om al timpului său) de la Sfântul Munte niște moaște protectoare, niște relicte „care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
teama de singurătate. Fetișizând, sanctificând obiectele, privirea lui V. preface teritoriul existenței de toate zilele într-un spațiu mirific, de paradis. Dar cam de când începe să scrie Petre Schlemihl, dragostea de lucruri și mai ales de vietăți a poetului este excedată continuu de o fremătătoare iubire pentru oameni: „Eu vă voi spune: oameni, nu sunt decât un frate,/ Același smuls în ploaie, îngenuncheat în toamnă,/a mea e tristețea voastră, ale mele sunt înfrângerile voastre,/ Ca și voi nu sunt decât
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
sunt incluse în anexe. b) Scală de percepție a stresului<footnote scală de percepție a stresului (Perceived Stress Questionnaire) elaborat de Levenstein și colab.( 1993) - scală cuprinde 30 de itemi ce descriu posibile reacții emoționale și mentale la solicitările ce exced capacitățile de raspuns ale persoanei, la subsolicitări și la situații conflictuale. footnote> - s-a folosit pentru măsurarea stressului. Pentru acest instrument s-a obținut inițial un coeficient Alpha = ,57, care s-a considerat nesatisfăcător. După eliminarea a 3 itemi s-
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
era o mamă cu două gemene, aduse ca să poată lua trei pachete de unt- tocmai bune să știe să ceară vânzătoarei -, a rugat-o pe mamă să-i împrumute gemenele. Aș fi putut face și eu la fel, vânzătoarea era excedată, dar n-am putut, resemnându-mă cu un singur pachet. Studiul compoziției cozilor ducea la o rafinare a șanselor de obținere a alimentelor. Cozile erau formate din femei, bărbați și copii. Perioada de după 1980 a instituit plasa și sacoșa ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la mesajul, la retorica și la lumea prozei. În ciuda mizei aparent modeste, este vizată o țintă cu bătaie mai lungă: văzând în autorul Moromeților „un artist, un autoreflexiv”, P. pledează, cu argumente rezonabile, pentru o nouă încadrare a prozatorului, care excedă zona realismului brut. Anvergura teoretică este alta în Eu, personajul (1988), volum care reunește două ample eseuri. Primul, Romanul inconștientului, descrie această formă narativă prin referire la scrierile lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Marin Preda. Paradigma fiind
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
I.L. Caragiale, ale cărui comedii sunt prețuite mai mult pentru autenticitatea personajelor și a mediului. Cu toate acestea, dacă unele mărturii sunt adevărate, R. ar fi pus la cale, la premiera cu D-ale carnavalului, o zgomotoasă manifestație de ostilitate. Excedat de inflația piesei istorice, falsă și grandilocventă, Sphinx recomandă inspirația din viața societății românești, precum și „compilarea” de „documente omenești”, deziderat ce exclude zugrăvirea de „ființe ideale”. Ironizează „căznitele producțiuni dramatice” ale lui Schiller și teatrul, „ruină măreață”, al lui Victor
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
Administrația Bush s-a pronunțat consecvent În favoarea extinderii NATO; este Însă meritul istoric al administrației Clinton că decizia a fost luată. În 1991-1992 nimănui nu-i trecea prin cap așa ceva, opoziția Uniunii Sovietice era bine știută. În acel moment, eram excedat de obiecțiile privitoare la cum va reacționa Rusia. Eram la o conferință științifică și am zis că Rusia nu va spune nimic, iar NATO se va extinde. Mi s-a replicat că Rusia va fi foarte nervoasă. M-am enervat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la o standardizare a studiilor din care să emeargă echivalări clare. În general, noile dispozitive de formare pun următoarele cinci probleme: 1. accesul separat și inegal al cursanților la formulele virtuale de instruire, 2. dinamica accelerată a așteptărilor individuale ce excede cadrele tehnice de realizare a instruirii, 3. diminuarea relației naturale de față în față, 4. condiționarea ocupării unei slujbe de cât mai multe diplome (nu întotdeauna acoperitoare) și 5. tendința de standardizare a formării cu consecințele inevitabile. Se pare că
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
eficacitatea scontată. În 1998, într-un catalog al ONG-urilor din România, cca 1 000 de ONG-uri declarau că au în sfera lor de activitate/asistență și grupul „copiii străzii”. Conform diverselor estimări, numărul acestor copii în România nu excede 3 500, iar numărul celor care trăiesc efectiv în stradă este de cca 1 000. Eforturile susținute făcute pentru resorbirea fenomenului „copiii străzii” s-au dovedit puțin eficiente din cauza abordărilor sale parțiale: programele s-au adresat unei singure probleme a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez pe cât posibil, să le dau chip și nume. Există destule situații omenești - și, într-un fel, neomenești - care fac loc celor ce exced sfera comună a sensului. Am invocat, în această privință, paginile unor filozofi sensibili la așa ceva, precum Cicero și Tertulian, Pascal și Kant, Nietzsche și Kierkegaard, Heidegger și Wittgenstein. Dar și paginile unor scriitori pe care îi socotesc admirabili, precum Kafka
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
al treilea își află într-un labirint complicat refugiul vieții sale. Cu fiecare dintre aceste labirinturi ai în față, deodată, un alt raport cu lumea sensului. Nu un deficit te scoate în afara ei, ci un surplus. Datele lumii sensibile sunt excedate, ajung să se confunde unele cu altele. Edificiul ridicat de maur pare de aproape un perete drept și nesfârșit, ca apoi să capete formă de cerc, însă nu unul obișnuit, căci . Categoriile lumii sensibile suportă o profundă alterare. Este îndreptățit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
din paginile scriitorului, teribil de însuflețită și viguroasă, o lume a voinței de viață. Stranietatea labirintului se descoperă, cred, în alt chip. Aduce în față ceva care, deși ține de lumea omului, comportă un element neomenesc. Anunță deodată ceva care excede puterile omului. Cel părăsit în lumea deșertului nu are cum să-l străbată, căci se vede singur și fără nici un reper. Iar cel care poruncește să se ridice un labirint din piatră și bronz se vede el însuși depășit de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
un afară și un înăuntru. Numai că imaginea deșertului anunță un alt gen de infinitate decât cel obținut prin extensie continuă. Deșertul apare infinit nu întrucât nu ar avea margini, căci nu e vorba de întinderea sa fizică. Ci întrucât excede nemăsurat subiectivitatea omenească, dându-se indefinit și deodată. În această privință, este de-a dreptul copleșitor. Știm apoi că o rețea se poate figura analogic, însă deșertul nu suportă nici o analogie. Este de nefigurat și incomprehensibil. În cele din urmă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Iar privirea orientată către aceasta își modifică profund sensul, devine viziune sau contemplație (theoría), o cunoaș tere „cultivată pentru ea însăși“ și singura cu adevărat liberă. Adusă în fața unei astfel de situații, mintea omenească sim te că deodată ceva o excede nemăsurat. Are în față o întâm plare de felul celor minunate (thaumasíon, cum spune filozoful în alt loc, 982 b), ce solicită un alt gen de cunoaștere. Numai că „posesiunea [unei asemenea cunoașteri] depășește măsura omenească“. Și aceasta, întrucât „firea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și simplu absurdă. Antropologia de astăzi ar uza de un concept sărac de rațiune, ca și când ar fi vorba de o atitudine logică. De pildă, când vorbește despre om ca ființă în lume, căzută sau absurdă, crede că astfel de determinații exced orice formă de raționalitate.<ref id="140">Cf. Constantin Noica, Încercare asupra filozofiei tradiționale (studiu publicat ca prim volum al lucrării Devenirea întru ființă), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 117 sqq.</ref> A fi rațional și a fi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o maimuțăreală, fiindcă paradoxul e paradox, quia absurdum. Ofensa rămâne în afara para doxului și păstrează probabilitatea, în timp ce paradoxul este cel mai improbabil.“ Revin de aceea la câteva pagini din scrierile sale, în care paradoxul, invocat explicit, aduce în față ceea ce excede înțelegerea însăși. Va spune la un moment dat că, în fond, gândirea nu este deloc străină paradoxului. Uneori îl caută cu ardoare, știe să-l cultive ca atare. Face acest lucru mai ales când simte nevoia să se înțeleagă altfel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
30, 34- 35, 60, 177-178 nonsensuri ale ~ 110-113, 116 privirea speculativă a ~ 10, 15, 18, 59, 83, 94, 106 finitudine experiența propriei ~ 155, 159, 169 (n. 171) (vezi și „limită“) simț al ~ 16 (n. 5), 19 frumusețe (a celor care exced sensul comun) 114, 133, 192, 196 G gândire ~ absurdă 77-83, 85-88, 137, 142 ~ antinomică 20, 34-35, 152- 164 ~ apofatică 65-67, 84, 157, 159, 163 ~ conceptuală 85-88, 168 (n. 169) ~ logică 55-62, 76-84, 102, 130, 137 ~ paradoxală 20, 158-175 ~ prereflexivă (sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]