2,080 matches
-
de calciu, cu tendința spre hipocalcemie. Deficitul de vitamină D și hipocalcemia vor favoriza o creștere a secreției de parathormon, scăpat de sub efectul lor inhibitor. Hiperparatiroidismul secundar va cauza o demineralizare osoasă din cauza creșterii turnover-ului osos, precum și o creștere a excreției renale de fosfat, determinând uneori hipofosfatemie. Nivelul scăzut de calciu și fosfor în cazul rahitismului vor contribui la o slabă mineralizare, ceea ce va agrava pierderea de masă osoasă cauzată de hiperparatiroidism. Toate aceste afectări ale mineralizării osoase poartă denumirea de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
50% dintre cazuri. Ambele forme genetice devin evidente sub aspect clinic în al doilea an de viață . O altă formă de rahitism este reprezentată de rahitismul fosfopenic, caracterizat printr-o combinație dintre un nivel seric de fosfat scăzut și o excreție urinară crescută de fosfat. Deficitul sever de fosfor poate împieta calcificarea normală a osului și cartilagiului de creștere. Cel mai frecvent tip de rahitism fosfopenic e reprezentat de rahitismul hipofosfatemic familial transmis prin cromozomul X, care e rezistent la acțiunea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
și cartilagiului de creștere. Cel mai frecvent tip de rahitism fosfopenic e reprezentat de rahitismul hipofosfatemic familial transmis prin cromozomul X, care e rezistent la acțiunea vitaminei D. în această formă ereditară (genetică) de rahitism apare o creștere izolată a excreției renotubulare de fosfor. Gena mutantă implicată e cunoscută sub numele PHEX (phosphate regulating with homologies to endopeptidases on the X-chromosome). Denumirea vine de la existența unei omologii între această genă și genele care codifică endopeptidaze. Este posibil ca PHEX să codifice
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
medicamentos la vârstnici trebuie să țină cont de mai multe aspecte. Farma cocinetica și farmacodinamica medicamentelor sunt modificate la vârstnici față de tineri. Absorbția medicamentelor este mai scăzută, volumul de distribuție scade, iar capacitatea de metabolizare hepatică și capacitatea renală de excreție sunt reduse. Prezența concomitentă a altor boli crește riscul de reacții adverse, disfuncția renală, hipotensiunea ortostatică sau bradicardia. Administrarea medicamentelor pentru condițiile comorbide poate avea efecte negative asupra evoluției IC, iar polifarmacia crește riscul interacțiunilor medicamentoase. Dozele de medicamente administrate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
Chirurgia valvulară Particularitățile chirurgiei cardiace și ale perioadei perioperatorii se reflectă în creșterea riscului la persoanele vârstnice. Presiunea de perfuzie renală poate fi afectată în urma circulației extracorporeale ceea ce, alături de o excreție alterată în mod fiziologic pentru diverse droguri, crește riscul de insuficiență renală. Acumularea medicației anestezice și opioide crește timpul de intubare, iar frecvența disfuncției cognitive postoperatorii este un element de luat în considerare. Frecvent, pacienții chirurgicali sunt supuși ecocardiografiei transesofagiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
valvulară. Cateterismul cardiac oferă informații cu privire la fluxul transvalvular și funcția VS (ventri - culografia) și se indică preoperator la toți pacienții peste 40 de ani. Intervenția chirurgicală nu se practică în primele 24 de ore după cateterismul cardiac pentru a permite excreția substanței de contrast iodate și a minimiza disfuncția renală postoperatorie. Discuția cu familia este esențială și include informarea privind riscul postoperator poten- țial de accident vascular cerebral (AVC), hemoragie, infarct miocardic acut (IMA), necesitatea unui pacemaker postoperator, insuficiență renală acută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ficatului. Tehnica constă în injectarea i.v. a unei soluții de galactoză în timp de 5 min și determinarea din sângele capilar arterial între 20 și 45 min, din 5 în 5 min, a concentrației galactozei în paralel cu măsurarea excreției galactozei din urina colectată pe 4 ore [42]. GEC îmbunătățește acuratețea datelor bazate pe manifestările clinice și testele standard de laborator în ciroza hepatică, aducând informații esențiale în predicția supraviețuirii pe termen scurt sau lung [43]. În insuficiența hepatică fulminantă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
contrast [9]. Achizițiile dinamice după administrarea intravenoasa a agenților de contrast permit o mai bună detecție și caracterizare a CHC. Agenții de contrast extracelulari - chelații de Gadolinium (Gd) - difuzează rapid din spațiul intravascular în spațiul interstițial, eliminarea făcându-se prin excreție renală. După secvențele native se efectuează achiziții în timp arterial (la 20-30 secunde de la debutul injectării), în faza portală (între 45-60 secunde) și în faza de echilibru (la 4-5 minute de la injectare) [16]. Prin achiziția secvențiala a secțiunilor în diferite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
la cel puțin 20 de minute după administrarea intravenoasă a contrastului paramagnetic (colangiografie RM „directă”) (fig. 150) [2]. Colangiografia RM „directă” utilizând agenții de contrast hepatobiliari nu se poate obține la pacienții cu bilirubină serică > 5 mg/dl din cauza lipsei excreției biliare în aceste cazuri [2]. CPRM oferă o serie de avantaje comparativ cu colangiografia retrogradă endoscopică (ERCP), care este considerată standardul de referință în patologia bilio-pancreatică [2,7,8] (tabelul 91). Este recunoscut faptul că în acest moment examinarea RM
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
2 zile la copii și să fie conservat fără calciu [5]. După efectuarea intervenției chirurgicale, când pacientul este reîncălzit spre temperatura normală, datorită creșterii metabolismului și a consumului de oxigen este necesar un hematocrit crescut, de peste 30%, realizabil prin creșterea excreției de apă (folosind diuretice), prin adiția de sânge sau prin hemofiltrarea priming-ului cu ajutorul unui filtru introdus în circuit [5]. În timpul intervenției chirurgicale pierderea sangvină în câmpul operator, creșterea debitului urinar și trecerea apei în țesuturi poate determina o scădere a
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
direcție sunt încă așteptate. Acumularea inhibitorilor endogeni ai NO-sintetazei Sinteza de NO de către NO-sintetază este inhibată competitiv de către analogi naturali ai L-argininei, ca N-monometil-L-arginina (L-NMMA) și dimetilarginina asimetrică (ADMA). ADMA se acumulează în insuficiența renală cronică, din cauza reducerii excreției [i/sau a catabolismului, ajungând la concentrații de până la 8 ori mai mari decât la subiecții sănătoși [Vallance et al., 1992]. S-a demonstrat că ADMA inhibă producția de NO in vitro (5 mmol/l de ADMA scad producția de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
două ori mai eficientă decât creșterea AGPN. Mecanismul exact prin care acționează AGPN ω-6 asupra colesteroluluinu este bine cunoscut; se pare că inhibă sinteza de VLDL, HDL -colesterol și apoB, stimulează catabolismul LDL (prin activarea receptorilor de LDL) și cresc excreția de colesterol pe cale biliară. Reducerea HDL-colesterolului se face într-o măsură mai mică decât scăderea LDL, astfel încât raportul HDL/LDL crește. În plus, AGPN ω -6 au și proprietăți antitrombotice, dar mai reduse comparativ cu AGPN ω-3 (14). Efectul antiagregant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
favorizată de episoadele frecvente de deshidratare ce acompaniază bolile acute febrile sau sindroamele diareice, în condițiile unui aport lichidian inadecvat prin atenuarea reflexului de sete indusă de afectarea aterosclerotică cerebrală. Această situație poate surveni mai ales în cazul preparatelor cu excreție predominant renală, ca de exemplu dabigatran (excreție renală 80%) (14). De aceea, preparatele anticoagulante noi se administrează doar după estimarea prealabilă a clea -rance-ului la creatinină, iar acesta trebuie reevaluat pe parcursul tratamentului, cel puțin o dată/an la pacienții cu clearance
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
acompaniază bolile acute febrile sau sindroamele diareice, în condițiile unui aport lichidian inadecvat prin atenuarea reflexului de sete indusă de afectarea aterosclerotică cerebrală. Această situație poate surveni mai ales în cazul preparatelor cu excreție predominant renală, ca de exemplu dabigatran (excreție renală 80%) (14). De aceea, preparatele anticoagulante noi se administrează doar după estimarea prealabilă a clea -rance-ului la creatinină, iar acesta trebuie reevaluat pe parcursul tratamentului, cel puțin o dată/an la pacienții cu clearance > 50 ml/min și de 2 -3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977), și cele 12 activități cotidiene (Roper Nancy, 1990) esențiale pentru un pacient. Cele 14 nevoi fundamentale ale pacientului propuse de Virginia Henderson sunt: 1. Respirație normală; 2. Alimentația (a bea și mânca) adecvată; 3. Eliminarea excrețiilor corporale; 4. Mișcarea și menținerea unor poziții corporale dorite; 5. Somnul și odihna; 6. Selectarea unor articole de îmbrăcăminte potrivite - îmbrăcare și dezbrăcare; 7. Menținerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea îmbrăcăminții și modificarea mediului ambiant; 8. Menținerea curățeniei corporale
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
disponibile. Cele 12 activități vitale pentru un pacient sunt, după Roper Nancy, următoarele: 1. Menținerea unui mediu de viață sigur și sănătos; 2. Comunicarea cu semenii; 3. Respirația; 4. Hrana și băutura / satisfacerea minimului de hrană și apă ; 5. Eliminarea excrețiilor (urină și materii fecale); 6. Îmbrăcarea și curățenia corporală; 7. Controlul temperaturii corporale; 8. Mobilitatea corporală; 9. Munca și jocul; 10. Exprimarea sexualității; 11. Somnul; 12. Moartea/decesul. După Carr și Higginson (2001), calitatea vieții este determinată de: 1. Gradul
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
I Epidemiologia afectării cardiovasculare la pacienții renali I.1. Riscul cardiovascular la pacienții cu microalbuminurie La mijlocul anilor 80 au fost formulate primele observații ce asociau excreția urinară crescută de albumină cu o augmentare a morbidității și mortalității cardiovasculare, atât la pacienții diabetici, cât și la cei hipertensivi [Lewin et al., 1985; Samuelsson et al., 1985]. De la aceste prime constatări, microalbuminuria a fost evaluată frecvent în mari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Lewin et al., 1985; Samuelsson et al., 1985]. De la aceste prime constatări, microalbuminuria a fost evaluată frecvent în mari studii epidemiologice cardiovasculare, devenind de asemenea un parametru esențial în evaluarea clinică modernă. Definiția și semnificația microalbuminuriei Microalbuminuria (MA) reprezintă o excreție urinară de albumină (EUA) peste limitele considerate fiziologice, dar sub nivelul unei proteinurii manifeste, detectabile prin tehnicile de laborator uzuale. Microalbuminuria poate fi definită în funcție de excreția urinară de albumină cotidiană (30-300 mg/24 ore) sau de cea nocturnă (20-200 mg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
parametru esențial în evaluarea clinică modernă. Definiția și semnificația microalbuminuriei Microalbuminuria (MA) reprezintă o excreție urinară de albumină (EUA) peste limitele considerate fiziologice, dar sub nivelul unei proteinurii manifeste, detectabile prin tehnicile de laborator uzuale. Microalbuminuria poate fi definită în funcție de excreția urinară de albumină cotidiană (30-300 mg/24 ore) sau de cea nocturnă (20-200 mg/min). Cât de frecventă este microalbuminuria? Diferiți autori raportează o prevalență a microalbuminuriei de 5-10% în populația generală, de 10-40% la pacienții cu HTA esențială [Agarwal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
2001] și de 16-40% la pacienții cu diabet zaharat [Gerstein et al., 2001]. Prevalența microalbuminuriei depinde de vârsta medie a cohortei luate în studiu, de proporția subiecților obezi sau fumători și de acuratețea tehnicilor de determinare a MA. De asemenea, excreția urinară de albumină este influențată de aportul proteic și de activitatea fizică. Semnificația microalbuminuriei La pacienții cu diabet zaharat, microalbuminuria reprezintă un marker precoce al nefropatiei diabetice și indică un risc crescut de evoluție către stadiul de proteinurie manifestă [Viberti
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
poate fi reabsorbită în tubul proximal; ca urmare, în acest context, microalbuminuria este consecința unor leziuni glomerulare și/sau tubulare [Rodicio et al., 1998; De Jong et al., 2003]. Microalbuminuria factor de risc cardiovascular Mecanismele fiziopatologice ale asocierii epidemiologice între excreția urinară de albumină crescută și morbi-mortalitatea cardiovasculară au rămas până în prezent prea puțin clarificate. A fost emisă ipoteza conform căreia microalbuminuria reprezintă, de fapt, un marker al afectării vasculare generalizate [Stehouwer et al., 1992; Pedrinelli, 1997], deoarece s-a observat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Bigazzi și Bianchi, 1995; Ruilope et al., 1997]. Pacienții cu HTA esențială și MA prezintă morbiditate și mortalitate cardiovasculare crescute [Ruilope și Rodicio, 1993; Yudkin et al., 1998; Bigazzi et al., 1998]. Riscul CDV apare crescut chiar de la niveluri ale excreției urinare de albumină mai mici de 15 mg/min [Jensen et al., 1997]. Microalbuminuria s-a dovedit a fi cel mai important factor predictiv independent de mortalitate cardiovasculară la un grup de 245 de pacienți hipertensivi, urmăriți timp de 5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
predictiv independent de mortalitate cardiovasculară la un grup de 245 de pacienți hipertensivi, urmăriți timp de 5 ani, prezența MA asociindu-se cu o creștere a acestui risc de 2,8 ori [Jager et al., 1999]. În populația generală, nivelul excreției urinare de albumină reprezintă un factor de risc important de mortalitate cardiovasculară și globală, chiar în absența diabetului și a hipertensiunii arteriale. în studiul de la Groningen [De Jong et al., 2003], o dublare a concentrației urinare de albumină, în limitele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
definiție ale microalbuminuriei, s-a asociat cu o creștere cu 29% a mortalității din cauze cardiovasculare (CDV) și cu 12% a mortalității din cauze non-cardiovasculare. Mai mult, un risc crescut de deces CDV și non-CDV a fost asociat cu o excreție urinară de albumină situată chiar sub pragul inferior de definiție a microalbuminuriei [Gerstein et al., 2001; Hillege et al., 2002; Romundstad et al., 2003]. Microalbuminuria (MA) în sine nu determină boli cardiovasculare, ci, mai degrabă, prezența sa semnalează și identifică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
terapie agresivă a factorilor de risc. MA reprezintă un factor independent și important de risc CDV în populația generală, în cea diabetică și cea hipertensivă, fiind un marker al disfuncției vasculare generalizate. Riscul CDV este manifest și pentru valori ale excreției urinare de albumină sub pragul de definire al MA. Determinarea excreției urinare de albumină este utilă pentru cuantificarea de rutină a riscului CDV. Prezența microalbuminuriei la pacienții cu hipertensiune arterială esențială și la cei cu diabet zaharat necesită un management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]