2,253 matches
-
propus de Berdiaev este următoarea: Ivan suferă un dublu coșmar(acel al Marelui Inchizitor și al diavolului), pe când coșmarul cardinalului îl reprezintă persoana lui Iisus Hristos. În imaginea sublimă cu referiri apocaliptice întâlnim deznodământul destinelor pământești ale omului. Unul din exegeții operei dostoievskiene, Rozanov, trimite la un final apoteotic al Legendei - în ea „ este plânsul lui (al omului) amar, când, pierzându-și inocența și fiind părăsit de Dumnezeu, omul a înțeles deodată că de acum este singur cu slăbiciunea sa, cu
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
sau aluziv în picturile sale. Formă a Începuturilor, geometrie a micro și macrocosmosului. Nici materializare a ideii, nici idealizare a materiei ― ci o „dezghiocare” a formei gnoseo-energetico-materiale a Lumii. Acesta îi e sensul. L-am putea interpreta, așa cum o fac exegeții, prin mitul egiptean al lui Cneph (demiurg și disc solar) sau Ptah (cel care se naște din oul vomitat de Cneph), mit reluat de Hermes Trismegistul și de lunga lui tradiție, prin oul din care se naște Brahma sau prin
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
Ștefan Marinescu, Al. Florin Țene, N. Portocală, Alexandru Doboș, acad. Radu P. Voinea, Ion Zamfirescu. Dacă “un scepticism înțelept este primul atribut al unui critic bun” - așa cum preciza James Russell Lowell, atunci stilul Doinei Drăguț este al unui astfel de exeget. Pe lângă faptul că evenimentele sunt prezentate în conformitate cu adevărul istoric, autoarea dovedește talent și erudiție în alăturarea unor date relativ inedite. Cu un veritabil „har” de investigator, așa cum îi stă bine unui exeget, își structurează cronicile sau articolele pe adevăruri cuantificabile
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
stilul Doinei Drăguț este al unui astfel de exeget. Pe lângă faptul că evenimentele sunt prezentate în conformitate cu adevărul istoric, autoarea dovedește talent și erudiție în alăturarea unor date relativ inedite. Cu un veritabil „har” de investigator, așa cum îi stă bine unui exeget, își structurează cronicile sau articolele pe adevăruri cuantificabile, îmbogățite cu opinii personale, docte și convingătoare, menite să pună în valoare elementele forte ale scrierilor respective. Imparțială, lucidă și documentată, prin modalitățile utilizate în demersurile sale analitice, i se dovedesc meticulozitatea
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
operelor artiștilor plastici europeni (danezul Soren Skov). Ce este inedit în aprecierile critice pe care le face Doina Drăguț, pe lângă rigurozitate, precizie, stil și erudiție? Aș putea spune că prezentarea punctelor de vedere critice este făcută nu atât din perspectiva exegetului (în sensul criticii tradiționaliste), ci și din punctul de vedere al cititorului sau al amatorului de artă: simplu, inteligibil, sensibil, incitant (în sensul criticii moderne ). Practic, atât cititorii cât și admiratorii de artă sunt invitați cu persuasiune să descopere gama
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
contextul; 2) interpretarea alegorică, când găsirea unei analogii intuitive oferă o cheie care elimină orice discuție ulterioară („După ce comunici cititorului că, în cazul “Făcliei sub obroc”, făclia este Iisus Hristos, obrocul - legea veterotestamentară, iar sfeșnicul - Biserica drept-credincioșilor, nici cititorul, nici exegetul nu mai au nimic de făcut. Rien ne va plus!“ - p. 284). În plus, chiar dacă din principiu putem spune că hermeneutica pildelor este inepuizabilă, posibilitățile de înțelegere alegorică s-au încheiat. Secolele de acrivie catolică și protestantă au săpat șantierul
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
text, pe coperta 4 a volumului recenzat, mai ales că dintre cercetătorii literați puțin comentați, dacă nu ocultați, niciunul nu desfășoară, din câte știu, o atât de prodigioasă și complexă activitate ca Ionel OPRIȘAN. Istoric literar cu dublă vocație, de exeget și de scotocitor de documente, autor de monografii (Sadoveanu, Hașdeu) și micromonografii („Cariatide literare“) și întreprinzător de anchete (Blaga și Călinescu în rememorări ale unor contemporani), propunător al unei „istorii a literaturii române în evocări“ și semnalator de relații și
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
indicându-l ca loc exclusiv al adorării Sale, unde numele Său să fie rostit: „În tot locul unde voi pune pomenirea numelui Meu, acolo voi veni la tine, ca să te binecuvântez” (Ieș. 20, 24). „În conștiința lui Israel - menționează un exeget biblic - numele lui Dumnezeu, revelează prezența și lucrarea spirituală și personală a lui Iahve, acel aspect al Ființei Sale pe care El le întoarce spre lume”.[21] Descoperirea numelui Său este expresia „suveranității și a libertății Sale”[22] „a proximității
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
reciproc anumite lucruri: prietenie, proprietate, viața, pacea (Fac. 14, 13; 21, 27; 26, 28; 3, 14; Amos 1, 9; Ezechel 34, 25; 37, 26; I Regi 5, 26) sau legământul căsniciei (Pilde 2, 17; Maleahi 2, 14).[66] Însă majoritatea exegeților susțin că nu același lucru se poate spune despre legământul - berith care s-a încheiat între Iahve și Israel, deoarece acesta nu este un pact încheiat între două părți egale, ci este un analog unui act de vasalitate, în care
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Iahve cuprinse și în Shema: ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”(Ieș. 20, 1), ,,Singurul Domn” (Deut. 6, 4). De altfel ,,experiența trăirii prezenței Dumnezeului lor în istorie a fost Cel care i-a creat pe ei ca popor”, menționează un exeget biblic.[85] De aceea, dacă dragostea lui Dumnezeu față de Israel ca o descoperire practică a adevărului exprimat în Shema s-a realizat prin eliberarea poporului din robia egipteană, dragostea lui Israel față de Iahve trebuie să fie la rându-i o
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Semen, Învățătura despre sfânt și sfințenie în cărțile Vechiului Testament, Editura Trinitas, Iași, 1993, p. 121. [53]L. Bouyer, La Bible et L’ Evangile,Les Ed. Du Cerf, Paris, 1958, p. 19. [54]Vocabulaire de Theologie Biblique, ... col. 34. Majoritatea exegeților biblici au văzut actul alegerii ca un act al iubirii lui Iahve față de Israel în mod particular și față de întreaga omenire, în general: P. van Imschoot, Teoloogie de l’ Ancien Testament ... p. 259; Vocabulaire de Theologie Biblique ... col. 340; Interpreter
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Barnaba” (Coloseni 4,10). Pe bună dreptate, aceste exemple ne fac să ne punem întrebarea de atunci când vine vorba de „frații” lui Iisus ar trebui să ne gândim la verii Săi sau la o rudenie de a Sa? Pentru majoritatea exegeților protestanți, la care se adăugă câțiva catolici (Rudolf Pesch, John P. Meier, François Refoulé), „frații” Domnului sunt considerați „frații” Săi de sânge. Aceasta afirmație nu este o noutate: deja în secolul al II-lea potrivit lui Hegesip, Iuda era numit „fratele
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
a textului Sfintelor Evanghelii și dogma Bisericii referitoare la pururea fecioria Maicii Domnului, dar ea relativizează profund sensul cuvântului adelphos din societatea ebraicăla începutului erei creștine. Sensul cuvântului „frați” în vremea lui Iisus Hristos Fericitul Ieronim, ca majoritatea Părinților și exegeților de după el, au preferat o interpretare lingvistică a cuvântului „frate” în fața adversarilor învățăturii Bisericii. Pe lângă argumentul lingvistic este posibil să aducem astăzi și unul de ordin istoric. El ne este pus la dispoziție de manuscrisele de la Qumran, de literatura evreiască
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
de sete Și vrea Morgana să mă-mbete. Adorm, spre seară, din picioare, Cu o creang ă , -n bra ț e, de măslin; În coast-o suliță mă doare Și-nțepat eu râd, c-am fost de-un spin. Urcușu-i greu, spun exegeții, Dar vârful este o... splendoare! E rostul unanim al vieții: Să cazi d in cer , nu-i tot... zbor, oare?! Referință Bibliografică: De-o viață eu tot urc Golgota... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III
DE-O VIAŢĂ EU TOT URC GOLGOTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350205_a_351534]
-
publicat în presă în care arătam: că o parte din scriitorii clujeni care au lucrat în sistemul propagandei de partid (ziare, reviste, edituri, teatru...) au colaborat cu securitatea ceaușistă. Dădeam și nume, acestea ulterior m-au acuzat de plagiat. Unii exegeți ai literaturii universale, chiar și de la noi, susțin că dacă opera rezultată dintr-un așa zis plagiat este net superioară față de cea de la care s-a „inspirat”, acest act este în folosul literaturii și culturii în general. Georges Maurevert în
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor. În multe cazuri, cugetarea religioasă este datoare să renunțe la rolul de simplu exeget. Are datoria de a se exprima cu îndrăzneală, cu o viziune și o acuitate profetică, în legătură cu marile probleme care solicită contemporaneitatea . Aceasta înseamnă ca religia să-și ia în serios dimensiunea ei profetico - eshatologică, contribuind cu toate mijloacele sale specifice
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
clasică, decurge din teama respectivului consumator de-a nu fi antrenat de arta modernă pe niște tărâmuri unde este conștient că se poate rătăci din pricina puținelor repere certe pe care le are la îndemână. În al treilea rând, poate cu excepția exegeților și, desigur, a snobilor, ceilalți iubitori de frumos se lasă „dijmuiți” de arta care-i precede cu vreo 2-3 generații, ba chiar mai mult. De ce? Deoarece creațiile cu care de bine, de rău ne-am familiarizat între timp nu doar
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
este ceea ce-ți place fără conceptualizare... Ceea ce vrea să spună că frumosul fără farafastâcuri (o zi luminoasă, un colț de natură, un chip frumos) impresionează toți oamenii, desigur, cu intensități diferite, și că în fața veritabilului frumos vibrează atât sufletul exegetului, cât și cel al neinițiatului sau neinstruitului. S-ar părea că așa stau lucrurile, dacă nu s-ar ține cont de următoarele două aspecte, care vrând-nevrând invită la conceptualizare după o temeinică instruire: a)Sfera esteticului a fost lărgită prin
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor. În multe cazuri, cugetarea religioasă este datoare să renunțe la rolul de simplu exeget. Are datoria de a se exprima cu îndrăzneală, cu o viziune și o acuitate profetică, în legătură cu marile probleme care solicită contemporaneitatea . Aceasta înseamnă ca religia să-și ia în serios dimensiunea ei profetico - eshatologică, contribuind cu toate mijloacele sale specifice
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > CITATE MEMORABILE (77) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 77- Între exeget și textul literar există o înțelegere: el îi traduce detaliile atât în conjunctura istorică a apariției textului, cât și în semnificațiile lui prezente. Anca Popescu - Într-o lume absurdă, inteligența e o absurditate. Johann W.von Goethe - Oamenii adevărați pot
CITATE MEMORABILE (77) de ION UNTARU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361624_a_362953]
-
muzică și violină a poetului. El creează noua poezie simbolistă în literatura română, în firul celei buadelairiene, dar cu parcurs rimbaudian pe niște căi ascunse ale nefiindului la care se adaugă sinceritatea dramatică a confesiunii, care a derutat pe mulți exegeți: - Tot altuia, de mine, aminte să-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, atestări noi din care ne vom rândui descendența. Revenind
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
a nu mistui cu lăcomie liniștea și meditația, în vorbe tari și invadatoare peste armoniile cerești ale sunetelor fine și melodioase din care se însuflețește cântecul. Este culegătoare, cercetătoare și interpretă de muzică folclorică, este deopotrivă primul și dreptul dintre exegeții săi și totodată întâiul și deplinul fericit din partea darului pe care îl întoarce cântecul celui care îl iubește, îl crește și îl rodește! Sunteți fiică a dumnezeescului grind dintre sora cerului, Marea albastră, „neagră” numai în nume și banchizele cu
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
oare aceasta consecința intersecției accidentale a destinului său literar cu debutul proletcultismului la noi?... Dar ce înseamnă „Mitrea Cocor”, pe lângă Restul operei sale? Sau, poate, aici, au ceva de spus noile mode estetice din literatura română, ai căror corifei, prin exegeții lor de castă, țin capul de afiș al noii noastre literaturi. Anonimul cititor al slovei sadoveniene, cel care îndrăznește acest modest demers, cu siguranță nu se poate consilia pe sine în asemenea dilemă, dar nici nu solicită expres vreo consiliere
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
În culori închise, și amețit la pas, - / Dus de frumos, de mai bine / Demult, într-o toamnă, s-a stins un glas. Ideea justifică cuvântul poetului meditat și profund, un gol pentru profan și o umplere de taine în mintea exegetului tăcut, care se împlinește cu știri senzaționale, coborâtoare dintr-o altă lume, pentru pregătirea lumii noastre. În drumul său a pornit însoțit de o Ea, pe care noi, finduri trecătoare nu o putem vedea și nici nu avem puterea să
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]