12,343 matches
-
suspendarea contractului de muncă, chiar dacă ar putea fi considerată excesivă în raport cu alte categorii profesionale, este justificată, având în vedere materia reglementată (paza unor obiective, paza transportului bunurilor, valorilor, produselor cu caracter special, spre exemplu, arme), nefiind încălcate exigențele constituționale. Arată că Legea nr. 333/2003 stabilește și condițiile în care se poate reprimi atestatul. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 9 iulie 2020, îndreptată prin Încheierea din 20 iulie 2020, pronunțată
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
acestei căi de atac, prin analogie, unei instanțe (curtea de apel, în loc de tribunal) neprevăzute de legea ce reglementează respectiva cale de atac, creând în acest fel o lex tertia. Astfel, ICCJ se situează în afara ordinii constituționale, încălcând exigențele statului de drept. ... 9. Autorii mai arată că majoritatea curților de apel pe rolul cărora există spețe de această natură au adoptat soluția contrară, în sensul inadmisibilității căii de atac în baza dreptului comun, hotărâri în sens contrar și care
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
că, din cauza acestui tratament diferențiat, nu poate să beneficieze de salarizarea mai favorabilă, potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, ci este remunerat potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 18. Autorul excepției consideră că este contrar exigențelor impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție faptul că norma legislativă, așa cum a fost interpretată de instanța supremă, nu a ținut seama că personalul, la fel ca alți salariați ai direcțiilor de sănătate publică, are și pregătire medicală
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
e) să fie imparțiale și independente în raport cu toate părțile implicate; organismele de certificare și personalul aferent nu trebuie să fie supuse niciunei presiuni comerciale sau financiare care ar putea să le influențeze deciziile; ... f) să satisfacă în totalitate exigențele impuse prin standardul european ISO/IEC 17065:2013 (și sunt acreditate în conformitate cu acesta sau cu orice viitoare modificare, revizuire ori versiune aplicabilă a acestuia), de către organismul național de acreditare din România (RENAR) sau de către alte organisme de acreditare
REGULAMENT din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258425]
-
desfășurării lucrărilor de intervenții la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spațiul deținut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanța dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile. (3) Locuințele de necesitate care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din
LEGE nr. 212 din 12 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257526]
-
24. Plecând de la aceste premise, Curtea apreciază că soluția de abrogare a dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 se încadrează în competența exclusivă a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, de a identifica și edicta soluții normative, cu respectarea exigențelor constituționale, în acord cu realitățile prezente ale societății. Deplina competență în ceea ce privește stabilirea acestor soluții revine legiuitorului, în acest sens fiind prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt
DECIZIA nr. 181 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258325]
-
grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din aceeași lege, s-a mai apreciat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Prin intermediul acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, stabilite prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât cuantumul cauțiunii stabilite de lege pentru soluționarea căilor de atac în materia achizițiilor publice este raportat la elemente obiective, la perioada constituirii și la rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigențele plății acesteia. În ceea ce privește aspectele privind pretinsa discriminare, arată că nici din această perspectivă textul criticat nu este contrar prevederilor constituționale, întrucât persoanele la care face referire autoarea excepției de neconstituționalitate nu se află în situații similare sau
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
de o autoritate publică. Astfel, se are în vedere cuantumul cauțiunii stabilite de lege pentru soluționarea căii de atac în materia achizițiilor publice, raportat la elemente obiective, la perioada constituirii, precum și la rațiunile în considerarea cărora legiuitorul a instituit exigența plății unei cauțiuni. În ceea ce privește lipsa obligativității constituirii cauțiunii de către autoritățile contractante, se apreciază că acestea nu se află în circumstanțe similare sau comparabile cu operatorii economici, având în vedere scopul urmărit prin reglementarea cauțiunii. ... 10. Potrivit
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Însă legiuitorul este ținut să o facă orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului (Decizia nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, care să reclame necesitatea intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 91. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
vulnerabile. Legislația din România definește locuința convenabilă ca tipul de locuință care „prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerința utilizatorului și caracteristicile locuinței, la un moment dat, acoperă necesitățile esențiale de odihnă, preparare a hranei, educație și igienă, asigurând exigențele minimale stabilite” potrivit Legii locuinței nr. 114/1996 republictă, cu modificările și completările ulterioare. Încercând o mai bună relaționare a locuirii de contextul mai larg al calității vieții, care nu se limitează exclusiv la satisfacerea necesităților și exigențelor cuprinse în această
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
și igienă, asigurând exigențele minimale stabilite” potrivit Legii locuinței nr. 114/1996 republictă, cu modificările și completările ulterioare. Încercând o mai bună relaționare a locuirii de contextul mai larg al calității vieții, care nu se limitează exclusiv la satisfacerea necesităților și exigențelor cuprinse în această definiție, în cadrul acestei strategii este utilizată sintagma „locuință adecvată”. Aceasta are sensul de locuință care îndeplinește următoarele caracteristici: securitate, acoperirea nevoilor de bază, utilități și infrastructură, cost echitabil, incluzivitate, accesibilitate, identitate, valori și principii 1 . Termenul
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare. Așadar, este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale ce rezultă din prevederile constituționale aplicabile. ... 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
prin redactarea deficitară și soluțiile propuse o serie de dispoziții ale legii încalcă principiul securității raporturilor juridice cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, se arată că nu există nicio exigență constituțională sau convențională care să interzică acordarea competenței în ceea ce privește investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați parchetelor obișnuite, iar nu unor structuri specializate cu obiect determinat de investigație în domeniul infracțiunilor de corupție/crimă organizată (de tip DNA/DIICOT). Dimpotrivă, opțiunea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
penale în cauzele cu magistrați o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, însă, pe de o parte, competența acestor procurori este una generală (privește orice infracțiune săvârșită de magistrați), iar, pe de altă parte, reglementarea condițiilor desemnării relevă respectarea exigențelor relative la selecția inclusiv a unor candidați care posedă abilități și competențe relevante în domeniul combaterii corupției/criminalității organizate. ... 38. Organismele europene consultative ale magistraților, precum Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), s-au pronunțat cu privire la specializarea judecătorilor, aspect
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cauze penale. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate nu respectă cerințele de tehnică legislativă întrucât nu prevăd criterii clare pentru identificarea caracterului esențial pentru soluționarea cauzei al informațiilor clasificate. Se încalcă astfel exigențele calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). Afirmă că, fără a cunoaște conținutul documentelor clasificate, nu se pot face aprecieri complete sub acest aspect de către părțile din proces, astfel încât nu se asigură principiul contradictorialității
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
legalității în activitatea lor, Constituția a consacrat și principiul unității de acțiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală reprezintă o reflectare a exigențelor constituționale instituite de art. 132, fără ca prin aceasta să fie afectate drepturile consacrate de art. 21 și 24 din Legea fundamentală. Aceasta întrucât părțile interesate nu sunt obstrucționate în niciun fel în a-și exercita dreptul la apărare în
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
de lege criticat nu face trimitere la acte normative abrogate și nu are semnificația repunerii în vigoare a unor asemenea acte. ... 17. În consecință, Curtea constată că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, respectând exigențele constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în componenta privind securitatea juridică. ... 18. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 16
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Pentru acest motiv, textul criticat îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate specifice standardului calității legii, impus de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la respectarea exigențelor prevederilor constituționale anterior menționate, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai dacă este enunțată cu suficientă precizie
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
au cunoștință de săvârșirea aceleiași infracțiuni. Reglementarea expresă a obligației organelor prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală de a sesiza organul de urmărire penală în condițiile prevăzute de textul anterior menționat nu se poate converti într-o exigență constituțională ce incumbă legiuitorului de a reglementa, în toate cazurile, necesitatea sesizării organului de urmărire penală de către aceste organe. ... 35. De altfel, din analiza dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală rezultă că obligația organelor prevăzute
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
rezultatelor obținute în alegeri, cu respectarea principiului configurației politice. ... 10. Mai mult, autorii sesizării menționează considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, potrivit cărora „statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului“ și precizarea făcută de Curte în sensul că orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului, ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
pot desemna sau revoca reprezentanții în comisiile parlamentare și în birourile permanente, respectiv aleg, revocă sau dispun încetarea de drept a mandatului președintelui fiecărei Camere. Cu alte cuvinte, pentru ca alegerea sau revocarea președintelui unei Camere a Parlamentului să întrunească exigențele constituționale, procedura parlamentară trebuie să respecte în mod necesar cel puțin toate principiile constituționale enunțate în Decizia nr. 25/2020, fiind rezultatul aplicării unitare și sistematice a normelor constituționale care le reglementează“. ... 21. În concluzie, Biroul permanent al Senatului susține că
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]