10,806 matches
-
intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas captiv în mediul totalitar, care n-a pregetat a-i face dificultăți, în pofida unor încercări ale acestuia de a-l sluji. Cea dinții a și cea mai cuceritoare a postura a lui Cezar Petrescu din epistolarul
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Simion Sestopali - încetase, însă, să mai publice încă din 1937, în urma proceselor de pornografie (în care fuseseră implicați și cei de la Alge), emigrase în Israel în 1970 și revenise sporadic, în presa de limbă română din Țara Sfântă și din exil, de-abia la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Cea mai mare parte a operei sale complexe - poezie, proză, filosofie - a rămas needitată, în arhiva soției sale, Lucy Metsch-Sestopali. Misiunea de a o edita și-a asumat- o criticul
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
ilor. Așa a fost să fie are stofă de roman picaresc, începând într-o lume a dulcilor plictisuri, a meselor tihnite în familia mare, a vacanțelor la munte, continuând prin domicilii improvizate, închisori, colonii de muncă și, în fine, în exil, în Germania. Anii noii schimbări de regim din estul Europei le aduc, membrilor apolitici ai unei familii înțesate de politicieni, numai dezămăgiri. Lucrurile nu se vor relua de unde au fost lăsate - dovadă stă scurta carieră politică a unchiului vechi liberal
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
Mircea Anghelescu După câteva incursiuni documentare in domenii mai puțin cunoscute ale vieții literare dinainte de 1989 (Epurarea cărților în România din 2010 și cele două volume ale corespondenței din exil a lui Alexandru Busuioceanu), Liliana Corobca revine cu o monografie solidă asupra „cenzurii literaturii în regimul comunist din România”, cum o definește subtitlul cărții recent apărute. Despre cenzură și derivatele ei (inclusiv despre conducerea autoritară a politicilor culturale de către regimul
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
persoană a fost micul Mihai, care a rămas singur, victima circumstanțelor, lipsit de putere și neexperimentat în mijlocul acestei haite de lupi și hiene.” Regele (Mihai - n.tr.) a fost hotărât dar și răbdător, iar mama sa, Regina Elena, rechemată din exil, a reacționat uneori cu tărie în jurnalul său față de răceala fiului, și neatenția sa aparentă la riscurile pe care și le asumau trăind sub ocupația germană și apoi sovietică. La 28 octombrie 1944 șeful Ministerului Britanic de Externe i-a
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
cu mai puțin respect, iar la sfârșitul lui 1947 au decis să-l îndepărteze. I-a fost pusă în față alegerea dintre abdicarea imediată, și executarea unei mii de studenți deja arestați. Astfel, el a abdicat și a plecat în exil. Potrivit unui raport al Legației Britanice, „pentru români, sau cel puțin pentru cei care și-au exprimat opiniile ... singura alinare în situația lor actuală este că Regele lor a scăpat cu viață.” Exilul a însemnat pentru Rege multă durere - „Deși
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
el a abdicat și a plecat în exil. Potrivit unui raport al Legației Britanice, „pentru români, sau cel puțin pentru cei care și-au exprimat opiniile ... singura alinare în situația lor actuală este că Regele lor a scăpat cu viață.” Exilul a însemnat pentru Rege multă durere - „Deși mulți cred că a nu fi lăsat să intri înapoi în țara ta este mai ușor de suportat decât a nu fi lăsat să pleci, aceasta nu este adevărat. Sentimentul de lipsă de
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
a fost broker pe Wall Street, fără prea mare tragere de inimă. Principesa Margareta mi-a spus că „Nu ne duceam niciodată la teatru, cinema, concerte. Niciodata. Nu a acceptat niciodată activități care interferau cu munca lui de Rege în exil. După unele lupte interne între liderii diasporei române, Regele a putut înființa Comitetul Național din Washington care s-a dedicat eliberării țării.” Regele nu putea să-și închipuie atunci un exil care va dura 50 de ani, apariția a două
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
activități care interferau cu munca lui de Rege în exil. După unele lupte interne între liderii diasporei române, Regele a putut înființa Comitetul Național din Washington care s-a dedicat eliberării țării.” Regele nu putea să-și închipuie atunci un exil care va dura 50 de ani, apariția a două superputeri nucleare și înghețarea situației de către Războiul Rece. În anii ‘50, încă mai existau speranțe iar Comitetul Național Român lucra bine alături de Departamentul de Stat. A produs, astfel, rapoarte bine primite
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
ceaușist, studiul fundamental Teoria protecționismului și a schimbului internațional. Soțul, Valeriu Dinu, va fi și el exclus de la catedră și marginalizat. Copiii lor vor suporta întreaga povară a numelui: fiica, Anca, soția istoricului Dinu Giurescu, va lua împreună cu aceasta calea exilului, în timp ce Mihai, respins la admitere la Filologie, va fi obligat să lucreze mai bine de două decenii ca inginer (în ciuda unor studii ulterioare de Filologie și a unui strălucit doctorat în Matematică), de-abia după 1989 putând să-și urmeze
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
De la Mihail Manoilescu, mort, cum spuneam, în 1950 la Sighet - soția va fi anunțată de-abia în 1958, iar martirul va mai fi o dată condamnat, post-mortem (!) -, la Grigore Manoilescu, ginerele lui Sextil Pușcariu, rămas prizonier ideilor legionare și plecat în exil fără a-și mai revedea familia, toți Manoileștii vor suferi la un moment dat urmările ciocnirii vieții lor cu o istorie ieșită din matcă. Și-aici apare elementul de-a dreptul senzațional al personalității Nataliei Manoilescu-Dinu. Nu ne surprinde faptul
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
documentul psihologic și evocarea netrucată să fie dintre cele mai fragile, mai perisabile. Trei toposuri majore configurează un univers epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei, la agresiunile unei lumi desfigurate etic. Fixând în pasta unui scris dens și
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
trecut niciodată și care îmi sunt cerute de fluxul scrisului. Îmi cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu le inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a celui ce părăsește matca originară, pentru a se integra într-un alt mediu, într-un alt context, într-o altă ambianță. E drept că experiența românească a reprezentat, pentru Norman Manea, și o continuă aspirație
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
pentru a se integra într-un alt mediu, într-un alt context, într-o altă ambianță. E drept că experiența românească a reprezentat, pentru Norman Manea, și o continuă aspirație „spre casa pe care doar Cartea mi-o promitea”, în timp ce exilul a reprezentat o suferință ce însoțea evaziunea spre spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
context, într-o altă ambianță. E drept că experiența românească a reprezentat, pentru Norman Manea, și o continuă aspirație „spre casa pe care doar Cartea mi-o promitea”, în timp ce exilul a reprezentat o suferință ce însoțea evaziunea spre spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
este „o carte zguduitoare. Prin experiențele teribile trăite și evocate de autor - deportarea și lagărul, apoi înceata, dar inexorabila, teroare a ruloului compresor al «socialismului real», de inspirație sovietică mai întâi, regenerat apoi prin racordare la naționalism fascizant, în sfârșit exilul ca suferință și eliberare -, dar și, poate chiar în primul rând, prin expresia literară, prin unicitatea artistică a confesiunii și reflecției. Martor sau scriitor? Împărăția Documentului sau Împărăția Eului? Mărturisitorul suferinței (administratorul, arhivarul, istoricul) sau artistul? Depoziția sau Compoziția? Formula
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
conturată în această carte este, în fond, însoțită de un recurs, lipsit de orice stridență retorică sau edulcorare, la memorie. O memorie neconcesivă, de exemplară acuitate și expresivitate etică. Norman Manea e, desigur, un scriitor emblematic - și problematic - al literaturii exilului. Exilul său este dual: pe de o parte, geografic, pe de altă parte, lăuntric. Expresie a unei ființe ce și-a resimțit mereu condiția identitară sub spectrul marginalizării și al marginalului, scriitura lui Norman Manea este expresia unei identități fracturate
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
în această carte este, în fond, însoțită de un recurs, lipsit de orice stridență retorică sau edulcorare, la memorie. O memorie neconcesivă, de exemplară acuitate și expresivitate etică. Norman Manea e, desigur, un scriitor emblematic - și problematic - al literaturii exilului. Exilul său este dual: pe de o parte, geografic, pe de altă parte, lăuntric. Expresie a unei ființe ce și-a resimțit mereu condiția identitară sub spectrul marginalizării și al marginalului, scriitura lui Norman Manea este expresia unei identități fracturate, ce
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
unui trecut în care eul se simte mereu captiv, ultragiat, dar pentru care simte, mereu, nevoia să depună mărturie. Acest scris depozițional e cel care completează, în fond, o existență fracturată, desenând conturul unei geografii deopotrivă mutilante și utopice. Memorie, exil, marginalitate, ultraj - acestea sunt cuvintele-cheie ale romanelor lui Norman Manea, reiterate, problematizate, prin care „povestea vieții”, sau „istoria unei boli” sunt rescrise cu concursul printr-o gramatică narativă fracturată, ce restituie nu doar trecutul ființei, dar mai ales modul ei
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
al lui Norman Manea, destin marcat din plin de deruta unui timp anomic. Faptul că scriitorul își mărturisește afinități literare cu Kafka și Joyce nu face decât să accentueze paradoxul pe care opera lui Norman Manea ni-l semnalează: experiența exilului determină, în cele din urmă, un retur simbolic spre matricea originară, în „casa melcului”, prin intermediul ficțiunii, o ficțiune, ce-i drept, saturată de efluviile documentalului, de resorturile depoziției, ale unei anamneze a traumei, ca și de rigorile unei interogații decisive
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
tip de dezbatere. De departe, proiectul de la 22 este pentru ea marea dezamăgire, laolaltă cu altele, individuale, ale unor intelectuali pe care-i acuză că sunt „dedați cu viclenia și interesul” și care „nu vor să accepte că și în exil s-a suferit. Doar ei, acolo, au dus răul”. Sau, și mai răspicat, ea notează că intelectualii „devin conformiști pentru avantaje minore, când își puseseră, mai înainte, cariera - dacă nu chiar viața - în joc, refuzând să cedeze complet. Deriziunea mi
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
ajutăm pe cei aidoma nouă, să nu fim doar bestii, uneori simple bestii erotice! Alexander Bălănescu acompaniază melodic trăirile lui Pippo Delbono. Odată, cu seriozitatea-i nedezmințită, violonistul ni se confesează: a lăsat orașul cenușiu departe și a ales calea exilului, grea cale în care a trebuit să deprindă alte valori, alte gusturi, alte culturi... Pippo, preluând parcă ideea, îi vorbește despre origini: Tornerò - mă voi întoarce, cântă el grav, în Liguria natală: acolo am venit pe lume, într-acolo mă
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
a ajunge să te închini la monument. Se spune că descoperirea a fost făcută de un localnic care a găsit mai multe documente vechi de milenii, care atestă că Iisus ar fi scăpat de crucificare și ar fi trăit în exil în Japonia.
Teoria cutremurătoare: Mormântul lui Iisus NU este la Ierusalim () [Corola-journal/Journalistic/24081_a_25406]
-
iterare 82 V I O R I C A O A N C E A ( R O M  N IA ) Doar cei care nu cunosc comportarea ta față de Mihai Botez din ultimii ani când v-ați aflat amândoi în exil pot fi păcăliți de declarațiile tale despre ”dragostea și recunoștința inalterabile”, pe care ”le-ai purtat lui Mihai Botez”, despre ”îngrijorările” pe care ”le nutrești” . De fapt, Dorin Tudoran, prietenul pe care Mihai Botez l-a iubit și ale cărui
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]