1,687 matches
-
anilor 1960, accentul a fost pe reconstruirea economiei naționale iar Parisul a fost forța motrice din spate. Departamentele celor mai multe firme se aflau în capitală unde era puterea politică, administrativă și culturală a țării. În primul rând Parisul a beneficiat de exodul rural descris mai sus, care a continuat să crească până la mijlocul anilor 1970 (vezi tabelul 2.3). Acest fapt era în concordanță cu politica președinților francezi de Gaulle (1962-1969) și Pompidou (1969-1974). Dar nu se poate spune că nu au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
naționale bine definite. În timpul acestei perioade, marea majoritate a cetățenilor francezi au avut un contact foarte mic sau chiar deloc cu alte țări. Totuși, modelele socio-economice, demografice și spațiale ale societății franceze din timpul acestei perioade se schimbau rapid din cauza exodului rural și a creșterii habitatului urban. Aceste schimbări au erupt la suprafață odată cu evenimentele din mai '68, care nu au răsturnat sistemul republican tradițional al celei de-a Cincea Republici, însă au condus la o reformulare culturală radicală și la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În timpul Revoluției Franceze, și, într-adevăr, până la mijlocul secolului al XX-lea, marea majoritate a francezilor locuiau la țară în sătuce și cătune. Municipalitatea a fost expresia instituțională și politică a acestui mod de viață rural și villageois și, în ciuda exodului rural și a urbanizării din ultimii 50 de ani, francezii sunt profund atașați de el. Acesta este unul din motivele pentru care a fost atât de dificilă reducerea numărului uriaș de municipalități mici din Franța aproximativ 36.000, mai mult
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
păstra un grad înalt de autonomie, acestea puteau "coopera când vroiau, cum vroiau și doar în acele zone pe care ele singure și le-ar fi ales".20 În anii 1950 și începutul anilor 1960, Franța se urbaniza rapid datorită exodului rural și a noilor oportunități oferite de orașe și orășele. Acest lucru a generat găsirea diferitelor soluții pentru zonele urbane, ducând la crearea în 195921 a districtelor urbane (districts urbains), care difereau de sindicate, în aceea că obiectivul lor era
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rând, prin studiile făcute de INSEE, a ieșit la iveală o imagine mai clară a modelelor teritoriale ale realității socio-economice. Acestea s-au schimbat considerabil începând cu al Doilea Război Mondial, în primul rând datorită exploziei economice postbelice și a exodului rural și urbanizării rapide, iar în al doilea rând, începând cu anii 1980, datorită multitudinii de probleme noi care au însoțit trecerea de la les Trente Glorieuses la anii de criză socială și economică. Aceste probleme includ fragmentarea urbană și excluderea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice partizane.14 Acest sistem a funcționat bine în Franța rurală, unde numărul mare de municipalități mici s-a bazat foarte mult pe serviciile oferite de departament și pe serviciile în teritoriu aflate sub controlul prefectului. Schimbările socio-economice și demografice exodul rural și extinderea urbanizării care i-a urmat menționate într-un capitol anterior, au făcut sistemul mai puțin relevant pentru orașele mari și foarte mari în care primarii puteau avea acces direct la serviciile din teritoriu ale statului sau chiar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Familia cu mulți copii a rămas, astfel doar o frumoasă tradiție. Din evidențele Dispensarului medical uman Oncești reiese că în anul 2003 s-au înregistrat 28 de nașteri, față de 30 de decese din aceeași perioadă. Reducerea drastică a natalității și exodul populației tinere la orașe (după terminarea ciclului gimnazial), aveau să aducă, în anii agriculturii cooperatiste, schimbări radicale în structura populației după vârste. Pentru comparație, la nivel de țară, după recensământul din 1992, structura pe grupe de vârste se prezintă astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce a însemnat George Tutoveanu în viața Academiei Bârlădene, iată doar câteva rânduri: ... „Generațiile primului război mondial au văzut pe George Tutoveanu, conducând căruțele încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și 424 willhelmine „Academia Bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scurtă ISTORIE a presei locale înseamnă de fapt ilustrarea bazei curentului cultural informațional vasluian cu contribuțiile vizibile ale celor localizați, aici între noi, personalități care au determinat și bibliografiile altora, și cine știe ce alte realizări pe coordonate globale. Dacă vorbim de exodul creierelor de pe aici și din alte domenii, constatăm similitudini între ieșirea în lume din 1989 a celor vechi, și afirmarea tinerilor noștri pe toate meridianele și paralele globului, într-o regretabilă pierdere de competențe. Până la urmă, urmărim această explozie cultural
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Drumuri ca-n palmă, 4-16 benzi de circulație, amestec dintre clădiri foarte moderne, blocuri fără personalitate și monumente istorice, poluare, mai ales în centrul capitalei, Marea Egee, albastră și misterioasă, confort interior foarte bun, chirii foarte mari (2/3 din salariu), exodul populației din centrul Atenei, cu clădiri abandonate, spre periferii. N-am prea văzut oameni prin orașe și sate în afara excursioniștilor; în portul Eghina, de mărimea lui Tulcea la noi, călătorind cu vaporul (deci cu o mare perspectivă), am observat un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
225 de ani. Cum și locurile sunt sărace, posibilitățile financiare absolut precare, cam ce-l așteaptă oare ? (E drept, era vioi și optimist !) Dar pe ceilalți, adică populația îmbătrânită a satelor ? Asistăm la un val migrator (modern) cu românii în exod către vest, unde a înghețat de mult ritmul natalității și unde câștigul este mai mare. Asistăm neputincioși la nenorocirea agriculturii unde cultura națională a devenit B|L|RIA. Vedem că micii întreprinzători de la orașe (și sate) sunt pândiți de faliment
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în care recolta autohtonă e compromisă, zootehnia cade pe bucățele multe și mici, viața socială 232 se dezintegrează din cauza unei generații cu nota 10 la școală, dar cunoștințe de 5 și poftă de muncă de 3 (mare zăpăceală !...) Și când exodul românilor e provocat (și) de politicile de sus... M-am revoltat să văd indiferența unor aleși care cred că a sta cu mâna întinsă în UE ar fi o salvare pentru noi. Am apreciat atitudinea lui Adrian Porumboiu în emisiunea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Confecții Vaslui, Vastex ? Bispuntul s-a dus ! înfeudarea și mai mult a țării, care depinde și mai mult de programele europene (cât dă țara și cât de puțin ne dau ei) Infracț ionalitate în creștere, putem să avem orice poliție. Exod în Vest. Se spune că în Spania a crescut șomajul. Dârdâială națională. Vom tremura toți, dar toți, cât strănută ăștia din Europa MARE. Averea și anii se tot duc !!! Speranța de viață alterată, îndușmănire socială (homo, homini...) și, mai ales
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
joi, 26 februarie 2009, Editorial) 6. AGRICULTURA SECETA ! Fac parte dintre cei care au trăit marea secetă de după război (1946). Consider că TREBUIE să acordăm mai multă atenție pregătirii populației pentru parcurgerea acestei calamități care va provoca falimente în lanț, exodul populației, drame familiale și sociale, neliniște și teamă, moarte. în 1946, din 7 ha cu porumb s-a recoltat o căruță cu "babe". Pământul era crăpat încât vitele își rupeau picioarele între lostopenele, răsucite în sus ca niște farfurii uriașe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
țară, dat fiind că aproximativ 12% din populație muncește peste hotare. Spre exemplu: municipiul Vaslui înregistra la recensământ (2002), cu puțin peste 80.000 de locuitori, iar în prezent cifra este rotundă, 70.300 de cetățeni stabili în oraș, dar exodul este în creștere. Calculatorul este din ce în ce mai utilizat, deci, implicit se folosește internetul. Nu se poate ști câte calculatoare sunt în județ, dar faptul că sunt multe firme care vând asemenea produse, deci au desfacere; Consiliul Județean are vreo 180 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
140 de ani de presă locală sunt susținuți și de realizările locului iar MERIDIANUL - implicit TV.V. (televiziunea Vaslui), Unison Radio Vaslui, Unison Radio Bârlad - reprezintă un CONTINUUM într-o perioadă frământată, dar de mare avânt cultural - informațional. Schimbul de valori - exodul creierelor, dar, "am și luat" - face parte din însăși existența entității românești 405 Date personale despre autor Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data nasterii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgiuoana, com. Podu Turcului, jud. Bacău Stare civilă: căsătorit, cu Iulia Cernat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de apărare a celor mai slabi, în propria cultură, motivația unei poziții diferite.6 Atitudinea autorităților române apare și mai responsabilă în evoluția negativă a raporturilor încordate cu emigranții români din Italia. Dacă la început, părea că se acceptă tacit "exodul" unei anumite minorități de care puteau "scăpa" în acest fel din România, în timpul crizei survenite după asasinatul doamnei Reggiani, guvernul de la București s-a arătat "preocupat pentru siguranța românilor din Italia". Însă "emigrația" a fost folosită ca masă de manevră
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ar exista candidați privilegiați la statutul de "noi italieni", acești tineri români ar fi favoriți. Privindu-i pe acești copii, este imposibil să nu îți amintești de imaginile emblematice ale imigranților italieni din anii '50, '60, când a avut loc exodul din sud spre nordul Italiei, cu valizele legate cu sfoară, și tineri bruneți, un pic rătăciți, care coborau din trenuri ce îi aduceau de la soare la ceața din orașele padane. Din acea mare undă migratoare, care a schimbat total istoria
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fost exterminați 185.000 de asirieni de un înger (cf. 4Re 19, 35); Iozafat, care înălța laude Domnului, iar Domnul îi dădea biruință (cf. 2Cron 26, 21); Moise, care a luptat împotriva lui Amalec nu cu sabia, ci cu rugăciunea (Exod 17, 11). Dacă vrem să înviem, să ne aruncăm în genunchi. Prin aceste cuvinte și altele asemănătoare, dalmatul căuta să-i trezească pe romani amintindu-le sacralitatea pământului lor, pe care până și dușmanii se temeau să-l calce, ca și cum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a simțit prin ceața divinei sale mânii, că așa nu mai merge, trebuie vărsat neapărat sânge, bineînțeles, sânge de egiptean. De fapt pentru o înțelegere mai ușoară o să vă transcriu aici exact pasajul cu pricina, care este cuprins în Exodul cap. 12. Și pomenirea acestei zile s-o păstrați și s-o prăznuiți printr-o sărbătoare în cinstea Domnului; s-o prăznuiți ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. Deci să fie clar, Paștele este o sărbătoare care amintește de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lege veșnică pentru urmașii voștri. Deci să fie clar, Paștele este o sărbătoare care amintește de o adevărată baie de sânge pentru tot Egiptul. Se vede clar din cele scrise în Biblie, cum ca să termine o dată toată halimaua asta cu Exodul, Dumnezeu vine personal, împreună cu „terminatorii" săi, numiți cu grijă dintre îngerii purtători de sabie, cu porunca să-i nimicească pe toți întâi-născuții egipteni. Conform programării, măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita eventualele greșeli, în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
anumite condiții, ar putea fi "amuzant", cum se spune în acest mediu, dar cu siguranță nu atunci când este vorba despre viața de zi cu zi și de cadrul de viață ales. De unde și părăsirea în masă a acestor cartiere și exodul lent al populațiilor privilegiate, a căror putere asupra spațiului își găsește limitele în puterea afacerilor și a Statului. Geografia socială a cartierelor de lux Exodul către vest La Paris, pe tot parcursul secolului XVII, cartierul de reședință a nobilimii rămâne
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și de cadrul de viață ales. De unde și părăsirea în masă a acestor cartiere și exodul lent al populațiilor privilegiate, a căror putere asupra spațiului își găsește limitele în puterea afacerilor și a Statului. Geografia socială a cartierelor de lux Exodul către vest La Paris, pe tot parcursul secolului XVII, cartierul de reședință a nobilimii rămâne Marais. Dar, începând cu secolul XVIII, începe să se contureze o anumită mișcare spre vest. Pe pământuri ocupate încă de culturile de zarzavat, se construiesc
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de privirile indiscrete. Războiul pune capăt acestui proces de cucerire, de către categoriile sociale mai înstărite, a unui sat căruia artiștii îi dăduseră o identitate. 1950-1975: un al doilea val, mult mai important, acoperă satul Les Portes, care supraviețuiește cu greu, exodul rural golindu-l de toată substanța. Mai multe familii vechi, seduse de climat, foarte însorit și nu foarte fierbinte, de farmecul căsuțelor joase, cu curțile și grădinile lor secrete, cumpără casele satului. Motivate de intensitatea sistemului de relații care le
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]