822 matches
-
de aceea, preeminent față de acestea; 2) dacă nu cumva "o vedere pură antepredicativă a ființării-la-îndemână este în ea însăși deja înțelegător-explicitativă"177, dacă nu cumva, altfel spus, antepredicativul are un sens existențial și poate opera autonom față de enunț, adică față de explicitarea unei înțelegeri a ființării-simplu-prezente după existențialul "concepere prealabilă" (dincolo de "ontologia" enunțului). Aceste două probleme sunt legate necesar de cele cinci structuri intenționale dezvăluite de enunț și formulate mai sus. Iar acestea din urmă pot fi ele însele dezvăluite numai printr-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un fapt (făptuire) prim (primă) în raport cu alte "facte" din structura existențială a acestuia. Ceea ce înseamnă că puterea sa de acoperire a normativității constitutive în analitica existențială nu este maximă. Să cercetăm structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține însă de simpla căutare a elementelor judicativ-constitutive sau non-judicative ale analiticii existențiale, ci de tipul de constituire fenomenală propriu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre structurile formale de 'legare' și 'separare' (care aparțin enunțului n. C.), mai exact despre unitatea acestora, este fenomenul de ceva-ca-ceva."184 Această reconsiderare, din perspectiva unei intenționalități factice, a celor trei instanțe de constituire fenomenală a obiectului înțelegerii și explicitării ca enunț, este, de fapt, o reconstituire a sensului pe care ele îl au în operarea reducției judicative. Ne-am putea întreba dacă reducția operează aici în mod legitim. Dar legitimitatea nu este ceva formal, ci ea însăși un aspect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba acum, mai întâi al structurii intenționale ceva-ca-ceva. Spațiul factic pe care Heidegger îl are în vedere vorbind despre cele trei "fenomene" aparține "constituirii existențiale a locului-de-deschidere", adică a stării-de-deschidere a Dasein-ului. Trei existențiali fundamentali situarea afectivă, înțelegerea (și explicitarea) și discursul sunt exprimați în termeni "operaționali". Impresia imediată este că acestea trei desemnează operații de constituire a Dasein-ului într-o anumită dimensiune a sa. Totuși, ca existențiali, cei trei termeni desemnează "facte" din structura (existențială a) Dasein-ului, ceea ce înseamnă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca" reprezintă antepredicativul, un element al enunțului care nu apare ca atare în structura formală a acestuia, deși este prezent ca o condiție de constituire a legăturii termenilor care îl alcătuiesc. Poziția sa antepredicativă înseamnă, în primul rând, operare pentru "explicitare", punere în corespondență cu "prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este prezent ca o condiție de constituire a legăturii termenilor care îl alcătuiesc. Poziția sa antepredicativă înseamnă, în primul rând, operare pentru "explicitare", punere în corespondență cu "prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care se realizează înțelegerea și explicitarea. Dar "ca" are funcție de prealabil de la bun început; și nu întâmplător, ci, mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prealabilul" înțelegerii; ambele serii de fapte, corespunzătoare înțelegerii, pe de o parte, corespunzătoare explicitării, pe de alta, au sens numai prin raportare la înțelegerea ca atare și la enunț, acesta din urmă ca formă în care se realizează înțelegerea și explicitarea. Dar "ca" are funcție de prealabil de la bun început; și nu întâmplător, ci, mai întâi, tocmai în virtutea corespondenței despre care am vorbit; apoi, pentru că datorită "activării" sale, locul-de-deschidere al Dasein-ului se poate "umple" cu ființarea-simplu-prezentă. Ceea ce înseamnă că, în acord cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clar înfățișate de Heidegger în contextul discuției despre constituirea stării-de-deschidere a Dasein-ului. Ele au de-a face, în primul rând, cu dubla ipostază a lui "ca" și deschid limbajul către limbă: problema "finală" a contextului precizat. "Ca-ul originar al explicitării (έρμηνεία) care înțelege la nivelul privirii-ambientale îl vom numi ‚ca'-ul existențial-hermeneutic spre deosebire de ‚ca'-ul apofantic al enunțului."185 Prima ordine cea existențial-ontologică nu poate fi luată prin sine și nici în mod parțial: ea reprezintă însăși unitatea de existență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă însăși unitatea de existență a Dasein-ului și originarul în ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens de "parte". E drept, poate fi vorba despre o parte purtătoare de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
parțialitatea este constitutivă enunțului fiindcă operează "ca". Datorită acestui fapt, diferența dintre facticitatea originară și preluarea abstractiv-apofantică a sa este păstrată la nivelul enunțului; desigur, operatorul "ca" face cu putință această păstrare. Heidegger susține că structura ustensilului, care cuprinde și explicitarea sa, nu poate fi constituită decât dacă operează "ca". În fapt, "ca-ul constituie structura a ceva ce a fost înțeles în forma sa expresă; el constituie explicitarea."186 Și nu este nevoie încă de intervenția enunțului, adică a judecății
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu putință această păstrare. Heidegger susține că structura ustensilului, care cuprinde și explicitarea sa, nu poate fi constituită decât dacă operează "ca". În fapt, "ca-ul constituie structura a ceva ce a fost înțeles în forma sa expresă; el constituie explicitarea."186 Și nu este nevoie încă de intervenția enunțului, adică a judecății; "ca"-ul operează la nivel antepredicativ (pre-judicativ). Funcția sa este, în registrul antepredicativului, similară enunțului în registrul explicitării depline și, mai departe, celei a discursului. Dar el poate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce a fost înțeles în forma sa expresă; el constituie explicitarea."186 Și nu este nevoie încă de intervenția enunțului, adică a judecății; "ca"-ul operează la nivel antepredicativ (pre-judicativ). Funcția sa este, în registrul antepredicativului, similară enunțului în registrul explicitării depline și, mai departe, celei a discursului. Dar el poate, tocmai de aceea, să rămână neexprimat, afirmă Heidegger. Acest "ca" rămas neexprimat este tocmai "ca-ul existențial-hermeneutic", propriu explicitării corespunzătoare unei înțelegeri la nivelul privirii- prealabile. De la bun început, așadar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pre-judicativ). Funcția sa este, în registrul antepredicativului, similară enunțului în registrul explicitării depline și, mai departe, celei a discursului. Dar el poate, tocmai de aceea, să rămână neexprimat, afirmă Heidegger. Acest "ca" rămas neexprimat este tocmai "ca-ul existențial-hermeneutic", propriu explicitării corespunzătoare unei înțelegeri la nivelul privirii- prealabile. De la bun început, așadar, Dasein-ul "înțelege" ceea ce se ivește în orizontul său de viață. El poate rămâne chiar la acest nivel de constituire factică a sa, deși este deja deschisă calea unei spargeri
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la nivelul privirii-prealabile ("stare de lucruri"), fie ca spunere despre aceasta; de asemenea, are un sens ontologic, de vreme ce ține de intenționalitatea factică a Dasein-ului. În plus, dacă admitem că toată această mișcare de constituire a enunțului (și a înțelegerii și explicitării) înseamnă cum susține, de altfel, Heidegger și trecere, în privința "obiectului" care umple locul-de-deschidere al Dasein-ului, de la ființarea-la- îndemână la ființarea-simplu-prezentă, atunci sensurile acestea ontic și ontologic nu pot fi prezente altfel decât prin timporizarea fiecărei modalități de ființare, dintre cele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în contextul conclusiv pe tema grijii ca ființă a Dasein-ului, din finalul primei secțiuni din Ființă și timp. În planul constituirii intențional-factice a Dasein-ului, enunțul (judecata) reprezintă fenomenul ca atare, adică Dasein-ul în măsura în care locul-său-de-deschidere s-a constituit prin înțelegere și explicitare, "situare afectivă" și "discurs". Tocmai din această ultimă perspectivă, avem și semnificațiile enunțului: el este, în primul rând, "punere în evidență"; apoi, el înseamnă "predicație" (legătură între un subiect și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca temă de Heidegger chiar în contextul care ne interesează acum, nu este, spune acesta, vicioasă. Și, într-adevăr, ea nu poate fi astfel în orizontul constituirii fenomenale. În plus, veritabilele temeiuri existențiale ale enunțului țin de existențialii înțelegerii și explicitării: deținerea-prelabilă, privirea-prealabilă și conceperea- prealabilă. Acestea din urmă sunt de fapt acte cu rol constitutiv derivat din intenționalitatea factică a Dasein-ului, ceea ce reprezintă o dovadă a caracterului de "obiectualitate" al celor trei elemente intenționale: ceva-ca-ceva, "ca" și enunțul. Singura problemă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fel de fel de constituiri "propoziționale", care nu pot fi reduse, spune Heidegger, la sensul de enunț teoretic; totuși, ele sunt enunțuri, au aceeași bază existențială ca enunțul teoretic și țin, ca și acesta din urmă, în perspectivă existențială, de "explicitarea de la nivelul privirii-ambientale".189 Precizând importanța enunțului pentru analitica existențială, filosoful german face trimitere și la legătura enunțului cu adevărul socotită în istoria filosofiei drept esențială și constitutivă adevărului însuși. Ceea ce înseamnă că, din perspectivă istorică, filosofia a legat în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este "un caracter al ordinii de constituire în cuprinsul ființei ființării, în structura de ființă a ființei." Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp (PICT), § 7 "Sensul originar al apriori-ului", pp. 131-135. 164 "... predicația este în mod primar o explicitare a ceva dat dinainte, și anume o explicitare ce pune în evidență. (...) Punerea în evidență înțeleasă ca enunț este una care explicitează punând în lumină și, ca atare, este una care determină. (...) Exprimându-se, un Dasein se împărtășește altui Dasein
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cuprinsul ființei ființării, în structura de ființă a ființei." Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp (PICT), § 7 "Sensul originar al apriori-ului", pp. 131-135. 164 "... predicația este în mod primar o explicitare a ceva dat dinainte, și anume o explicitare ce pune în evidență. (...) Punerea în evidență înțeleasă ca enunț este una care explicitează punând în lumină și, ca atare, este una care determină. (...) Exprimându-se, un Dasein se împărtășește altui Dasein; asta înseamnă că Dasein-ul, printr-un enunț ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un enunț ce pune în lumină ceva, împărtășește cu un alt Dasein aceeași raportare comprehensivă la ființarea despre care se enunță ceva." PFF, pp. 338-339. 165 FT, pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu precizările din "Prefața la ediția a treia", 1949). Idem, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Partea a doua, Capitolul întâi: "Problema diferenței ontologice". A se vedea și Nota
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de ceea ce constituie de fiecare dată modul ei de a fi. Ființa copulei", se ocupă de problema ontologică a lui "este". 173 PFF, p. 326. 174 În structura "analizei fundamentale pregătitoare a Dasein-ului", existențialul enunț apare ca "mod derivat al explicitării" în cadrul "constituirii existențiale a locului de deschidere". Cf. Paragraful 33 din FT. 175 Cf. PICT, Partea pregătitoare, cap. II; pp. 60-142. 176 FT, p. 217. 177 FT, p. 205. 178 "Acest altceva care se opune în chip absolut oricărei ființări
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipul membranei; - materialul membranei; - presiunea de rupere (MPa, bar); - temperatura de lucru (°C); - poansonul verificatorului care a efectuat încercările; - sensul de montare a membranei între inele (holdere). 1.6.18 Se admite marcarea codificată a membranelor de rupere, cu condiția explicitării codului respectiv în declarația de conformitate a acestora. 1.6.19 Inelele de fixare (holderele) vor fi marcate printr-o etichetă, fixată pe acestea, care va cuprinde cel puțin următoarele date; - tipul inelului; - sensul de curgere al fluidului, printr-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156674_a_158003]
-
în care în cadrul reglementării tehnice se fac referiri la alte acte normative, inclusiv reglementări tehnice în vigoare, se va evita reproducerea de articole ori preluarea de texte din acestea, indicându-se numai actul, capitolul și/sau articolul de referință. ... (3) Explicitarea prevederilor se face prin comentarii, exemple de aplicare, pachete de programe de calcul și materiale ilustrative - figuri, desene, planșe, scheme -, după caz. ... (4) La finalul reglementării tehnice se menționează lista actelor normative și standardelor conexe și glosarul de termeni specifici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182158_a_183487]
-
în care în cadrul reglementării tehnice se fac referiri la alte acte normative, inclusiv reglementări tehnice în vigoare, se va evita reproducerea de articole ori preluarea de texte din acestea, indicându-se numai actul, capitolul și/sau articolul de referință. ... (3) Explicitarea prevederilor se face prin comentarii, exemple de aplicare, pachete de programe de calcul și materiale ilustrative - figuri, desene, planșe, scheme -, după caz. ... (4) La finalul reglementării tehnice se menționează lista actelor normative și standardelor conexe și glosarul de termeni specifici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182160_a_183489]
-
a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din planul prezentului interiorizează destinul eroului istoric văzut ca simbol. Compozițional, romanul este conceput ca un monolog interior, formulă adecvată atâta timp cât nu coboară în idealizare naivă și în simplă explicitare. În Capriciu (1972), C. exersează o altă formulă, subsumabilă romanului de analiză psihologică, iar Dumnealui și Eva (1973) e un roman ironic și umoristic. Scriitorul reia și dezvoltă în stil personal romanul (neterminat) Minunile Sfântului Sisoie de G. Topîrceanu: umanizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]