2,373 matches
-
rămânem cu o impresie care nu e adecvată dacă vrem să contribuim la o evaluare profesională completă. Din experiența autoarei Kari Killen ne putem da seama de competența personalului educațional și a personalului social că nu e nici pe departe exploatată. Mediul și personalul educațional și social se confruntă aici cu mari provocări. Copiii care folosesc strategia de supraviețuire, de supra-adaptare nu se remarcă cu ușurință, ei sunt maeștri în a se face neremarcați. De asemenea este ușor să punem un
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de diferite ținute și de diferite profesii. Mereu inginerii nu au fost
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
comună. O clasă socială este mai mult decât un grup social și mai puțin decât colectivitatea națiunilor în ansamblul său. Poziția față de mijloacele de producție rămâne pentru marxiști esențială în definirea claselor sociale. În principal, lumea se împarte simplist în exploatați și exploatatori. Exploatații nu dețineau mijloace de producție, iar exploatatorii erau proprietarii de mijloace de producție. Lenin a definit clasa socială după cum urmează: "Clasele sociale sunt grupuri mari de oameni care se deosebesc între ele după locul pe care-l
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
partea a II-a, cap. 7, pp. 198-228. 1143 Friedrich Hayek, "Drumul către servitute", Editura Humanitas, București, 1997, p. 147 1. Pentru Engels, întreaga istorie umană este istoria unor lupte de clasă. Ca și cum oamenii s-ar fi împărțit permanent în "exploatați" și "exploatatori" și apoi ar fi început războaiele "de clasă". Dacă ar fi să mergem pe această logică, singurul război "de clasă" ar fi războiul civil din Rusia și nu întreaga istorie. Iată textul: "Faptele noi au impus o nouă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în care se produc bunuri materiale, există două clase cu interese contrarii: proprietarii mijloacelor de producție, exploatatorii și utilizatorii mijloacelor de producție (obligați să le folosească pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, sub formă de salariu), considerați ca fiind exploatați. Privită numai dintr-un anumit punct de vedere, doar în contextul perioadei și la nivelul condițiilor de producție de la începutul dezvoltării capitalismului în Anglia, concepția marxistă a avut poate o oarecare valabilitate. La o analiză mai detaliată și fără a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
iar proprietatea privată să fie înlocuită cu o proprietate comună asupra mijloacelor de producție (de tip comunist). Ceea ce a omis însă Marx din teoria sa, a fost explicarea situației economice create de conflictul social dintre capitaliștii "exploatatori" și clasa muncitoare "exploatată", în cele două faze ale crizei economice: de înviorare și de avânt economic. El nu a continuat explicarea conflictului social în condițiile acestor două faze ale crizei economice, atunci când se manifestă o stare de bunăstare, când șomajul este redus la
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
poate cumpăra o casă, își poate dota locuința cu cele necesare unei vieți civilizate și specifice acestui secol, își poate cumpăra o mașină (care ajunge să fie o necesitate și nu un lux). În sistemul capitalist "exploatator", așa-numiții muncitori "exploatați" își pot trimite copiii să învețe la diverse universități și să le asigure toate condițiile pentru educație, chiar și în condițiile în care educația copiilor este costisitoare. După cel de-al Doilea Război Mondial, muncitorii americani, de exemplu, au avut
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
internațional) de a-și organiza și desfășura procesul de producție (al bunurilor de uz curent sau de trebuință îndelungată) în funcție de necesitățile populației care cunoștea o "creștere naturală". Pe de altă parte, tot Marx este cel care susținea că populația "muncitoare exploatată" era remunerată cu un salariu care de-abia ajungea pentru asigurarea mijloacelor de subzistență și de reproducție a forței de muncă. De asemenea, nu reiese clar din afirmația lui Marx dacă producția suplimentară (ce se crea în secolul al XVIII
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în asemenea proporții, încât să creeze o bază (imanentă) care să declanșeze fenomenele manifestate în timpul crizelor economice. Marx nu prezintă niciun detaliu cu privire la "fenomenele care se manifestau în timpul crizei". Totodată, căutând să prezinte condițiile mizere în care trăia clasa muncitoare "exploatată", nu explică de ce era necesară și cât de mare era acea supraproducție destinată majorității populației în vederea satisfacerii nevoilor de consum (atâta timp cât acestei clase sociale nu i se asigurau așa cum am mai amintit -, decât modeste mijloace de subzistență și reproducție a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
crize, trebuie să distingem două lucruri. Întrucât au loc dificultăți în procesul reproducției, iar procesul muncii se reduce și, pe alocuri, chiar se oprește complet, se ajunge la distrugerea capitalului real. Mașinile nefolosite nu constituie capital. Munca care nu este exploatată reprezintă producție pierdută. Materiile prime care sunt neutilizate nu constituie capital..." Afirmația lui Marx referitoare la mașinile care, nefiind folosite, nu constituie capital, nu este numai confuză, ci este total eronată. Ceea ce mă surprinde este faptul că, avându-l pe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
aceste materii prime nu sunt alterate și pot fi utilizate sau vândute fără nicio dificultate, ele reprezintă un capital pentru proprietarul lor sau pot fi vândute, aducând înapoi capitalurile investite pentru cumpărarea lor. Afirmația după care munca ce nu este exploatată este producție pierdută vine să-mi confirme punctul de vedere conform căruia întreaga teorie marxistă a avut mai mult un profund caracter propagandistic revoluționar, și nicidecum unul științific. Întrebarea care se poate pune referitor la afirmația lui Marx este dacă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
caz ca și în multe altele, deosebit de consecvent în inconsecvențe. În condițiile economiei capitaliste moderne, în care statutul unui muncitor este cu totul altul decât al celui din secolul al XVIII-lea, el nu se mai poate considera un "om exploatat". Afirmația aceasta (marxistă) merită să fie dată uitării sau, în cel mai bun caz, neglijată, atunci când se vorbește despre rolul muncii în procesul modern de producție. Voi prezenta mai pe larg subiectul referitor la poziția muncitorului în cadrul economiei moderne și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Comunist, sau atunci când Lenin îi îndemna pe bolșevici la revoluție și la "necesitatea" iminentă a înlocuirii societății capitaliste) era capabil să aducă vreo îmbunătățire practică a vieții, sau în mod utopic, se presupunea că el va putea schimba situația de "exploatați" ai clasei muncitoare? Pe parcursul a peste 70 de ani, concepția teoretică a socialiștilor, prin care s-a lichidat competiția și structura sistemului capitalist în fostele țări comuniste, s-a dovedit că aceasta a fost total utopică, iar activitatea de zi
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
vedere al supraproducției, bazat pe așa-zisa "anarhie" a producției, privește activitatea economică într-un mod unilateral, căutând să dovedească că, prin introducerea unor mijloace moderne de producție muncitorii vor avea mai mult de suferit, vor fi și mai mult exploatați, întrucât ei vor trebui să se adapteze la un ritm sporit impus de o mașină cu o mai mare productivitate, și extinderea orelor de muncă, ceea ce va duce la o dublă "exploatare". Un asemenea punct de vedere neglijează faptul că
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
subzistență? În ciuda unei asemenea situații, răspunsul se găsește în realitatea de necontestat în care supraproducția își găsește o cerere din ce în ce mai mare (întrucât altfel nu își are rostul de a fi creată), din partea acelei mase largi de consumatori din rândurile muncitorimi "exploatate" și "sărace" (pe care o descrie Marx, pentru a-și impresiona audiența profețiilor sale). Realitatea vieții de zi cu zi din cadrul unei economii capitaliste dezvoltate confirmă că acestei mari mase de consumatori, care reprezintă majoritatea populației, i se ridică, pe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care studiază procesul cunoașterii, așa cum se desfășoară în cadrul diferitelor științe), cât și de ordin etic și istorico-filozofic. Un rol deosebit în concepția hegeliană l-a jucat conceptul de conștiință de sine, care conține perspectiva dialectică a exploatatorului și a celui exploatat (Hegel ia ca exemplu pe stăpânul de sclavi și pe sclavii lui). Preluând acest concept, Marx l-a extins la condițiile societății capitaliste, referindu-se la raportul diferitelor clase sociale, și, în special, la cel între burghezie și proletariat. Prin
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
căror faimă a străbătut mileniile. Curtezane moderne le aveau ca modele pe hetairele grecilor, termenul de hetairă își extinde sensul și semnificația asupra oricărei femei, din orice timp, care-și tratează trupul și întreaga personalitate ca un capital ce trebuie exploatat, după cum a remarcat Simone de Beauvoir în lucrarea Al doilea sex. Exemplificăm câteva celebrități feminine antice grecești, repere pentru acest statut social, și revenim asupra lor în capitolul următor. Despre Sapho (sec. VII-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de anxietate (îngrijorare datorată pierderii respectului de sine, posibilității de a fi incompetent sau exploatat, posibilității de a fi perceput negativ, posibilității de a nu fi aprobați de membrii grupului nostru în ceea ce privește legătura cu străinii). Aceste neliniști pot fi reduse prin atenția pe care o acordăm procesului de comunicare, prin aflarea mai multor informații despre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la Paris, Napoleon a abdicat în favoarea regelui Romei, proclamat Napoleon al II-lea la 22 iunie 308. Viitoarea Europă viitoare va fi a "Sfintei Alianțe". Ce a însemnat pentru Germania această epocă? În puține cuvinte Mary Fulbrook rezumă astfel: "Reorganizată, exploatată și cotropită, Germania apărea, către 1815, într-o formă foarte diferită. "Sfântul Imperiu Roman de națiune germană", care servise drept cadru politic pentru mai multe secole, dispăruse. Noua ordine a Europei, stabilită în urma Congresului de la Viena din 1814-1815 (care a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de cenzură. De fapt, fiecare dintre actorii principali, PCR și PCUS, adoptă, pentru desfășurarea polemicilor ideologice, tactici menite să evite împingerea lor în primul plan al relațiilor bilaterale. Astfel, în vreme ce Nicolae Ceaușescu preferă să inițieze sugestiile polemice prin aluzii critice exploatate ulterior de istoricii și literații agreați de aparatul propagandistic al PCR, monitorizarea acestora și reacțiile critice sunt lăsate de PCUS în seama autorităților și a intelectualilor de partid din RSS Moldovenească 7. Acest scenariu este regăsibil pe tot parcursul deceniul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
relelor pe care bietul popor le-a suferit, egoismul său făcându-l atent doar la propriul beneficiu; doritor de putere, acesta nu ar fi fost capabil de altruismul de a recunoaște că viitorul era al celor mulți și, cum altfel, exploatați. Niște înscenări tipice regimului comunist sunt considerate acte de reparație morală, iar vina acuzaților ar fi atât de mare, încât merită o exclamație cinică: "Nebunie, ca să fii cruțător". Între naivitate și compromis Oare chiar credea Călinescu tot ce scria? Putea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
noi, în concepție marxistă, vizează această adversitate recuperabilă în fiecare perioadă istorică sau "orânduire". Există forțe "progresiste" cu o conștiință ideologică mai mult sau mai puțin evoluată și forțe "reacționare", lumea se împarte între exploatatori, o elită plutocratică și cei exploatați, cei mulți, "masele". Abia ajunse în stadiul de proletariat acestea dobândesc "conștiința de clasă", sunt pregătite ideologic, termenul din jargonul activiștilor este de "prelucrare", pentru a prelua puterea politică. Efortul cosmogonic pe care-l presupune operațiunea vastă de transformare a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în prima etapă a crizei generale sistemului mondial al capitalismului"40. [Gulian (coord.), 1964: 421] După ce respinge punct cu punct tezele sistemului gustian, caracterizându-l drept idealist metafizic, eclectic, voluntarist, autorul afirmă că "[...] Gusti a militat pentru ‚armonia socială' între exploatat și exploatator". Prin urmare, cercetările sale nu urmăreau altceva decât "[...] să pună la dispoziția politicienilor burghezi un material care să le servească la înfăptuirea unor eventuale reforme". Concluzia lui Bădina a fost fără replică: "Modul de abordare propus de Gusti
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că un mit cosmogonic constituie, în cele din urmă, modelul exemplar al "construirii" lui ătman. Variate tehnici yogine aplică același principiu: "concentrarea" și "unificarea" pozițiilor corporale, a suflurilor, a activității psihomentale. Descoperirea identității Sinelui (ătman) cu brahman va fi neistovit exploatată și divers valorizată în Upanișade (§ 80). Pentru moment, să adăugăm că în Brahmana, brahman desemnează procesul sacrificiului cosmic și, prin extensie, puterea misterioasă care ține Universul. Dar deja din Vede, brahman a fost gândit și numit, în mod expres, nepieritorul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
îi ocolesc pe cerșetorii abuzivi, zgomotoși și-i dăruiesc pe cei umili și tăcuți. „Prin asta ești celebră-n Orient”. Versul lui Bacovia din „Cu voi...” rezumă o lungă serie de dezbateri politice interne în care antiteza Orient-Occident era intens exploatată. Orientul evoca tradiții și deprinderi „asiatice”, rămîneri în urmă pe planul mentalităților și al civilizației. Dimpotrivă, Occidentul însemna modernitate și seriozitate. Ambele cuvinte aveau o valoare bine marcată în conștiințe: în aluziile la „Orient” se concentra sarcasmul față de inerții și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]