8,599 matches
-
capacitatea acesteia de a-și întări avantajele competitive (sau în cazul stadiului IV, incapacitatea) în scopul creșterii nivelului de bunăstare. Astfel, o anumită țară va realiza un progres atunci când va reuși, printr-un spectru mai larg al industriilor sale, să exporte (și să importe) mai mult și mai bine, pregătind, astfel, trecerea de la o dependență a consumatorilor interni (în special a celor productivi) de produsele externe la o dependență a consumatorilor externi de produsele indigene. În concluzie, dezvoltarea economică trebuie privită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
oferă posibilitatea realizării unui oarecare câștig pentru țările în curs de dezvoltare, permițându-le acestora să obțină anumite avantaje, de pe urma forței de muncă și terenurilor, anterior subutilizate, în vederea producerii unor cantități superioare de produse primare al căror surplus poate fi exportat. Acest lucru ajută în mod considerabil la creșterea nivelului de activitate și a veniturilor aferente, chiar și atunci când valoarea adăugată corespunzătoare unui muncitor este relativ scăzută. De asemenea, prin angrenarea în activități de export este obținută moneda străină necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acestea sub protecția unor tarife vamale ridicate, a unor contingente de import și a unor subvenții acordate industriilor autohtone care substituie importurile. Pe termen lung, "adepții acestei strategii comerciale citează beneficiile unei diversificări industriale autohtone extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne în raport cu cele mondiale"24. Stadiul I al strategiei de substituire a importurilor a fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de la 59% în 1996 până la 81% în anul 2000. Astfel, în cazul circuitelor electronice, care au înregistrat o creștere substanțială în cadrul exporturilor Chinei (de aproximativ 5 ori) între 1996 și 2000, filialele străine au deținut 91%, compania americană Intel singură exportând produse în valoare de 400 milioane de dolari SUA în 2000. În cazul mașinilor de procesare automată a datelor, filialele străine dețineau 85% din exporturi în anul 2000, compania IBM exportând produse în valoare de 1,5 miliarde dolari SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
filialele străine au deținut 91%, compania americană Intel singură exportând produse în valoare de 400 milioane de dolari SUA în 2000. În cazul mașinilor de procesare automată a datelor, filialele străine dețineau 85% din exporturi în anul 2000, compania IBM exportând produse în valoare de 1,5 miliarde dolari SUA. Interesant de amintit în acest context este cazul telefoanelor mobile produse în China, care au cunoscut o creștere de 6 ori în cadrul exporturilor Chinei și în acest caz filialele străine deținând
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în anul 2000 un procent de 45% din valoarea totală a exporturilor Ungariei (de exemplu, în industria de automobile Audi/Volkswagen a realizat exporturi în anul 2000 în valoare de 3,187 mld USD, Opel/General Motors împreună cu Suzuki au exportat automobile în valoare de aproximativ 1 mld. USD, iar în industria produselor electronice IBM, Philips Electronics și General Electric au realizat exporturi de aproape 5 mld. USD). Deschiderea puternică spre exterior s-a datorat faptului că Ungaria a fost una
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de materii prime relativ redusă, care este necesar să fie completată prin intermediul unei participări active și eficiente în cadrul schimburilor economice internaționale. În plus, pe lângă necesitățile de import, economia românească, datorită unei capacități de absorbție limitate a pieței naționale, trebuie să exporte surplusul de mașini și utilaje rezultat după echiparea firmelor naționale, în vederea maximizării rentabilității prin intermediul economiilor de scară. În ceea ce privește performanțele posibil de realizat în sfera cercetării științifice, în condițiile revoluției științifico-tehnice contemporane care antrenează un volum ridicat de cheltuieli și riscuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
materii prime și energie, în condițiile unei dotări precare a țării cu astfel de factori de producție, a dus la creșterea dependenței de import și, în aceste condiții la forțarea cu orice preț a exporturilor, a tot ceea ce se putea exporta, punând în pericol existența biologică a poporului român prin exportul de produse agroalimentare cu mult peste nivelul admisibil, în condițiile realizării unor producții tot mai slabe din an în an".2 Situația slabelor performanțe înregistrate de comerțul exterior românesc, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe termen lung și prețurilor avantajoase, calculate ca o medie a prețurilor mondiale pe ultimii cinci ani, posibilitatea de achiziționare a resurselor deficitare din țări situate în vecinătatea geografică a țării noastre și nu în ultimul rând posibilitatea de a exporta un număr însemnat de mașini, utilaje și echipamente industriale, care corespundeau într-o măsură destul de limitată standardelor internaționale. Analizând situația însă pe termen lung, ponderea foarte ridicată a relațiilor comerciale dintre România și țările blocului comunist a generat apariția unor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu efecte similare pentru a se apăra de concurența țărilor dezvoltate, fără a utiliza aceste instrumente de politică comercială în scopuri de discriminare"19. În ceea ce privește mecanismul de promovare și stimulare a exporturilor a fost creată posibilitatea ca exportatorii și produsele exportate de România să beneficieze de o plajă extinsă de facilități. În primul rând, a fost reînnoit și îmbunătățit cadrul juridic și instituțional prin intermediul căruia se desfășoară relațiile externe ale țării noastre, încheindu-se un număr de peste 150 de acorduri comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cunosc o creștere accelerată, cu aproximativ 2 miliarde de dolari SUA pe an (figura 4.6). Creșterea volumului exporturilor nu a determinat automat și o îmbunătățire a performanțelor comerțului exterior, deoarece "chiar și în cadrul grupei de mașini și echipamente, România exportă în fapt doar subcomponente, părți și accesorii, adică produse intensive tot în muncă"31. 30 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 282 31 L. Voinea, Economie regională, Ed. Sylvi, București, 2002, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ani, a tuturor obstacolelor tarifare și netarifare din calea comerțului reciproc. Crearea zonei de comerț liber s-a realizat prin concesiile convenite de părți pe o bază asimetrică, prin eliminarea de către UE a taxelor vamale și restricțiilor cantitative asupra produselor exportate de România în decurs de cinci ani, în timp ce, partea română s-a angajat să reducă treptat, până la abolirea lor completă la 1 ianuarie 2002, toate obstacolele existente în calea importurilor de produse industriale originare din țările membre ale Uniunii. Datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a exportului românesc, pentru a evita concentrarea în timp și pe o anumită regiune din UE a exporturilor românești de produse siderurgice tip CECO și aplicarea în consecință de măsuri restrictive la import"3. În acest mod România va putea exporta pe Piața unică a U.E. cantități nelimitate de produse industriale cu taxe vamale zero. Cu toate acestea, datorită ponderii limitate și nivelului redus de competitivitate a mărfurilor și 2 Legislație vamală, Tariful Vamal de Import al României. Acorduri Internaționale cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
terțe spre oferta unei alte țări membre a uniunii, care este mai puțin competitivă, dar în schimb beneficiază de avantajele conferite de aplicarea tarifului vamal comun. Cu alte cuvinte, modificarea de tarife va conduce la reducerea prețurilor produselor importate și exportate între statele acordului, determinând substituții în cadrul structurii pe parteneri a comerțului exterior. Aceste două fenomene, de generare și deturnare de comerț, au fost prezente, după anul 1990 în mod permanent și la o intensitate ridicată în cazul tuturor statelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
scrisă, iar autoritatea vamală poate să verifice în orice moment existența mărfurilor în locul în care acestea sunt depozitate sau utilizate în scopul declarat. Legislația în materie de bunuri culturale 29, care prevede condițiile în care un bun cultural poate fi exportat definitiv sau temporar precum și modelul documentelor însoțitoare, au fost elaborate în conformitate cu normele comunitare aferente acestui domeniu. În privința regimului de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, cadrul legislativ din țara noastră este aliniat la reglementările comunitare din domeniu, listele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
administrarea unor contingente tarifare la import se bazează exclusiv pe folosirea concesiilor convenite în cadrul diverselor acorduri internaționale bi sau multilaterale, deoarece România a eliminat la import toate restricțiile cantitative sau alte măsuri echivalente acestora încă din anul 1992, iar la export acestea au fost abolite șase ani mai târziu. 28 prin adoptarea H.G. nr. 1114/2001 29 Legea nr. 182/2000 privind protecția patrimoniului cultural național mobil 30 O. Cerchez, Op. Cit., p. 247 Principiile care stau la baza regimului scutirilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
măsura în care are loc o ridicare a nivelului progresului tehnic. În situația exporturilor, produsele care posedă un nivel ridicat de complexitate și o valoare adăugată importantă sunt specifice țărilor dezvoltate, care au un înalt nivel tehnologic, țările slab dezvoltate exportând preponderent mărfuri cu un grad limitat de complexitate și care înglobează în special resurse naturale. În ceea ce privește importurile, nivelul complexității reflectă de asemenea nivelul progresului tehnologic existent în respectiva economie, importurile de produse cu un grad scăzut de complexitate fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al României, UE deținând însă aproximativ 90%, în cazul schimburilor externe aferente industriei textile a exporturilor de produse românești. Având în vedere cele amintite anterior se poate susține ideea potrivit căreia "importuri cu valoare adăugată mare sunt folosite pentru a exporta produse cu valoare adăugată scăzută este ceea ce putem numi paradoxul comerțului exterior românesc. Nu importăm pentru înnoire tehnologică, ci pentru a menține structura de producție existentă"18. 7.4. Integrarea agriculturii românești în specializarea europeană România deține un potențial agricol
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
CEFTA, Țările Baltice, Cipru și Malta adăugându-se cu ponderi sensibil mai reduse la această valoare. comerciale cu produse agroalimentare ale UE, procentul corespunzător țării noastre fiind comparabil cu cel aferent statelor membre în privința comerțului agricol intracomunitar. Principalele produse agroalimentare exportate de România în UE sunt reprezentate de materiile prime și produsele prelucrate inferior, cuprinse în secțiunile I și II din Nomenclatorul Combinat (animale vii, produse animale și produse vegetale) care au deținut cumulat, în perioada 1991-2002, peste 70% din valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vom vedea și înafară. Dar este ierarhia capitalistă, de sorginte protestantă, adevărata "Împărăție" ?, iar celelalte simple "culturi ale păcatului" ? Nu cred. Cred că tragem garduri în Paradis. Să nu uităm că această criză a venit din America tuturor exceselor. A exporta criză, inflație, războaie, nu mi se pare foarte virtuos. Nici democrația nu mai e autentică de zeci de ani, adevărata putere fiind exercitată de niște cercuri de interese nu prea pioase. Ierarhia capitalistă nu produce sfinți, iar în privința adevăratei "culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
-și reconverti rezervele în aur sau alte valute. Bineînțeles că creșterea indusă acasă nu poate fi una sănătoasă, problemele economiei americane fiind unele structurale, iar acest imens impuls monetar nu poate duce, în lipsa competitivității economiei reale, decît la alimentarea inflației, exportate în bună măsură. Este totodată și o măsură de a lovi în fondurile suverane ale unor țări precum China, Rusia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite ș.a., care dețin lichidități numeroase cu care cumpără active occidentale depreciate de criză. Fără precedent ca anvergură, americanii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deficitelor și împrumuturilor, pînă la demantelarea construcției monetare europene, pentru ca dolarul să rămînă moneda de referință, iar Sistemul Federal de Rezerve american să poată emite în continuare dolari în exces, tezaurizați în parte în Asia și-n alte zone, să exporte inflație și să manipuleze ratele de schimb. Și dacă, totuși, între cele două teme este o legătură ? Dacă D.S.K. a fost "lucrat" pentru că era prea de stînga, mai auzise cîte ceva și despre Fort Knox, schimbase filosofia Fondului și ajutase
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Furtună, în "Foreign Policy", oct.-nov. 2014) În doze mici, inflația e un semn de relansare, însoțește creșterea și chiar o stimulează. Dar cînd ea tinde spre zero, însoțește mai degrabă stagnarea. Exporturile pot fi o cale de relansare (Germania exportă jumătate din PIB), dar noi și importăm masiv și dispensabil, iar agoniseala de pe exporturi nu o reinvestim pentru a produce mai mult, ci fugim cu ea prin paradise fiscale. Nu e nimic durabil în asta. Ratele de schimb sunt bune
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dovedește foarte greu de realizat în practică, datoriile suverane sunt în continuare mari, șomajul încă depășește 20% în Spania și Grecia și 10% în Franța și Italia, competitivitatea economică este în continuare handicapată de costurile sociale excesive (exceptînd Germania care exportă 50% din producția sa), în hiperconcurența cu celelalte mari blocuri continentale, populația îmbătrînește, imigrația crește, capitalurile pleacă, industriile se delocalizează, dependența energetică obligă la compromisuri față de Rusia, care pare să facă ce dorește etc. Apoi Uniunea Europeană perpetuează și alte vulnerabilități
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
E coșmarul multor americani. Depinde și de ei dacă vor ceda leadershipul. Deocamdată au nevoie de China ca de un frate siamez, deși vitreg e adevărat. Dintre cei doi "frați" unul produce, celălalt consumă, unul economisește, celălalt se împrumută, unul exportă, celălalt importă. Pe ansamblu, se realizează un echilibru. Dar cît credeți că mai poate dura situația actuală și cam cine credeți că procedează corect și va cîștiga? Mai ales că țara din Asia, noul centru al economiei mondiale, are alături
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]