879 matches
-
pentru literatură. A trăit o viață simplă, în mijlolcul oamenilor simpli care se regăsesc în nuvelele și romanele sale ca exponenți ai societății marocane. Scriitura sa angajată este modernă și inovativă la nivelul limbii, apropiind-se în acest sens de expresionism. A scris în limba arabă clasică ceea ce a făcut ca opera sa să fie receptată cu dificultate în Magrebul francofon, unde majoritatea scriitorilor arabi aleg să scrie în limba franceză. Mohamed Zafzar, pe numele său adevărat Mohammed Khassal, a debutat
Mohamed Zafzaf () [Corola-website/Science/313576_a_314905]
-
Studiourile Babelsberg de către Universum Film A.G. (companie de film cunoscută ca UFA), și lansat în 1927 în timpul unei perioade de relativă stabilitate a Republicii de la Weimar. Cel mai scump film de până atunci, unul dintre cele mai reușite exemple ale expresionismului german din film și nu numai din film, "Metropolis" a costat aproximativ 5 milioane de mărci "Reichsmark" (moneda germană între 1924 - 1948); suma corespunde azi la circa 16,6 mil. €. După premiera fără succes care a avut loc în Germania
Metropolis (film) () [Corola-website/Science/314053_a_315382]
-
este un termen general utilizat pentru a acoperi o serie de mișcări artistice care au apărut în Germania în preajma primului război mondial, care au atins apogeul în . este o mișcare artistică și culturală apărută în cadrul mai larg al expresionismului european din arta și cultura Europei a anilor 1920 și 1930. Expresionismul, ca unul din cele mai influente mișcări ale secolului XX, s-a răspândit în toate mediile: arhitectură, muzică, pictură și sculptură. Arhitectura, deoarece aduce trăirile interioare ale individului
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
de mișcări artistice care au apărut în Germania în preajma primului război mondial, care au atins apogeul în . este o mișcare artistică și culturală apărută în cadrul mai larg al expresionismului european din arta și cultura Europei a anilor 1920 și 1930. Expresionismul, ca unul din cele mai influente mișcări ale secolului XX, s-a răspândit în toate mediile: arhitectură, muzică, pictură și sculptură. Arhitectura, deoarece aduce trăirile interioare ale individului către mulțime, a fost mult timp legată de ideile de bază ale
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
ca unul din cele mai influente mișcări ale secolului XX, s-a răspândit în toate mediile: arhitectură, muzică, pictură și sculptură. Arhitectura, deoarece aduce trăirile interioare ale individului către mulțime, a fost mult timp legată de ideile de bază ale expresionismului german. Mișcarea în pictură a început din 1905 cu grupul Die Brücke (Podul) din Dresden, răspândindu-se mai târziu și în Berlin, și Der Blaue Reiter (Călărețul albastru) în München din 1911. Teatrul de asemenea a făcut parte din mișcare
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
roteau în jurul motivului agoniei, nebuniei, trădării, și alte teme "intelectuale" (spre deosebire de filmele clasice de aventură sau romantice); denumirea germană a acestei forme de film este "Kammerspielfilm" ("film de cameră"). Printre filmele târzii care încă fac parte din scurta istorie a expresionismului german se numără "Metropolis" (1927) și "M" (1931), ambele regizate de Fritz Lang. Însă non-realismul dus la extreme al expresionismului a durat puțin și foarte curând curentul a murit (împreună cu dadaismul). Dar temele expresionismului aveau să fie incluse în filmele
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
acestei forme de film este "Kammerspielfilm" ("film de cameră"). Printre filmele târzii care încă fac parte din scurta istorie a expresionismului german se numără "Metropolis" (1927) și "M" (1931), ambele regizate de Fritz Lang. Însă non-realismul dus la extreme al expresionismului a durat puțin și foarte curând curentul a murit (împreună cu dadaismul). Dar temele expresionismului aveau să fie incluse în filmele anilor 20 și 30, rezultând într-un control artistic asupra scenografiei pentru a simula starea emoțională transmisă. Această școală întunecată
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
fac parte din scurta istorie a expresionismului german se numără "Metropolis" (1927) și "M" (1931), ambele regizate de Fritz Lang. Însă non-realismul dus la extreme al expresionismului a durat puțin și foarte curând curentul a murit (împreună cu dadaismul). Dar temele expresionismului aveau să fie incluse în filmele anilor 20 și 30, rezultând într-un control artistic asupra scenografiei pentru a simula starea emoțională transmisă. Această școală întunecată a filmului a fost adusă în America când naziștii au preluat puterea și mai
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
a filmului a fost adusă în America când naziștii au preluat puterea și mai mulți producători au fost forțați să se mute la Hollywood. Acolo au găsit mai multe studiouri pregătite să le adopte stilul. Două genuri influențate puternic de expresionism au fost "filmele horror" și "film noir." Carl Laemmle și Universal Studios și-au câștigat o reputație făcând clasicele filme horror ale vremii precum "Lon Chaney's The Phantom of the Opera." Emigranți germani, precum Karl Freund (care a lucrat
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
(n. 3 ianuarie 1887, Meschede/Westfalia - d. 26 septembrie 1914, Perthes-lès-Hurlus / Champagne) a fost un pictor german, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai expresionismului. s-a născut la 3 ianuarie 1887 la Meschede în provincia Westfalia in Germania. Curând după nașere, familia se mută la Köln, apoi - în anul 1900 - la Bonn, unde August frecventează gimnaziul real din localitate. Încă din această perioadă, August
August Macke () [Corola-website/Science/318489_a_319818]
-
(n. 19 august 1879, Iași — d. februarie 1918, München, Germania) a fost un pictor postimpresionist român, al cărui stil este legat de expresionism. S-a născut la Iași într-o familie mixtă, cehi-români: tatăl, Lascăr A. Vorel, farmacist în Piatra Neamț și mama, Julieta, născută Suess. Lascăr Vorel a fost strănepotul lui Anton Vorel, un farmacist bine cunoscut, ce venise în România din Boemia
Lascăr L. Vorel () [Corola-website/Science/320009_a_321338]
-
de Excelență Acordat de Primăria Orașului Arad pentru promovarea culturii arădene în lume 2007 ● Diplomă de Excelență - Arte Vizuale 2008 ● Premiul UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI pentru întreaga activitate artistică Arad 2008 Comentarii critice ..."elocventa discursului plastic, o sinteză rafinată între neobizantinism, expresionism și realism abstract. Pastelurile impresionează prin transparență dantelata a desenului, prin concentrarea aproape metafizica a metaforei și simbolurilor plastice, ca și prin echilibrul compoziției în general" Corneliu Antim - critic de artă. ..."unele forme și motive dobindesc o funcție de simbol.Scara
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
cu sensibilitatea artistului. Toulouse-Lautrec, influențat de gravurile japoneze, realizează litografii în culori reprezentând viața de noapte din cartierul Montmartre. Creațiile lui Van Gogh din perioada 1886-1890, în care culoarea ca mijloc de comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trăsăturile expresionismului de mai târziu. Georges Seurat accentuează deasemenea elementul cromatic, totuși fără exuberanța lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform cărora întrepătrunderea culorilor realizează un efect optic de o deosebită intensitate, el creează tablouri dintr-un
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
1916 și 1920, obținând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soție. A revenit în țară în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă Expresionismul. Publică la Sibiu, în 1919, placheta de versuri "Poemele luminii" (reeditată în același an la Cartea Românească, în București), precum și culegerea de aforisme "Pietre pentru templul meu". Prima sa dramă, "Zamolxe", îi apare în ziarul "Voința" (1920), iar în volum
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
tipar chiar în ziua dispariției autorului și apărut după puțin timp, la începutul verii anului 1964. Teza de doctorat a fost lăudată de Lucian Blaga, cu care Vianu era coleg în paginile revistei "Gândirea", mai ales pentru trimiterile permanente le Expresionismul german, de care Blaga însuși era puternic influențat în epocă. Revine în țară în anul 1924 și devine suplinitor la Universitate. Teza de doctorat îi apare în limba germană sub titlul " Das Wertungsproblem in Schillers Poetik". Teza a fost tradusă
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
transmită idei și stări de spirit. Artiștii de origine expresionistă caută să indice înțelegerea lumii prin propria lor perspectivă sau experiență emoțională comparată cu înțelegerea "obișnuită" sau rațională a lumii materiale. ul își are originea în Germania (a se vedea, Expresionismul german), fiind reprezentat de către Ernst Ludwig Kirchner, Erich Heckel, Karl Schmidt-Rottluff, Max Pechstein - grupul Die Brücke ("Puntea") din Dresda - și Franz Marc, August Macke - din jurul Almanahului "Der Blaue Reiter" ("Călărețul albastru") din München - acoperind perioada 1905 - 1918. Vor adera mai
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
Heckel, Karl Schmidt-Rottluff, Max Pechstein - grupul Die Brücke ("Puntea") din Dresda - și Franz Marc, August Macke - din jurul Almanahului "Der Blaue Reiter" ("Călărețul albastru") din München - acoperind perioada 1905 - 1918. Vor adera mai târziu Emil Nolde, Paul Klee și Wassily Kandinsky. Expresionismul este reacția firească a unui grup de pictori germani la academism și convenții estetice rigide, dar și la autoritarismul celui de-al doilea Reich. Revolta artiștilor a proclamat libertatea creatoare absolută și primatul expresiei asupra formei. Rezultatul este o artă
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
convenții estetice rigide, dar și la autoritarismul celui de-al doilea Reich. Revolta artiștilor a proclamat libertatea creatoare absolută și primatul expresiei asupra formei. Rezultatul este o artă spectaculoasă din punct de vedere cromatic și o estetică revoluționară. În pofida programelor, expresionismul nu a fost niciodată o școală în adevăratul sens al cuvântului. Reprezentat de artiști foarte diferiți, expresionismul se impune mai mult ca un stil, decât ca o mișcare artistică. Acest stil va depăși de altfel repede granițele picturii: va cuprinde
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
creatoare absolută și primatul expresiei asupra formei. Rezultatul este o artă spectaculoasă din punct de vedere cromatic și o estetică revoluționară. În pofida programelor, expresionismul nu a fost niciodată o școală în adevăratul sens al cuvântului. Reprezentat de artiști foarte diferiți, expresionismul se impune mai mult ca un stil, decât ca o mișcare artistică. Acest stil va depăși de altfel repede granițele picturii: va cuprinde în sfera sa și sculptura, poezia și muzica, cu compozitori ca Arnold Schönberg și Alban Berg. Revolta
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
Arnold Schönberg și Alban Berg. Revolta expresionistă propune o formulă nouă, dar păstrează temele tradiționale, rareori abordând revendicări politice sau sociale. Este o revoluție pur estetică, caracterizată de culori țipătoare, contrastante, de linii frânte și curbe, de un ritm discontinuu. Expresionismul devine, începând din 1933, ținta atacurilor naziste. În anul 1937 se organizează expoziția "Arta degenerată": expresioniștii sunt prezentați aici ca dușmani ai regimului și rasei germane. Operele lor sunt confiscate și excluse din muzee. Din fericire, în ciuda distrugerilor și a
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
nu poate învinge niciodată frumosul. În afara Germaniei, cei mai cunoscuți pictori expresioniști sunt norvegianul Edvard Munch, cu celebrul său tablou "Țipătul", elvețianul Cuno Amiet, olandezii Lambertus Zijl și Kees van Dongen, finlandezul Akseli Gallen-Kallela precum și cehul Bohumil Kubista. În literatură, expresionismul este adesea considerat o revoltă împotriva realismului sau naturalismului, o căutare a unei realități psihologice sau spirituale, iar nu o înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în secvența lor logică. În roman, termenul este legat de operele lui Franz Kafka
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
de exemplu Karel Čapek în "R.U.R." (1921) și Eugene O'Neill în "Împăratul Jones" (1921). Mișcarea, deși a durat puțin timp, a dat un avânt substanțial modernizării teatrului european. Numeroase opere literare românești au intrat în atingere cu expresionismul. Astfel, majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui Lucian Blaga pot fi afiliate acestui curent. Un alt exemplu ar putea fi piesa lui Mihai Săulescu, "Săptămâna luminată". Opera „Săptămâna luminată” de Nicolae Brânzeu pe un libret de Constantin Pavel
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
Bergmann este și director al teatrului de stat din Helsingborg. În 1945 Bergman debutează ca regizor cu filmul "Criză" ("Kris"). Din 1946 până în 1955 toarnă, pe lângă diverse spoturi publicitare, șaisprezece filme prin care își dezvoltă un stil propriu, influențat de expresionismul german și de neorealismul italian. Cu "Amurgul unui clovn" ("Gycklarnas afton") din 1953 își începe colaborarea cu Sven Nykvist, care va deveni cameramanul său preferat. Primul mare succes internațional îi este datorat peliculei "A șaptea pecete" ("Det Sjunde inseglet") (1956
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
introducerea editorului, Editura Albatros, București, 1983. MOTOVELEA 1977: Emil Motovelea, "Ștefan Petică", în „Dunărea”, august 1977, Galați, pp. 2-5. NECULA 2014: Ionel Necula, "Ștefan Petică." "Evadarea în iluzie", Editura Rafet, Rm. Sărat, 2014 NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, "De la simbolism la expresionism: Ștefan Petică", în: Ion Negoițescu. "Istoria literaturii române", Vol. I: (1800-1945), București, Minerva, 1991, pp. 162-165. NEGOIȚESCU 1991: Ion Negoițescu, "Istoria literaturii române. Vol. 1 (1800-1945"), Editura Minerva, București, p. 77, 131, 145, 154, 160, 165, 167, 168. NEGOIȚESCU 1997
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, conflictul oedipal dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]