17,388 matches
-
saxofon și o femeie în rochie verde (fragment de roman) Saxofonistul se apleca deasupra instrumentului, ca un îndrăgostit incurabil, chinuit de o permanentă dorință fizică în fața căreia nu putea opune rezistență, iar degetele lungi apăsau pasional clapetele metalice, în timp ce suflul extras din plămânii ascunși sub o cămașă înflorată oferea poftă de viață notelor cu inflexiuni magice. Smooth jazz, la ore pierdute prin întunericul unei alte nopți, pe o scenă asupra căreia cădea lumina unui singur proiector, în mijlocul unui anotimp rece, predispus
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lucrare de doctorat, 1996. 29. Iacob, I. - Interferențe ale sportului cu politica, 30. Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995. 31. Karpinski, J. - A.B.C.-ul democrației, Editura Humanitas, București, 1993. 32. Lüschen, G. - Interdependența dintre sport și cultură (extrase), Buletin informativ “Sportul de performanță”, nr. 106/1973 33. Maliesky, Dominique - De la Coubertin á Samaranch - al diplomatie du C.I.O. în revista Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992. 34. Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997. 35. Mitran
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a fi angajați, viitorii paznici și gărzi de corp sunt testați psihologic, după care intră într-o pe-rioadă de școlarizare. De altfel, antrenamentele fizice și cursurile teoretice pentru personal se desfășoară permanent în cadrul societăților de securitate care se respectă"247. Extrase pe tema stilul de leadership/conducere al ma-nagementului: "Relația pe care o are cu subalternii săi este una formală, cuvântul șef existând doar pe hârtie. Umorul și detașarea unui lider sunt principalele calități cu care a reușit să spargă aceste
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai bun caz futil pentru aceste triste panegirice pe care și le oferă regizorul cam o dată la doi ani. Cu toate aceste riscuri, voi încerca o schiță. Regizorul comite o intenționată eroare când pune pe același plan cu filmul documentar extras din cadrul Arhivei Naționale de Film propriul său film, făcut acum câteva decenii, care aspiră astfel la aceeași demnitate documentară, oferindu-ne un avatar al lui Carol I, Sergiu Nicolaescu. La fel de grav mi se pare faptul că reputatul istoric Ion Bulei
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
flutură organele și funcțiile lor arhicunoscute. Lilica, spre exemplu, constituie un permanent pretext de viol și de firești considerații sexuale; cînd intriga lipsește sau acțiunea se moleșește Lilica apare și totul se energizează erectil în jurul ei. Daneliuc este incapabil să extragă comicul buf sau aliajul potrivit dintre oribil și comic, dintre gag și dramă ca în recentul film al lui Jiri Menzel, filmul său se poate rezuma într-o înjurătură. Aproape fiecare scenă livrează o mitocănie gratuită, o expresie șmecherosă, - "apă
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
al minciunii, al cenzurii ,întîmplările triste au o rezonanță aparte. Ele compun o imagine a unei umanități amenințate la fiecare pas , panicate, nu o dată "disperate": "ghitaristul care ne-a povestit cum, pe front, avea în buzunar un cleștișor cu care extrăgea dinții de aur de la cadavrele pe care le întîlnea. Tot el ne-a relatat că vecinul său, poetul Al. Stamatiad, imobilizat în pat, muribund, a observat cum îi dispar lucrurile din cameră după vizitele vecinilor și că ultimul obiect la
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
fără efort, cu o mobilitate asociativă și reflexivă ce dă, și ea, farmecul volumului. Acesta e în mod vizibil unul compozit și inegal, reunind eseuri în toată regula și articole scurte, ocazionale, provocând însă constant cititorul, ținându-l în priză, extrăgându-l din acel confort intellectuel în care s-a instalat prematur. O serie de sintagme în limbajul de lemn al unei anumite epoci deranjează - aceasta, însă, până la momentul în care realizăm că autorul utilizează codul și jargonul marxist pentru a
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
femeie pentru o altă femeie și împlinită cu prețul oricărei decăderi și abjecții. Cititorul pătrunde în bolgiile dependenței, dintr-o lume alienată și atrasă de experimentul regresiunii umane. Marea bucurie, 1947, aproape de ceea ce considerăm a fi un roman tezist, se extrage dintr-o erotică ideologizată. Ideea este aceea a desfrânării depline a minții și a trupului. Iată un caz sfidător, ca tipologie și problematică, pentru contextul istoric postbelic: un polonez idealist ajunge în exil la Berlin, înainte, desigur, de divizarea Germaniei
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
scurt fragment: Vom înțelege mai bine dilema în capcana căreia se află prins poetul dacă ne vom aminti, așa cum s-a imaginat, că, îndată după deces, trupul i-a fost supus unei disecții anatomo-patologice, cu care ocazie creierul a fost extras de la locul lui, din cutia craniană, cîntărit și apoi uitat pe pervazul unui geam, la îndemîna unor pisici, iar a doua zi, ceea ce mai rămăsese din el a fost aruncat la gunoi, fiind alterat de căldurile mari ale verii toride
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
vreo 60 de ani. Tenace. Zice el ce zice, că nu i s-a dat și nu i s-a făcut la CNSAS - și se repede vocal la el un alt domn: "Bă, provocatorule!" Vin vreo doi jandarmi și-l extrag din mulțime pe domnul cu măscuță. Unul dintre jandarmi îi spune condescendent că poate a greșit mitingul. Domnul mai agață de gît pe cineva, dar televiziunile nimic, luau imagini din alte parte. Un tînăr cîntă la microfon din cîntecele golanilor
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
mari și vîntul biciuiește geamurile înghețate, cînd, ca într-o seră, parfumurile ți se urcă la cap; rămas bun observațiilor mele tăcute, care vin să-și ia loc lîngă atîtea altele, în portofoliul meu" (Piatra Teiului). în aceste ultime cuvinte extrase din încîntătoarea Piatra Teiului, Russo face aluzie la observațiile melancolice pe care avea obiceiul să le schițeze, la delicioasele fragmente pe care un istoric literar trebuie astăzi să le examineze cu atenție. Vor fi fost mai multe decît cele ajunse
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
a recunoscut că părăsește literatura și politica și cere timp să se odihnească. Și Drieu dibuie erorile din aripa cealaltă, pe el îl irita înregimentarea cuminte a lui Malraux în lagărul stângii, colaborarea cu Rusia, pierderea diferenței (era firesc să extragă concluzii false din muțenia lui). În romanul L'Espoir, (Speranța) transpar forme de relatare similare prozei sovietice, se întrezărește, crede el, umbra lui Stalin. Pe Malraux, venit incognito la Paris, fiindcă trebuia să se ferească de nemți, îl regăsește obosit
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
eroismul acestei lupte, însă țelul pe care el îl descifra era ieșirea dintr-un regn al umilinței. Personajele erau expresia voinței de a schimba ordinea existentă, dar ele discutau despre multe alte lucruri, filisofie, Confucius variante de religie asiatică. Malraux extrăgea din comunism forța de a reteza rușinea subjugării. Eroii nu se lăsau însă ferecați într-un tipar, tindeau spre un orizont neîngrădit. În fond ralierea la revoluție nu anula erezia care-i stăpânea. Veleitatea scriitorului de a descrie o răsturnare
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Casa Albă. Pentru cei doi soldați, unul dintre ei cu piciorul fracturat, aflați în bătaia puștii, fiecare secundă contează într-o luptă pe viață și pe moarte. Timpul, cum am mai spus, este cheia acestui film destul de static care-și extrage dramatismul din această cronometrare a fiecărui act, a fiecărui cuvînt spus. Nimic din ceea ce se spune nu ar trebui să se piardă în van pentru că, sugerează regizorul, s-ar putea să nu mai existe o second chance, cum este cazul
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
pare aproape imposibilă. Fiindcă, la antipodul lui Eugen Ionescu, Eugen Simion e un comentator literar pentru care adevărul există. Fiind, în plus, sistematizabil. Câtuși de puțin mefient față de certitudini, criticul "șaizecist" le caută cu îndârjire, le disociază prudent și le extrage, cu o vizibilă ușurare, din materia densă a literaturii și a vieții. Le aranjează meticulos și le îmbină în structuri explicative care înfășoară cât mai strâns textul. Acolo unde Eugen Ionescu pune dinamită pentru a detona clișeele și a zgudui
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
cărei poveste este cuprinsă în afișele de pe pereți: MI 5 denied the involvement in the torture of a photojur-nalist. Izolată într-o pădure, micuța sa cabană păstrează farmecul unei Ruby Tuesday apuse printre avertismentele care anunțau începutul pandemiei. Theo este extras brutal din mahmureala sa, cînd este răpit de membrii unei grupări de gherilă pe care o conduce fosta sa soție Julian (Julianne Moore). Activismul ei care amintește de perioada belicoasă a IRA, recalibrat într-un civism de ultimă oră vizează
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
Pe care mi-am reamintit-o. Uneori povesteam aceluiași de mai multe ori, dar de fiecare dată altfel. Până când povestea aia se rumenea și se putea scrie. Acum am pepiniera asta, din care sper ca, din când în când, să extrag câte un puiet în faza de coacere și să pun la cale un text ceva mai elaborat, mai matur. Pui două povești una lângă alta și, până la urmă, ele vor duce la un înțeles comun. O filiație comună, pe care
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
ca test cu ajutorul căruia să hotărăști dacă un filozof are idee sau nu. Testul acesta, pe care l-aș putea numi, "proba povestirii" sau "proba transgresării limbajului", spune pur și simplu că, dacă un filozof are idee, atunci o poți extrage din limbajul inițial pentru a o înfățișa din nou, într-un cu totul alt limbaj. Ceea ce trece dintr-un limbaj în altul este chiar ideea, adică o entitate nelingvistică ce nu poate fi redusă la litera jargonului: e spiritul pe
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
propria lui audiență e în scădere. Și atunci de ce încearcă să și le agraveze făcînd pe față jocul PSD și al PC? Ca președinte al PNL, Tăriceanu și-a băgat partidul într-o fundătură din care nu-l mai poate extrage decît cu boii, așa că motociclistul speră că ar putea s-o ia pe arătură cu partid cu tot, ca să ajungă din nou pe drumul principal. La rîndul său, premierul n-a strălucit în nici un fel în ochii opiniei publice, încît
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
plagiat, ci completa obtuzitate a acuzatorului. Soliditatea probelor puse în discuție este nulă, de vreme ce simpla comparație a paginilor reproduse în ziarul Ziua arată că, în ambele cazuri, Gabriel Liiceanu nu a făcut decât să indice sursa din care și-a extras ideile. Un alt lucru care ne sare în ochi este cecitatea mentală pe care o pune în joc ziaristul nostru craiovean. El invocă detalii livrești a căror relevanță nu o poate intui. Se vede limpede că citatele pe care le
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
a înțeles. Altfel și-ar fi dat seama că ele spun tocmai inversul lucrului pe care detractorul nostru a dorit să-l spună, și anume că Gabriel Liiceanu indică în ambele cazuri, în mod exemplar, sursa din care și-a extras ideile. Numai că, dacă în cazul lui Heidegger e vorba de o expresie ("omul este to deinotaton") căreia Gabriel Liiceanu îi indică în fraza imediat următoare originea (cartea Introducere în metafizică a lui Martin Heidegger), în cel de-al doilea
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
trei probe pentru a dovedi validitatea acestei identități pînă la prima lună plină. Adulții apropiați ei, Mercedes, precum și propria mamă sunt prea absorbiți de cruzimea lumii în care trăiesc, pentru a credita ficțiunile fetei. Mai mult, mama încearcă să o extragă din ceea ce ea consideră a fi doar ficțiuni compensatorii care împiedică maturizarea fiicei ei. Numai că, în ficțiunea ei, își găsesc locul cruzimea adulților, mizeria și monstruozitatea transpuse în limbajul deloc simplist al basmului. Într-un interesant eseu, Stephen King
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
evidențiind puterea de semnificație pe care o au actele liminale. De altfel, regizorul privește cu scepticism rezolvarea istoriilor prin- tr-un deznodământ fericit, poveștile rămân cel puțin suspendate, atunci cînd finalul lor nu e decis tragic. Se ferește, însă, de a extrage o judecată morală, degetul destinului a apăsat pe trăgaci pentru a ne oferi o șaradă, în cele din urmă, din acest melanj de situații și istorii care se fac și se desfac aparent aleator sub ochii noștri.
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
școală, puștan romantic, să ia act de realitatea aspră a lumii, în care, vai, își găsesc loc și monstruozitățile rezultate din încălcarea unor tabuuri ancestrale. Ca prozator, Marco Santagata nu exasperează dialogul dintre texte, nu face colaje de fragmente disparate extrase din mai mulți autori, ca Umberto Eco. Unele romane ale acestuia din urmă par scrise spre deliciul cunoscătorilor stupefiați de ușurința asociativă, cărora frazele, versurile, unele sintagme le sînt bine cunoscute sau doar le sună familiar. Măguliți de a fi
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
deliciul cunoscătorilor stupefiați de ușurința asociativă, cărora frazele, versurile, unele sintagme le sînt bine cunoscute sau doar le sună familiar. Măguliți de a fi fost invitați la "banchetul" erudit, acești cititori ajung chiar să verifice hipertextele, paginile de unde au fost extrase fragmentele, pentru a deveni piese ale ingeniosului joc combinatoriu. Dar cîți sînt aceștia, chiar între compatrioții lui Eco, pentru a nu mai vorbi de riscurile traducerii făcute de necunoscătorii culturii italiene? Parcă anume (în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]