2,802 matches
-
agronomice. A publicat în domeniul zootehniei un număr de 20 de lucrări științifice, din care la 10 este prim autor. Lucrările științifice elaborate și publicate sunt următoarele: Cultura plantelor de nutreț, Editura Agrosilvică, București, 1961; Plante de nutreț, pășuni și fânețe, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, Leguminoase furajere, Editura Didactică și Pedagogică, 1972, Producerea și conservarea furajerelor, Iași, 1975. Acestea sunt în colaborare cu Olga Dumitrașcu, T. Iacob, D. Roșca. A decedat în toamna anului 1986, după o grea și lungă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini din luncă, cele douăzeci și opt de la Poarta Lipovei și se înțelege că și ogorul mare de șaptezeci de prăjini de la Ponor. Este și pământ arător și fâneață și, adăugat la ce ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi și voi și copiii voștri. Marița și Ileana au primit și ele ce li se cuvenea, pe lângă zestrea cu care s-au măritat așa că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Lențâca mai mare peste grădinărie, acompaniată de corul orăcăielilor de broaște. Dând atenție sporită misiunii de pază și supraveghere, Lențâca lasă animalele să-și vadă de păscut și se îndreaptă către drumul ce taie capetele de șes cu loturi de fânețe ale oamenilor. De-a lungul drumului se întinde lotul lui Costică Abaci, aproape de iaz unde este și harbuzăria cu pricina. I-a urmărit cu privirea pe cei doi ce se îndreptau către școală până ce au dispărut după deal și s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aprilie 1938 a fost încadrat asistent extrabugetar la Catedra de Fitotehnie condusă de profesorul Nicolae Zamfirescu, devine apoi asistent definitiv, șef de lucrări (1946ă, profesor suplinitor (1948ă și, în fine, profesor titular (1949ă, mai întâi la disciplinele de „Pășuni și fânețe” și de „Tehnică experimentală agricolă”, pentru ca din 1952 să ocupe postul de profesor la importanta disciplină de „Fitotehnie”, înlocuindu-l pe magistrul său profesor Nicolae Zamfirescu, care se transferase la Institutul Agronomic din București. Între anii 1952-1974, a îndeplinit și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă după ce bea... Gheorghiță oftează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Să mă scuipe între ochi care mă ia la hărțuială, se laudă Mihail. Cale de trei zile înaintea turcilor, dăm pradă focului tot, tot, fără milă! spune cu glasul plin de durere, dar aspru, nestrămutat. Ardem tot! Târguri! Sate! Holde! Fânețe! Acareturi! Tot! Tot! Fiecare, singur, cu mâna lui să-și pună foc casei, țarinei, agonisitei! E cu durere... dar altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește... Turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigă Mihail. Ștefan se aprinde, cu patimă, văzând, trăind tot ce povestește, tot ce poruncește: Capcanele îi vor aștepta gata țepuite! Prăvălim peste ei pădurile înținate în coajă! Desfundăm drumurile! Rupem podurile! Secăm apele! Spurcăm fântânile cu hoituri! Pârjolim grânele, fânețele! Le săgetăm dobitoacele de povară cu săgeți otrăvite cu venin de năpârcă, cu zeamă de cucută, să rămână în drum cu bombardele ce sparg "Catapeteasma Ceriului"! Împroșcăm, săgetăm cu șomoioage de foc pânzele corăbiilor ce urcă pe Dunăre, harabalele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de cauciuc, am plecat să ajutăm oamenii care aveau apă în gospodărie. Apele s-au retras destul de repede, fără prea mari pagube în realitate, dar cu mari pagube raportate. Copacii au înverzit parcă mai repede ca în alți ani, iar fânețele umezite de ploile căzute s-au umplut de iarbă și de flori. Țăranii au scos animalele dornice de libertate și de verdeață la pășunat. Oamenii erau veseli, mai siguri pe ei și mai prietenoși. Era frumos la țară. Mergeam încet
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu icoana. La următoarea vizită, deși nu căzuse nici un strop de ploaie, nu a mai amintit nimic despre icoana de la Poeni făcătoare de minuni. Zadarnic ni se tot cereau situații optimiste pentru producțiile de cereale. Câmpul era pârjolit de arșiță, fânețele aveau și ele iarba uscată. Animalele mureau de foame și în stomacul lor, când le tăiau sătenii găseau doar pământ. În urma acestei situații aproape disperate conducerea județului a hotărât să trimită țăranii la cules de grâu, cartofi, porumb în Insula
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
împrietenisem cu tanti Maria de la Boiereasca, care avea întotdeauna ceva pus deoparte pentru mine și care manifesta bucurie când mă vedea. Nu mergeam la ea cu mâna goală niciodată. Pe lângă aceasta, avusem grijă ca în vară, atunci când s-a cosit fâneața de la intrarea în sat, să-i repartizez o fâșie cu iarbă din cea mai bună. S-a bucurat mult și a cosit cu mare drag. Noaptea, rudele secretarului i-au furat jumătate din fân! Ce necăjit era nenea Culai! 187
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
SUFLET În satele acelea așezate pe marginea șoselei sau pe dealuri, mulți săteni se ocupau de creșterea oilor. Primăvara șesurile și pășunile înverzeau, iar oile însoțite de miei și de câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tarlalele de grâu sau de orz și diminuau serios producția de cereale care și așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o sută de oi, intra și ziua în tarlalele cu cereale sau în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să se ocupe de aceștia, dispăreau când se întâmpla să fie câte un cioban prins cu oile la păscut în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
roți mari de caș uscat și cu miei, când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un cioban nu mai îndrăznea să intre cu oile în tarlalele îmbietoare cu grâu verde și fraged sau în fânețele înflorite. Cei mai mulți dintre ciobani erau însă oameni harnici, care munceau ziua și noaptea, își achitau datoriile la stat, aveau grijă să avem și noi brânză și carne și restul duceau în piață și câștigau bani frumoși. Lâna era achiziționată și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
circulația tramvaielor. Ce mai oameni ciudați pe Strada Zorelelor, m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care să folosești sensurile diferite ale cuvântului “noi”. 6) Foloseșt, într-o singură propoziție, cuvintele:într-un, sa, s-a. Ce-ar fi dacă... Ce-ar fi dacă aș fi albină ?” se gândește Claudia stând culcată în iarba înaltă de pe fâneața din spatele grădinii. În jurul ei, sute și sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ha) și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1.5 ha) (datele au fost luate de la Primăria Hârlău). Au fost afectate un număr de 111 gospodării țărănești, iar o suprafață de circa 70 ha terenuri agricole ocupate cu pășuni și fânețe, pe cea mai mare parte slab productive a u fost transformate practic în terenuri neproductive. Au fost deteriorate drumuri comunale pe o lungime de circa 2,5 km, inclusiv două poduri din care unul pe valea Pârcovaci și distruse drumurile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de cea a cernoziomurilor argice spre care fac tranziția. În partea de sud-vest a bazinului se întâlnește o suprafață acoperită de sol cernoziomoid argiloiluvial, (faeziom argic) corespunzător zonei forestiere. Aceste soluri s-au format în condițiile unei vegetații ierboase de fâneață și într-un climat umed și răcoros care favorizează acumularea unei cantități mari de humus și elemente nutritive. Este un sol cu caractere de graniță, între cernisoluri și luvisoluri, cu o fertilitate ridicată. Rendzinele apar cu totul izolat pe depozitele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Aceste praguri au o largă răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol -pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole- constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anii `70 a fost acoperit
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ca urmare terenul a intrat într-un stadiu avansat de degradare (eroziunea de suprafață alternează cu alunecările de teren). În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, în bazinul superior al râului Bahluieț există următoarele folosințe actuale: intravilan (5,63%), pășuni și fânețe (28,22%), păduri (11,48%), livezi (2,87%), vii (2,61%), terenuri agricole (47,52%), lacuri (0,8%), mlaștini (0,87%). Terenurile arabile sporesc în suprafață, îndeosebi în ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Aceste praguri au o largă răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol - pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole - constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anul 1970 a fost acoperit
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ca urmare terenul a intrat într-un stadiu avansat de degradare (eroziunea de suprafață alternează cu alunecările de teren). În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, în bazinul superior al râului Bahluieț există următoarele folosințe actuale: intravilan (5,63%), pășuni și fânețe (28,22%), păduri (11,48%), livezi (2,87%), vii (2,61%), terenuri agricole (47,52%), lacuri (0,8%), mlaștini (0,87%). Terenurile arabile sporesc în suprafață, îndeosebi în ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]