10,854 matches
-
formarea poleiului. În sectorul 1 sunt pregătite să intervină utilajele aflate în punctele fixe din: Piața Victoriei, Piața Romană, la Gara de Nord, pe Calea Griviței, la intersecția dintre Berzei cu Știrbei, Chitila cu Bulevardul Mihalache, Laminorului cu Bucureștii Noi, Caranfil cu Șerbănescu, Fântâna Miorița, Piața Presei Libere, Arcul de Trifumf, podul Floreasca și la intrarea pe drumul București - Târgoviște. În Sectorul 2sunt pregătite utilaje de intervenție în cinci puncte fixe, la podul Europa, podul Fundeni, podul Pipera, la rondul de la Bucur Obor și
Oprescu scoate drumarii la zăpadă: peste 40 de utilaje împrăştie material antiderapant () [Corola-journal/Journalistic/23835_a_25160]
-
independent, suporterii spre piața în care eroii Revoluției noastre s-au jertfit pentru dobândirea libertății. Membrii ASOCIAȚIEI SUPORTERILOR ROMÂNI se vor alătura joi, 19 ianuarie, începând cu ora 18.00, de această dată în mod organizat, protestelor din Piața Universității (fântâna de la Arhitectură). Niciun exponent politic, sindical sau patronal nu a demonstrat până acum că are voința de a asculta cu adevărat cerințele românilor de rând. Ignoranța și disprețul cu care am fost tratați de-a lungul timpului, ca cetățeni români
Suporterii se delimitează de evenimentele huliganice de la mitingul anti-Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23868_a_25193]
-
luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la râu amenințându-i cu aruncatul în apă. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un rău. În noaptea de Boboteaza, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de matase și o bucățică de busuioc; busuioc se pune și sub pernă. Fetele care cad pe gheață în
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
Doamne! Ai strâns cerneala din toate călimările. Ai umplut fântâna cu mările, De nu mai găsesc cuvintele și întrebările. Doamne! Ai strâns pădurile care citeau cu securile, Dragostea și urile cu vină și fără de vină, De nu mai găsesc cuvintele, nesfinte și sfintele, Îndreptate ca flintele spre cei ce-au
AI STRÂNS, DOAMNE..... In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_456]
-
s-au ars și ele”, a spus Vișoiu VEZI SOLUȚIA LUI OBAMA ÎMPOTRIVA SECETEI Seceta nu a afecat doar culturile. Mihai Vișoiu spune că țăranii sunt forțați să-și vândă animalele pentru că nu mai au cu ce să le întrețină. Fântânile au secat, câmpurile sunt pur și simplu arse. Oamenii i-au și ultimul mililitru de apă pentru a-l da animalelor și nu beau ei. Sunt nevoiți să-și vândă animalele pe nimic. Nici la abator nu mai primesc animalele
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
abur străveziu, Abia-i cu-acel surâs de-o seama, Ca viata, tinerețea, viu. VII Mă jur pe-al stelelor noian, Pe răsărit și asfințire, Că nici slăvitul șah persan, Și nici un rege pământean N-a sărutat așa privire ; Nici o fântână țâsșnitoare, În vechi haremuri, pe căldură, Cu pulbere răcoritoare, N-a dezmierdat așa făptura; Și nici o mană așa par N-a mângâiat ,într-adevăr, Nici chiar în visele-ndrăznețe ; Și de când raiul l-am pierdut, Mă jur c-atâta frumusețe
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
există. · Niciodată nu vor exista destule explicații pentru ceva care nu trebuie explicat. · Toată viața ne străduim să împăcăm verzele personale cu caprele din jur... (Nae Cernaianu). · Să-ți scrii memoriile... Ca să le vinzi!? Un prost aruncă o piatră în fântână. De câți prosti e nevoie ca să o scoată?! E mai greu să taci decât să țipi (Eva Defeses). · Când lovești puternic, ori dai în plin, ori sună a gol. · Sunt greu bătrânii de pornit, dar de-i pornești sunt greu
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
Ion Buzași S-a reeditat de curând prima istorie a Școlilor Blajului. Autorul ei, Nicolae Brânzeu, absolvent el însuși al acestor prestigioase instituții de învățământ, supranumite "fântânile darurilor", s-a născut în 1869 în Roșia de Secaș, din apropierea Blajului, comună din care se trage și poetul și folcloristul Nicolae Pauleti, din prima jumătate a veacului trecut. Ca atâția fii de țărani ardeleni, Nicolae Brânzeu se străduiește din
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție contextul liric: trandafirul-moarte, tradafirul-simbol falic, trandafirul-ochi, trandafirul-singurătate, trandafirul-univers. În treacăt, Gass sugerează că s-ar putea scrie o biografie a lui Rilke pornind de la cîteva teme lirice: trandafirul, marioneta, inorogul, fîntîna. E păcat că nu o face el însuși. A citi omul pornind de la operă, după ce o îndelungată tradiție literară ne-a oferit opera pornind de la persoana reală--o răsturnare practicată deja cu rezultate remarcabile, între alții și de Vasile Popovici în
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
scop: acela de a a ajunge din nou acasă, de a regăsi un topos al familiarității și firescului conținut simbolic în Alexandria copilăriei. Fiecare nou oraș vizitat îi amintește de o stradă sau de un scuar din Alexandria; clădirile, parcurile, fîntînile publice, chiar și trecătorii - totul funcționează ca un supratrop mnemonic, înnodînd și re-înnodînd firul secret care îl leagă de locul copilăriei sale. Parisul, pe care Aciman îl adoră, nu e Parisul real, ci un oraș fictiv pe care copilul Andre
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
era și că aici opreau caii să se odihnească în timp ce pe mine mă sculau să văd spectacolul. Caii ar fi preferat să meargă prin Govora căci la poalele dealului Groșet (Județul Vâlcea fiind bogat în dealuri și văi) era o fântână cu apă sarată că mă întreb cum de o puteau bea oamenii, că prea era sărată, era saramură deabinelea. Știu că am încercat și eu să beau-dar cailor le plăcea. De fapt nici acum nu știu dacă nu era și
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
o puteau bea oamenii, că prea era sărată, era saramură deabinelea. Știu că am încercat și eu să beau-dar cailor le plăcea. De fapt nici acum nu știu dacă nu era și puțină șmecherie din partea cailor căci cum ajungeau în dreptul fântânii trăgeau la troc și beau apă până credeai că le crapă burta. Dar eu cred că trăgeau de timp că fusese greu urcușul și apoi îi apuca și pișatul. Dar nu pe amândoi deodată, nu. Când termina unul și strângeai
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
șmecherie. Apropo de șmecherie. Îmi amintesc că odată când nu au ținut cont de țâfna mea și nu au mers prin Ocnele Mari ci prin Govora, supărat foc am adormit imediat dar m-am trezit când beau caii apă la fântâna sărată din Groșet, dar fiind îmbufnat m-am făcut că dorm în continuare. (Să te ferească Dumnezeu de șiretenia copiilor când se fac că dorm, câte lucruri pot afla-știți cu toții ce vreau să spun -) și i-am auzit discutând. Bineînțes
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
un soldat care fuge de la datorie? Și totuși mie o să-mi fie milă de tine și dacă faci ce-ți cer eu, îți voi da găzduire." El trebuie să sape cîmpul, să taie lemne, și apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ți cer eu, îți voi da găzduire." El trebuie să sape cîmpul, să taie lemne, și apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul soldatului care va profita de consecințele pervertirii legilor de ospitalitate. Morala este desigur că ospitalitatea violată aduce
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Iulia Popovici Ca să se răzbune, un vrăjitor varsă o substanță magică în toate fîntînile, mai puțin în cele din care bea regele, astfel încît toată țara înnebunește, dar nu și conducătorul ei. Văzînd că mai-marele său nu-i mai împărtășește părerile, poporul hotărăște să-și alunge regele. Regina însă își sfătuiește soțul să bea
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
geometrii pe care ochiul omenesc încă nu o percepe; sau, dacă vrem, însăși forma Galaxiei în care noi ne pitim cît un bob de piper... După ce îi înapoiem moneda, autorul Epicii Magna ne citește în ea ca în adîncul unei fîntîni epica banului norocos încăput pe mîna genialului poet născut în Tracia de sus, la nord de Dunăre, dacă nu mă înșel, în punctul numit astăzi Ploiești, nod de cale ferată și cuib de neuitat al republicei Maiorului răzvrătit... Și, cînd
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul, Enea, tânărul ciupăgean răzvrătit și scăpat de la spânzurătoare ș.a.m.d.) o face pitorescul ardelean Patru Cărătuș, deghizat în cow-boy, negustor de vite, dar și de
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
că s-a scutura,/ Trupul că mi-a astupa". Toma Alimoș i-a impresionat nu numai pe V. Alecsandri și A. Russo, pe Ion Ghica, cel care o auzise cântată, ca și G. Ibrăileanu, mai târziu (care face trimitere la Fântâna dintre plopi a lui M. Sadoveanu), dar și pe Hasdeu și Eminescu, pe N. Iorga și Ion Pillat, pe Dan Botta, N. Steinhardt și Nichita Stănescu. Poetul acesta proiecta asupra ei, ca și a Mioriței, o viziune metaforică ce rămâne
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
line, toate scăldate de o lumină minunată. Hotelul unde locuiam era o veche mănăstire ale cărei camere văruite aminteau de lăcașurile românești unde ne duceam uneori în vizită la cîte o călugăriță prietenă. Iar de sub plantele agățătoare se auzeau murmurînd fîntîni și izvoare. Singurătatea și liniștea locului mă fermecau, în schimb, tristețea nu puteam să mi-o uit. Așteptam mereu scrisori care nu mai veneau; eram mereu cu ochi ațintiți și cu mîinile întinse spre scrisorile care soseau, spre orice ziar
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
printr-o afectare cinică: ,,nu incendiez întunericul pentru că nu am răbdare să o fac în sîngele lui negru mă culc ca-ntr-un culcuș din flori albăstrii de cucută/ ca-ntr-o plapumă fără stăpîn fără prieten ca-ntr-o fîntînă încă nesăpată/ picioarelor mele le spun rugăciuni păgîne le pun înainte foarte flămînd fiind să pască întîmplări sălbatice cu munți și păduri îndepărtate poate chiar de neatins/ apoi mă-mbrac încet încet ca un nabab cu insolitul meu costum din
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
oglindească și ar fi trimis de zei la topit/ dona juana la capătul zării mă cheamă cu pletele trupul ei luminează ca un fulger în miezul unei planete cu miezul de beznă impecabilă/ genunchii ei pernele poemelor mele rotulele ultrasensibile fîntîni din care beau lapte dulce ciobanii din lună/ dona juana mireasă ascunsă mireasă misterioasă se plimbă maiestuoasă pe valurile mării negre și se gîndește la mine/ dona juana regină a timpurilor și a miracolelor îmi mîngîie obrazul și pleoapele cu
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
mai lesne se-ncheagă/ în protoplasma gîndirii". Lumea s-a estompat acoperită de metafore și topită în esențe transcendentale. Dar, cum au remarcat criticii, și cu poeme subversive și aluzii directe: "spaimele se-ascund în noi/ ca ziua stelele-n fîntîni", "după ce am purtat îndelung/ lipită aproape de spaima oaselor/ cămașa de forță a tăcerii/ dintr-odată ochii uitați/ așteaptă o decolare de culori înflorite/ de cuvinte frumoase/ de pe buzele mele arse încă/ de pecetea muțeniei", "te-ntrebi: cum ai ajuns în timpul
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
de Heliade-Rădulescu pentru a desemna trupul, el este reutilizat în poezie abia de Voiculescu sau Ion Barbu, căutători de vocabule inedite. Putem depista și cuvintele cu cel mai mare succes: cer, cenușă, cărare, drum, casă, ceață cîntec, clopot, cuvînt, dimineață, fîntînă, floare, foc, fum, dar nu și flacără, ș.a.m.d. Dicționarul, cu toate precauțiile necesare în fața unui instrument care nu-și propune și nici nu are cum fi exhaustiv, este util și pentru studii comparate ale limbilor poetice, caracterizări sine
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]