914 matches
-
59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip (toate evreicele sunt frumoase) cu un altul, de fapt un antistereotip (toate evreicele sunt urâte). H. Stahl Îi receptează pe locuitorii cartierului evreiesc al Bucureștiului cu o antipatie fățișă : „La ferestre sau În fața caselor, [...] stau evreicele gătite, cele tinere dezghețate, cochete, enervante ; cele bătrâne diforme de grăsime, cu mutre leneșe, obosite”. Eleganța lor este percepută ca un lux ostentativ : „Nu sunt neveste cu haine mai scumpe pe ele, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rus”. La fel erau taxați și ceilalți adversari politici. „Dacă nu-s evrei (cum se Întâmplă În majoritatea cazurilor, potrivit discursului conspiraționist) - observă cu ironie analistul politic George Voicu -, atunci sunt cel puțin masoni”, un eufemism menit să mascheze antisemitismul fățiș. „Masoneria are tendința să ocupe toate funcțiile importante În Stat din România”, declara În 1997 un senator al Partidului Democrației Sociale din România, ditamai vicepreședintele Comisiei de apărare din Senat, iar din februarie 2001 ditamai directorul Serviciului Român de Informații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
certificate eliberate de autorități sperând că purtarea lor și situația militară iar cei înstăriți vor să plece în alte orașe din Vechiul Regat, ca să fie la adăpost de evacuarea din Transnistria. Evreii nu au manifestări cu caracter subversiv. Atitudinea lor fățișă față de comuniști este de repulsie căutând a se afișa ca buni cetățeni români, totuși în intimitatea lor nu cred să fie de aceeași părere. Tendința lor pentru viitor este de a putea trăi în țară chiar dacă nu s-ar mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Efectiv, n-am lucrat niciodată cu ei. Nici atunci, nici după. S. B.: Dumneavoastră, ca militar cu funcție, ați avut intersecții cu Securitatea? Era un pact de neagresiune? Se amesteca vreodată în treburile dumneavoastră, întreprindea astfel de acțiuni? M. M.: Fățișe sau de care să știu, niciodată. S. B.: Dar contondențe ați avut, a venit vreun securist să spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de oameni în dormitor. Noaptea, vara, ați văzut ce era acolo, de la bocancii ăia? Vai de mine! În fine, așa era, condiții grele. Noi încercam să le îmbunătățim, dar n-aveam cum. Și au început să apară nemulțumirile, dar nu fățișe, nu discuții. Să știți că la noi a fost multă liniște. S. B.: Un alt eveniment a fost "cazul Răceanu". Vă amintiți ce mediatizat a fost? Mircea Răceanu era ginerele unuia dintre semnatari Scrisorii celor șase, al lui Apostol. Asta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
l-a Înfruntat pe Martînov. L-am văzut pe solidul Sobinov În rolul lui Lenski prăvălindu-se și azvârlindu-și pistolul spre orchestră. Nici un scriitor rus de un oarecare renume n-a pregetat să descrie une recontre, o confruntare ostilă, fățișă, Întotdeauna desigur de tipul clasicului duel à volonté (nu acel ridicol spectacol spate-În-spate-pași-Întoarcere-pac-pac, cunoscut din filme și caricaturi). În perioade mai mult sau mai puțin recente, multe morți tragice s-au produs pe terenul de duelare, victime fiind membrii multor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din curtea bunicului ei din Militari. Avea vreo două luni și mama lui și a fraților lui murise. Deși e foarte mulțumit la noi (cel puțin așa sper), Pițu cel Mare și Bun îi arată, până în ziua de azi, o fățișă ostilitate Alinei. Pentru că l-a dat, la „străini”! Le place mult, după cum am spus, să stea în brațele noastre, dar numai atunci când vor ei. Sunt foarte voluntari și, uneori, supărăcioși. Când îți amorțește piciorul sau brațul, sau trebuie, pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de la 27 Noiembrie 1940 au fost începutul pierderii popularității legionare și principala cauză a căderii ei. Este adevărat că foarte mulți burghezi timorați, luați până atunci de curent, s-au speriat, dându-se la o parte și devenind chiar dușmani fățiși ai Legiunii. Totuși Mișcarea Legionară ar fi putut trece destul de ușor peste acest moment critic, dacă generalul Antonescu și clica lui n-ar fi fost încă mai dinainte hotărâți să înlăture Legiunea, neputând-o capta pentru sprijinirea propriilor interese. Încercarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de sânge în toată țara? Adevărul este însă că nimănui dintre conducătorii Mișcării Legionare nu i-a trecut prin gând să lovească pe la spate, căci dacă am fi avut vreodată intenția să-l îndepărtăm, am fi pus-o în aplicare fățiș și fără șovăire. Rezistența legionară de la 21 Ianuarie și din zilele următoare n-a fost decât o încercare firească - însă neorganizată din vreme și astfel în chip fatal insuficientă - de a păstra pozițiile legionare împotriva loviturii de stat a lui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
este o „pâră”, în înțelesul imoral al termenului. Spionii consacrați apărării (cei moral legitimi) sunt puțini și lucrează în secret. Forma moral patologică a „informării” este delațiunea (popular: turnătoria). Turnătoria este general acceptată ca un act imoral. Există delațiune publică, fățișă (vezi cele din ședințele în care se „înfiera cu mânie proletară” dușmanul de clasă) și delațiune secretă, cea pe care o numim turnătorie în ascuns (la securitate, în cazul nostru), așa cum există delațiune publică sub semnătură sau sub anonimat. Cele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dea în judecată pentru calomnie. Acesta este avantajul democrației, al transparenței informațiilor și „informatorilor”. Dar cum să dai în judecată pentru calomnie pe cineva care te turna sau te toarnă în secret, sub pseudonim? Răul pe care îl produce turnătoria fățișă sau ascunsă este polimorf: distruge sau încearcă să distrugă reputația unei persoane, o conduce spre închisoare, deportare sau lichidare fizică, îi lovește familia, împiedică persoana să obțină un lucru meritat (angajări, recompense, recunoaștere, bun renume, afirmare publică etc.). În afara răului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care și-au făcut mai mult decât datoria, „fraieri” ai tuturor domeniilor, concetățeni care muncesc competitiv și respectă legea. În schimb, discernământul și alegerea i-au funcționat pe deplin ca să medalieze cu premii de mâna întâi oameni străini de democrație, fățiși inamici ai acesteia și să grațieze dușmani ai statului de drept: ucigași din 1989, hoți ai banilor publici la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prevăzută și posibilitatea detronării lui Abdul Hamid istoria predecesorilor săi era jalonată de strangulări cu lațul și alte morți sîngeroase și, în consecință, să se manevreze cu grijă astfel încît prestigiul și influența Germaniei să nu fie atinse în mod fățiș. Începînd din 1905, zilele domniei Sultanului roșu erau numărate; acest om care tremura de frică trăgea asupra aghiotanților săi și interzicea intrarea în Turcia a dinamurilor de teama cuvîntului "dinamită" nu mai era înconjurat de oameni fideli și devotați, ci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
această privință, în loc să ne conjugăm eforturile pentru bune relații politice și o dezvoltare fructuoasă de schimburi economice, Legația României de la Roma nu găsea nici o colaborare deschisă pe lîngă Legația Italiei de la București, atunci cînd nu se izbea de o ostilitate fățișe, întemeiate pe harță personală (cum a fost cazul cu titularul legației de la București, în 1931, despre ale cărui intrigi împotriva mea a trebuit să mă plîng și despre care am aflat la MAE italian, de la niște înalți funcționari doritori să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
complexitatea extensiilor fizice la sensuri și temeiuri metafizice. Odată atinse, aceste fundamente sunt aduse în lumina vederii generale, sunt expuse, așezate în deschisul clarității ce evidențiază, sunt dăruite privirii generale, cortina ce le învăluia fiind retrasă. Din ascunse ele devin fățișe adică sunt evidențiate prin postularea în prim-plan, prin aducerea expozitivă în față. Grație acestui demers interpretativ, adesea temeiuri, ce pulsează tainic în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate publicului larg prin ecourile retorice sau scrierile elaborate. Așadar, interpretul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
jurnalist distins (amator onorabil și în arheologie), cu idei dacă nu profunde, cel puțin limpezi, expuse uneori cu o excelență tehnică de gravor istoric. IOAN CATINÀ Marșul revoluționar al lui Ioan Catinà (1828-1851), cântărețul muntean al anului 1848, era prea fățiș instigator la lupta de stradă între clase ca să fi putut deveni imn național: Haideți frați într-o unire, Țara noastră e-n pieire: Aste ziduri și palate Unde zac mii de păcate, Haideți a le dărâma. Byronizant, el stă "pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un articol din Epoca, din 26 noiembrie 1896, intitulat „C.A. Rosetti“: „Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un fragment mai mare eliminat la reproducerea în volum: Conservatorii nu dezarmează. Bineînțeles - conform modei epocii - străinii, adică reprezentanții diplomatici, sunt angajați în intrige. După ce se va forma cabinetul Brătianu, mai ales, regimul va fi combătut pe trei chestii: două fățișe și una piezișă. Cele fățișe erau: antisemitismul și ideile revoluționare și antidinastice ale roșilor; cea piezișă, politica aventuroasă din afară a cabinetului. Antidinasticismul era dovedit prin trecutul partidului roșu: Republica de la Ploiești, scandalul de la sala Slătineanu, precum și toată literatura politică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la reproducerea în volum: Conservatorii nu dezarmează. Bineînțeles - conform modei epocii - străinii, adică reprezentanții diplomatici, sunt angajați în intrige. După ce se va forma cabinetul Brătianu, mai ales, regimul va fi combătut pe trei chestii: două fățișe și una piezișă. Cele fățișe erau: antisemitismul și ideile revoluționare și antidinastice ale roșilor; cea piezișă, politica aventuroasă din afară a cabinetului. Antidinasticismul era dovedit prin trecutul partidului roșu: Republica de la Ploiești, scandalul de la sala Slătineanu, precum și toată literatura politică de la 1869 la 1876. Dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mea s-a exprimat prin „comentarii laterale”, iritante prin faptul că se bazau pe o largă documentare, prin temperarea zelatorilor, prin distanțarea de oportuniști, prin ironizarea demagogilor, atitudini la fel de periculoase, dacă le mențineai „pînă în pînzele albe”, ca și refuzurile fățișe. Presat, am admis uneori să-mi nuanțez opiniile, dar n-am renunțat niciodată, integral, la vreuna din ele. Contrecoeur, sub apăsarea ordinelor, nimic nu-mi ieșea bine. Mi-a plăcut să-mi îndeplinesc datoriile din postura de om liber, cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prietenul și șeful care, temporar, îi sînt, iar pe de alta că îi este teamă: „Bătrîne, cred că te-a ras din funcție!” (vorbă profetică - nota 2012). Pe mine, ingerințele de acest gen mă ofensează. Le primesc cu o iritare fățișă. *„Sînt trei dimensiuni componente ale conștiinței umane. Ne naștem și asfințim odată cu ele, nu numai bătrînii se gîndesc la trecut, nu numai tinerii la viitor și nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit numai în prezent, viața noastră ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lipsit de măsură în uzanțe, le-ar trivializa, în maniera caracteristică. Le-ar cita, unde și cînd nu mă aștept, ca dovezi că mă tăvălesc în aceeași făină cu restul trupei. Uneori o insinuare e mai nocivă decît o pîră fățișă. „Noaptea aceea” n-am scris-o nici în jurnal. A fost o „noapte a erorilor”, haotică, de deboșerii și eșecuri. Am început-o în holul teatrului, cu băutură, la lansarea primului volum al lui Octavian Voicu, și am continuat o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înfometează și asuprește poporul de o manieră necunoscută în istorie. Numerotarea direcțiilor și serviciilor specializate s-a tot schimbat, esența lor rămânând tot timorarea oamenilor, pentru ca ei să nu-și înlăture jugul. Drepturile omului, sindicatele libere, arestarea oponenților cu acțiuni fățișe sub înscenări penale, închisori numeroase cu regimuri dure, înfometare, păduchi, greve, iată despre ce nu vorbește niciodată Ceaușescu Nicolae. Un inginer român, [iarna 1984-1985], difuzată la 28, 29 și 30 ianuarie 1985 Stimate domnule director, Este pentru prima dată cînd
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Am putea considera, oare, și azi că perceperea evreului drept „străin și, În anumite Împrejurări, dăunător sau periculos” ar fi o „caracteristică a majorității”? Poate nu, dar nici azi nu par să fie „prea mulți” intelectuali sensibili față de latenta sau fățișa ostilitate contra evreilor, gata să facă din respingerea clișeelor și pulsațiilor antisemite o cauză „pe care s-o apere public”. Adică o clară reacție pro-Dreyfus, Împotriva manipulării șovine? Doar dacă ar deveni condiție preliminară impusă de Comunitatea Europeană sau Departamentul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adevărata mea poveste”, conchide supraviețuitorul. „Opera mea, născută din moartea acelui copil, se dedică, astfel, milioanelor de morți și tuturor celor care Își mai amintesc de ei.” Discursul de la festivitatea Nobel mi-a parvenit În zilele când aflam despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]