KorAP: Find »[drukola/base=făptură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...196 >

4,895 matches

Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875

viață, Pentru că fiecare clipă ne învață Că următoarea e un dar, dumnezeire. Poate că dincolo găsi-vom noi o cale Spre a nu fi singuri, noi vom fi aceiași? Aș vrea, căci morții nu sunt galeși. Aș vrea, sunt dăruit făpturii tale. Boris Marian Niciun comentariu: Postări mai noi Pagina de pornire Abonați-vă la: Postări (Atom)

SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781

Cât mai repede, cât mai e timp, Nu te lăsa înlocuită de litera lor! Înapoiază-le, dăruiește-le, fugi, Ieși din radiația lor, liniștește-te! Fii iarăși tu, cea spălată cu lacrimi, Fii iarăși tu, exasperata, dezamăgita, Flămânda și vorbăreața făptură. Privește câmpul cel alb, uită oile negre, Spune-ți: pagina asta a fost un castan, Pagina următoare, salcâm, Cartea aceasta a fost o pădure. Roagă-te pentru copacul sacrificat. Tu, stejarul și păpădia Sunteți aceeași plămadă, Doar că tu ai

VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495013072.html [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739

întreagă a muntelui și prăbușindu-se în mare. Oamenii au venit cu mic, cu mare în port, să o vadă și să o întrebe cum l-a născut pe cel nenăscut, cum l-a hrănit pe cel ce hrănește toate făpturile și cum a ținut în brațe pe cel ce ține în brațe toată zidirea. Iar Ea a dezvăluit oamenilor din peninsulă tainele Fiului Său, învățându-i să creadă și să se boteze în numele Lui. Maica Domnului le-a spus că

ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386746981.html [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248

Dar unde dispăru cotoroanța?” - se întreabă în sinea sa. „Este vis sau realitate?” Un fior de gheață îi străpunse inima. Deschise ochii și văzu o flacără ciudată ce ardea în privirile acelei ființe feciorelnice. Realiză că se află în fața unei făpturi demonice și dintr-un impuls interior, cu o forță supraomenească, o îmbrânci brutal, răcnind: - Ptiu! Piei drace din cale mea și ascunde-te pentru totdeauna sub talpa iadului! și o zbughi pe poartă fără să întoarcă privirile. În ogradă vrăjitoarea

VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346

de frumoasă. Era delicată copila, cu chip alb de marmură, cu părul de aur unduindu-i-se pe umeri, cu gene lungi și blonde, ce ascundeau doi ochi de culoarea toporașilor. Piciorul îi era mic și delicat, iar întreaga-i făptură emana căldură, iubire și un parfum discret. Pe umeri avea o mantie în culoarea smaraldului, pe care erau pictate flori, fluturi și păsări ce păreau vii, iar pe cap purta o coroană de flori nemuritoare. Părea venită din altă lume

LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424854127.html [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994

să ne rezemăm cu siguranță mintea, afară de puterea dumnezeiască". De aceea, drept urmare, potrivit observației și constatării autorului acestei cărți, Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația Sa și că toate făpturile, fie ele însuflețite sau neînsuflețite vestesc Frumusețea Plăsmuitorului. Teologia patristică văzând în Dumnezeu totalitatea și Arhetipul frumuseții afirmă, în consecință logică, că și făpturile Sale poartă amprenta acestei frumuseți desăvârșite. Lumea întreagă este un tot armonios și fiecare componentă este

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația Sa și că toate făpturile, fie ele însuflețite sau neînsuflețite vestesc Frumusețea Plăsmuitorului. Teologia patristică văzând în Dumnezeu totalitatea și Arhetipul frumuseții afirmă, în consecință logică, că și făpturile Sale poartă amprenta acestei frumuseți desăvârșite. Lumea întreagă este un tot armonios și fiecare componentă este frumoasă. Teologia ortodoxă are, prin excelență, o viziune panoramică asupra creației . Fericitul Augustin scria: „Toate aceste frumuseți ce vă plac și care se desfătează

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
trăite ca pregustare a vieții veșnice.” Așadar, vom susține că meditația, reflecția și contemplația lumii, a spiritualității și a frumuseții ei, dată de viziunea liturgică asupra cosmosului, conduce la o adevărată doxologie a întregii creații față de Creatorul ei. "Și toată făptura care este în cer și pe pământ și sub pământ și în mare și toate câte sunt în acestea, le-am auzit, zicând: Celui ce șade pe tron și Mielului fie binecuvântarea și cinstea și slava și puterea în vecii

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010

cugetul inimii voastre pentru Maica lui Dumnezeu, Slavă vouă! Bucurați-vă sfinților păzitori, învingând orice prilej de ispită, Slavă vouă! Bucurați-vă neamuri și seminții împrăștiate pe întreg pământul, plecați-vă genunchiul în fața Maicii și Fiului, Slavă vouă! Bucurați-vă făpturi pământene, bucurați-vă fețe alese de sfinți, bucurați-vă fecioare martire și mucenici rămași drepți în credință, Slavă vouă! Bucurați-vă miei ai turmei pentru Păstorul cel Milostiv, care-i aduce la staul pe cei rătăciți, Slavă vouă! Bucură-te

EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397914111.html [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942

parte. (SRv, 70 sq.). VIII. Treapta „ninsorii cu ochi de pești“ și a „îngerului-cărții- propulsoare“: Oul și sfera (1967). Un spațiu oniric, conectat plastic la o rețea de miraculoase „vase comunicante“, cu sufletul în făptuiri din afara sferei noastre gravitaționale, în „făpturi“ ale imponderabilității, se angajează și în volumul din 1967, Oul și sfera, titlul anunțându-se prin două stihuri, « Totul ar fi trebuit să fie sfere, / dar n-a fost, n-a fost așa.», dintr-un Cântec (Despărțire de o vârstă

A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice“ ale frunzei („frunză / foaie verde“ din debutul oricărui cântec popular românesc) și la sinecdoca „supraetajată“, Nichita Stănescu înlătură orice dubiu referitor la „unitatea de loc“ și la descinderea gingașei, virginalei făpturi edenice, Ea / „Eva“; doar Ea se poate ivi „dintr-o frunză verde, pală...“. Epitetul „pală“, „paliditatea“ frunzei, paloarea reverberează „păcatul originar“, păcatul de a fi mâncat din pomul din mijlocul raiului, pom al cărui rod ispititor dă știință și facilitează

A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876

intimiate ( “Încât, la o vreme, m-am/ întors spre tine și-am/ șoptit, ca de obicei,/ grijuliu:/ Nu ne culcăm? E târziu...”, Poemul 11, p. 21) a devenit superfluă din clipa în care El Shaddai a preluat sub ocrotirea Sa făptura ei diafană și temătoare: “Căci ție, scumpa mea,/ îți era teamă/ de-o frunză-n zbor, de-o/ gâză, de/ o scamă...” (p. 10) Este emoționant modul cum eul liric îi comunică “supusei” sale Doamne, cu înduioșătoare familiaritate și convingere

MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
am murit, mai/ întâi,/ atunci când n-ai/ mai putut în preajma/ mea să rămâi./ Apoi, când și trupul tău/ marele prag l-a trecut./ Și-n fine, când/ autocombustia,/ când focul năvalnic și/ mut,/ ți-a preschimbat într-o/ substanță diafană/ făptura de lut./ Acum sunt mort pe deplin.” (Poemul 16, p. 28) În Prefața de la antologia intitulată Omul de cenușă, Adrian Dinu Rachieru citează o afirmație a lui Eugen Dorcescu dintr-un interviu mai vechi: “În fond, tot ce scriem nu

MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818

EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (2012), FIIND 365 + 1 Iconosonete (2013). Motto-ul, din Nichita Stănescu: „Ce fac eu nu se vede!”, ne introduce în universul mirific al cărții, singura care, în concepția artistului, consfințește „dreptul divin la pasiune”, particularizându-l între făpturile dumnezeirii. Deși este o metaforă, rostirea nichitiană exprimă sintetic viziunea lui Theodor Răpan asupra creației: profundă, înaltă, pură, în stare să depășească efemerul și să pătrundă în eternitate, o cale de împlinire a dorului de absolut al omului, un spirit

RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545

prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfratire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem de-o mama,/ De-o făptura și de-o sama,/ Că doi brazi într-o tulpina,/ Că doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soarta-n lume,/ Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin

24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1485088094.html [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265

peste nuditate, lăsând dezvelite coapsele frumos conturate. PRINȚESA: (cu voce melodioasă) Vino, iubitul meu! PALOȘ cu privirea ageră, părul negru căzut pe umeri și o mustață cu colțurile puțin ridicate, descalecă și se apropie cu mâna pe mânerul paloșului. Acea făptură ciudată continuă să strălucească într-o lumină străvezie. Ajuns lângă ea îi observă trăsăturile fine ale feței, buzele-i trandafirii, senzuale și ochii mari ca două mure în spatele cărora plutește întunericul. Treptat privirea îi alunecă pe trupul care se unduiește

REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
o lumină străvezie. Ajuns lângă ea îi observă trăsăturile fine ale feței, buzele-i trandafirii, senzuale și ochii mari ca două mure în spatele cărora plutește întunericul. Treptat privirea îi alunecă pe trupul care se unduiește armonios. PALOȘ: Cine ești tu, făptură demonică!? Fecioarase oprește din dans și cu grație întinde brațul drept către el. PRINȚESA: Apropie-te viteazule! Doar n-ai de gând să ucizi o fecioară fără apărare! PALOȘ: (cu sânge rece) Ești o nălucă ispititoare a nopții! Prințesa nopții

REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
dinți și-l perforează. Femeia scoate un țipăt ușor, excitant. Dintr-o dată sunt înconjurați de fantasme cu alură de cavaleri eleganți și domnișoare senzuale ce plutesc într-un vals amețitor. PALOȘ: (vrăjit de amor) Oare cine zicea că vampirii sunt făpturi fioroase? Vampiricele sunt femei atrăgătoare și cu o poftă nebună de iubire! PRINȚESA: Din acest moment faci parte din lumea noastră. Din prima noastră noapte de dragoste se va naște cel mai frumos și mai viteaz fecior! PALOȘ: Un prinț

REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165

al întregii vieți și spiritualități creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul și conștientizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea de "merit", cu orice care ne poate face, în sine și prin sine, "vrednici" de acel dar. Căci, așa cum scrie Sfântul Apostol Pavel

DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733

M-am resemnat cu greu, cu îndârjire, Cu buze strânse-am refuzat otravă, Zbătându-mă din greu cu-mpotrivire Nevrând să-i gust durerii slavă. Plesnita aspru peste ochi și gură Înfrânta de opreliști fără număr, M-am prăvălit, nemernica făptura, Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită că asinul Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferință că o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de hora

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
RESEMNAT CU GREUM-am resemnat cu greu, cu îndârjire,Cu buze strânse-am refuzat otravă,Zbătându-mă din greu cu-mpotrivireNevrând să-i gust durerii slava.Plesnită aspru peste ochi și gurăînfrântă de opreliști fără număr,M-am prăvălit, nemernica făptura,Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită că asinulNainte, înapoi cum vrea Stăpânul,Mi-e caldă suferință că o sorăNu se-ntrevede drum în depărtare,Ascunsă-i deocamdată orice zare,Mă las vârtejului stârnit de hora!2014ÎN MAREA

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
Corola-blog/BlogPost/354533_a_355862

Acasa > Poezie > Cantec > POEZII DE CLAUDIU ȘIMONATI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Claudiu Șimonati Prizonier nu sunt decât un prizonier ursit făpturii tale mă închin ca-ntr-o biserică plecându-mi privirea în fața ochilor tăi limpezi plini de dorințe veșnice iar mie...ca prizonier adâncă iubire-mi inspiri Tu,iubito gânduri sentimente dureri suflet încredere speranță fericire... tu,iubito ești tot ce

POEZII DE CLAUDIU ŞIMONATI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_claudiu_simonati_al_florin_tene_1331537875.html [Corola-blog/BlogPost/354533_a_355862]
Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715

Sfântul Grigorie Palama exprima foarte clar și limpede această legatură intrinsecă între gnoză și evlavie, între cunoaștere și trăire, între înțelegere și iubire. Dumnezeu - spune Sfântul Grigorie Palama - iubește, cunoaște și poate împlini tot ce este de folos fiecărei dintre făpturi. Dacă ar cunoaște numai, dar nu ar și iubi, poate n-ar împlini, ci ar lăsa nedesăvârșit ceea ce a cunoscut ca bine. Iar dacă, iubind, nu ar cunoaște sau nu ar împlini, poate că chiar fără să vrea EI, ceea ce

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
înalțe deasupra a tot ceea ce este mărginit și are un sens limitat, înaintând spre o cunoaștere tot mai intensă a lui Dumnezeu. Tot în cadrul cunoașterii naturale, Sfântul Grigorie Palama vorbește despre o cunoștință începătoare despre Dumnezeu, care vine din cunoașterea făpturilor. Aceasta este cunoștința care este comună tuturor, prin fire. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că această cunoaștere naturală a lui Dumnezeu este treapta premergătoare, absolut necesară contemplației mistice și are în centrul ei sesizarea raționalității creației și înțelegerea duhovnicească a Sfintei

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469

-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe Dar înspre margini curentul i-a purtat Plăpânda ei făptură cu apele turbate Și hainele-i îndată de-un lemn s-au agățat Curentul cel cumplit trecând și mai departe Și acolo a rămas plăpânda ei ființă Cu mâinile micuțe de lemn s-a agățat Ușor ieșind din apă cu

FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1476349402.html [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]