2,023 matches
-
era acela care conferea coerență creaturii. Din momentul În care ea Își declară ruptura cu acesta, iat-o lăsată pradă clipelor, zilelor care trec, sensibilității sfâșiate. Trebuie deci ca ea să se adune din nou. Dandy-ul se adună, Își făurește o unitate, prin Însăși forța refuzului. Dispersat ca persoană lipsită de principii, el va fi coerent ca personaj. Dar un personaj presupune un public; dandy-ul nu se poate impune decât opunându-se.3 Capitolul dedicat dandy-lor din Omul revoltat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care democrația nu este Încă atotputernică, În care aristocrația nu este decît În parte zdruncinată și Înjosită. În apele tulburi ale acestor vremuri, o mînă de bărbați declasați, dezgustați, fără rost, dar avînd cu toții bogăția unei forțe Înnăscute, pot să făurească planul de a Întemeia un nou fel de aristocrație, cu atît mai greu de Înlăturat cu cît va fi bazată pe cele mai prețioase și indestructibile calități și pe darurile celeste pe care nici munca și nici banii nu le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Bisericii, ca autorul Eneidei, parazit al Imperiului Roman; nici nu-i trece prin minte că Însuși rolul de scriitor se poate schimba În cursul secolelor ce vor veni; și, cu optimismul naiv ce-i Însoțește declarațiile cele mai sumbre, Își făurește o francmasonerie care, el e sigur, a Început o dată cu primul om și se va sfârși cu cel din urmă. Această societate discretă, alcătuită, În majoritatea ei, din defuncți și din copii ce urmează să se nască, este cu totul satisfăcătoare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Pentru cel ce citește printre rânduri, e limpede că dandysmul reprezintă un ideal mai Înalt decât poezia. Este vorba despre o societate ideală, concepută după modelul societății de artiști pe care Flaubert, Gautier și teoreticienii Artei pentru Artă și-o făuriseră. De la acest model ea Împrumută ideile de gratuitate, de solidaritate mecanică și de parazitism. Dar ea supralicitează În ceea ce privește condițiile de acces la această asociație. Caracterele esențiale ale artistului sunt exagerate, Împinse la extrem. Exercițiul Încă utilitar al meșteșugului artistic devine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
confirma butada wildiană: „Mi-am pus geniul În viață, iar În artă doar talentul!” În datele sale primordiale, Portretul lui Dorian Gray nu e un deschizător de drum, o „invenție absolută”, un cap-de-operă ce rupe brutal cu tradiția, spre a făuri noi pârtii prozei moderne. Romanul nu e un Ulysses al secolului al nouăsprezecelea, iar Wilde n-a emis niciodată cu seriozitate pretenția de reformator al prozei victoriene. El a fost, mai degrabă, un persiflator al acesteia. Filiațiile cărții sunt foarte
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care conferea coerență creaturii. Din momentul În care ea Își declară ruptura cu acesta, iat-o lăsată pradă clipelor, zilelor care trec, sensibilității sfâșiate. Trebuie deci ca ea să se adune din nou În sine. Dandy-ul se adună, Își făurește o unitate, prin Însăși forța refuzului. Dispersat ca persoană lipsită de principii, el va fi coerent ca personaj. Dar un personaj presupune un public; dandy-ul nu se poate impune decât opunându-se. el nu poate fi sigur de existența
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să fie meschin,egoist, tulburat de mici necazuri, temător de ceea ce i-ar putea rezerva soarta. Omul capabil de magnanimitate va deschide larg ferestrele minții sale, lăsând să pătrundă în ea vânturile venite din toate părțile universului. El își va făuri despre sine, despre viață și despre lume o imagine cât mai adevărată în limita puterilor noastre omenești; înțelegând scurtimea și precaritatea vieții omenești, el va înțelege totodată că în mințile individuale este concentrat tot ce reprezintă valoare în întregul univers
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
superficial sau chiar lipsit de respect. Că variabilitatea banilor este rezultatul acțiunii umane, este un fapt constatat și de către Irving Fisher "care încă de la 1928 a afirmat că variabilitatea extremă a banilor (adică a puterii de cumpărare) este în principal făurită de oameni, prin intermediul finanțelor guvernamentale, în special din cauza finanțării războaielor, precum și prin intermediul politicilor și al legislației bancare"1004. Prin inflație, cel care o provoacă își recunoaște intenția de a fura. Nu ar fi o exagerare să spunem că inflația reprezintă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu-i va da în lături pe cei care se îndreaptă azi doar într-o parte sau alta, nu va fi leac scump, Glaucon pentru state, nici gândesc pentru speța omenească și niciodată acel stat desăvârșit al cărui plan îl făurim împreună nu se va putea naște, nu va vedea lumina zilei". Apud Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 164. 781 Walter Block, În apărarea indezirabililor, www.mises.ro, pp. 108-110. 782 Ibidem, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație și prin abstractizarea trăsăturilor comune, Într-o clasă mai largă. Chiar dacă aceste sinteze pot fi acuzate de aplicarea, generalizatoare și reductivistă, a unor categorii făurite de antropologi fie după modelul unor manifestări europene, fie prin „europenizarea” unor fenomene locale (vezi discuțiile nesfârșite despre animism, mana, totemism sau despre ansambluri ceremoniale precum șamanismul, vrăjitoria, inițierea, carnavalul ori charivari), utilitatea lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o mai mare importanță. Ritualul este transformativ, ceremonia este confirmatoare. În descendența lui Turner, S.F. Moore și B. Myerhoff (1977, p. 16) vor susține că „ceremonia este o declarație Împotriva nedeterminării. Prin toate formele și formalitățile ei, ceremonia celebrează semnificațiile făurite de om, ceea ce este cultural determinat, ceea ce este regulat, ceea ce are un nume și o explicație”. Pentru acești cercetători, deosebirea esențială vine din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se Întemeiază pe o viziune aparte asupra religiei, viziune făurită În Europa postmedievală, sub influența mișcărilor reformiste: Un ideal eterat al religiei răzbate din toate aceste distincții. Religia este concepută ca un fenomen concentrat exclusiv asupra unor obiective legate de lumea divină. Orice preocupare concretă, pragmatică este etichetată ca magie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau ființa care ajută Demiurgul În facerea lumii: bolile provin astfel dintr-o eroare (motivul adjuvantului nepriceput) sau dintr-o intenție răuvoitoare (motivul adjuvantului care sabotează munca Demiurgului). Dracul care, deși „fârtate” cu Dumnezeu, Întoarce pe dos creațiile divine și făurește lucruri „rele” exemplifică acesta configurație; c) eroii umani sau semidivini: prin intervențiile lor, aceștia contribuie la nașterea diferitelor boli. Spre exemplu, Iovan Iorgovan omoară balaurul, dar din trupul acestuia se naște musca columbacă, sursă a numeroase boli; d) caracterul incomplet
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asigura o permanentă actualitate. Puterea sacră este și trebuie perpetuată și „arătată” În obiecte. Așa apar relicvele. Aceste obiecte sacre au câteva caracteristici comune. Întâi, ele sunt În mod intrisec umane, deoarece reprezintă fie rămășițe ale unor oameni, fie lucruri făurite de oameni. ș...ț În al doilea rând, relicvele și imaginile care servesc drept obiecte de cult sunt considerate miraculoase, fie prin asocierea cu anumite evenimente, fie pentru că ele evocă admirația și credința. O a treia caracteristică a relicvelor și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și până și sudoarea de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele românești transpare un model cosmogonic dualist, În care Dumnezeu făurește lumea cu ajutorul: a) Dracului: la Început acesta apare ca „fârtatele” divinității, pentru ca apoi să Își arate adevărata față, Încercând să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cosmogonic dualist, În care Dumnezeu făurește lumea cu ajutorul: a) Dracului: la Început acesta apare ca „fârtatele” divinității, pentru ca apoi să Își arate adevărata față, Încercând să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte cazuri Însă, el corecteză greșelile cosmogonice ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie noi relații Între oameni, oameni și alte ființe, oameni și lucruri; d) tema eroică, ce consacră Înfruntarea (fie directă, de tipul luptei vitejești, fie indirectă, de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a metalelor, putea să producă unelte, arme și podoabe. Meșteșugurile erau practicate, în această perioadă, pe meleagurile noastre. Pe primul plan, se afla prelucrarea metalelor, în special a fierului, metalul cel mai însemnat pentru societatea medievală. Din acest metal erau făurite uneltele agricole, armele, piesele de harnașament, obiectele de uz casnic. Prelucrarea metalelor, a fierului, era un meșteșug specializat. Vestigiile ce atestă acest meșteșug sunt bogate: atelere de fierărie de la Străulești, Lacul Tei-București, Șirna și Budureasca (jud. Prahova, Orșova, Telița (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a accepta supunerea față de statul (ulusul) mongol era considerat un act de rebeliune împotriva divinității însăși și a monarhiei universale instaurate prin voința ei. Ideea de imperiu universal de expresie mongolă a inspirat și programul de cuceriri, cu adevărat universal, făurit de Gingis-han și urmărit cu temeritate de el și urmașii săi imediați: Ogodai, Guyuk, Mongke și Kubilai.12 Cucerirea mongolă s-a desfășurat atât în direcția popoarelor din stepă și din taiga (siberiană), cât și în cea a civilizațiilor sedentare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este deloc mândru că se trage din daco-romani și, în genere, nu este mulțumit de nimeni din cultura românească. Poate, doar, Eminescu, în clipele lui cele mai pesimiste, îi mai spune ceva. El nu admite „omul românesc”, așa cum l-a făurit tradiția și-l cultivă intelectualii, nu-i acceptă felul de-a fi, spațiul mioritic, ondularea și resemnarea, ritmurile lui lente în istorie, capul plecat pe care nu-l retează sabia, înțelepciunea și toate celelalte. C. retrage toate orgoliile și miturile
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
lecturi, biograficul și livrescul având funcție anamnetică. Din mărturisirea afinităților esențiale, adevărate prezențe formative („Zeii ficși”), nu lipsește G. Bacovia, în descendența căruia se situează C., deși îl deosebesc de bacovianism gesticulația amplă și încrederea în puterea poeziei de a făuri noi lumi. Dar adoptarea unui limbaj poetic sacral amenință sinceritatea comunicării. Ceea ce „salvează” în bună parte poemele este scepticismul ivit din conștiința unui antecedent livresc, resimțit ca o piedică („presimțeam că voi rămâne închis într-o carte”). Acest fapt duce
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
și conducător de reviste literare, filologice și politice [...] Corifeu al Bisericii Unite, apărător al cauzei revoluției de la 1848 și al drepturilor naționale ale românilor, inițiator și militant de frunte al Astrei, el s-a dovedit unul din acele spirite care făuresc o țară și o epocă. N. Iorga îl caracteriza astfel: „Un profil de umanist european, descins din legendă pe pământul nostru ca să ne studieze limba și istoria, tainele sufletului și zbuciumul de veacuri”. MIRCEA POPA SCRIERI: Ecloga, Blaj, 1833; ed.
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Charlotte și stepă era un fel de pădurice foarte deasă, de nepătruns chiar: desișuri de muri sălbatici, crengi spinoase de alun, tranșee surpate, pline de urzici. De altfel, chiar dacă, în cursul jocurilor noastre, reușeam să răzbatem prin zăgazurile naturale, altele, făurite de om, astupau trecerea: șirurile încâlcite de sârmă ghimpată, hățișurile ruginite ale barajelor antitanc... Locul acela era botezat „Stalinka”, după numele liniei de apărare construite aici în timpul războiului. De teamă să nu vină nemții până acolo. Dar Volga și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că nu se cunoscuseră în ziua paradei solemne, în 14 iulie 1919, ci cu doi ani mai târziu, cu câteva luni înainte de plecarea Charlottei în Rusia. Aflam și că soldatul acela era foarte departe de eroul mustăcios, sclipind de medalii, făurit de imaginația noastră naivă. Se dovedea mai degrabă slab, cu chipul palid, cu ochii triști. Tușea adesea. Plămânii îi fuseseră arși într-unul dintre primele atacuri cu gaz. Și nu părăsind rândurile marii parade a venit el spre Charlotte, întinzându
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]