2,037 matches
-
progresivă a acestui concept: la început refuz a ceva, adică o negare categorică, el tinde să devină un raport de excludere între două părți ale unui eu aflat în stare de clivaj (Penot, 1989). Acestea sunt, în definitiv, cele două fațete complementare ale refuzului ca apărare față de lume. Dacă elaborarea fundamentului descriptiv al refuzului se datorează lui Freud și Annei Freud, completările esențiale au fost aduse de M. Klein (1952/1980) și de Lacan (1957/1966). Contrar lui Freud, Klein va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fără calități” și să ajungem la un „eu purificat, curățat de toate instinctele fundamentale și de derivații lor sexuali și agresivi”. În fine, în această teorie s-ar mai strecura și o judecată de valoare, care ar opune cele două fațete ale naturii umane, cea animală și cea destinată adaptării, artei și gândirii. Sublimarea constând în „derivarea instinctelor” ar face astfel loc cenzurării totale prin „eliminarea lor”. Care este câmpul sublimării? Cu alte cuvinte, care este rezultatul derivării acestor pulsiuni? Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
grupuri de interese, specificând totodată modul cum se iau deciziile privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca având două fațete<footnote Nestor Stilpon, International Efforts to Improve corporate governance: Why and How? OECD, 2001. footnote>: cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii, clienții și furnizorii, statul și alte grupuri de interese
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
autentic, sensibil față de problematica intimă (dragostea, dureri și neliniști interiore, nostalgii) și major-existențială, un imagist remarcabil, un peisagist subtil. S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică, probabil - a personalității sale, pe care „și-a comprimat-o din convingere” (Mihai Gafița): lirismul intimist, introspecția meditativă, ilustrată convingător și cu farmec. Poetul a dat și numeroase traduceri din literatura universală (Maiakovski, Lermontov, Schiller, E. A. Poe
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
roman cu o încărcătură epică densă. Tematica de strictă actualitate, iar modalitățile „realiste” și „eseistice” de investigare a realului social și sufletesc sunt îmbinate fericit. Cărțile lui B. mărturisesc un demers unic, de ansamblu, conceput „pe scară mare”; ele sunt fațetele unei experiențe spirituale pe care scriitorul o propune cititorilor, instituindu-se pe sine ca o conștiință vizionară, ca „dascăl”. Unitatea operei e semnalată și de circulația temelor, motivelor și tipurilor; scriitorul construiește - ca Balzac, deși e antibalzacian - o „lume ficțională
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
literari nu neagă nici ei evidența, dar, cu câteva excepții, se mențin în același didacticism steril și dogmatic. Asta nu înseamnă că în 1953 liderii poeților nu vor demonstra forța frontului liric, despre capacitatea poeziei de a reda și mobiliza fațetele vieții. Iată-l, de pildă, pe Mihai Beniuc 52 demonstrând „primăvara poeziei noastre”, făcând o sinteză a evoluției noii lirici în cei cinci ani ai republicii: „Dacă peste veacuri nepoții noștri vor citi volumul Poezie nouă în R.P.R., tipărit la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai arătat a fi poezia N-om cânta nicicând ce moare apărută în volumul Zile slăvite și purtând dedicația „Tovarășului Mihai Beniuc”) de către frumoasa poezie a lui Beniuc N-am putut să cânt în cântec - adevărat cristal, reflectând pe multiple fațete arta poetică și întreaga activitate a unui poet de seamă (...). Ceea ce trebuie să i se impute însă poetului Frunză este faptul că și-a impus să scrie numai o asemenea poezie și nu orice altfel, îndreptându-și atenția nu către
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au drept obiect de cercetare chiar textele narative Această categorie de studii abordează narațiunea în sine, nu ca mijloc de studiu al altor probleme. Studiile de acest tip sunt des întâlnite în teoria literaturii, comunicare și lingvistică; ele privesc diverse fațete ale poveștii în cauză, fie natura acesteia, fie structura, fie calitatea ei (Frye, 1957; Rimmon-Keenan, 1989). Majoritatea studiilor din această categorie se concentrează asupra aspectelor formale ale narațiunii (structura textului, dezvoltarea intrigii, diverse elemente lingvistice) și mai puțin pe conținutul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de moartea surorii mai mici, care au fost realizate în mod independent de câteva cercetătoare. Deși această cercetare a părut pe alocuri redundantă sau repetitivă, lecturile generate nu au fost totuși niciodată identice. Fiecare lectură a fost unică, relevând câteva fațete noi ale episodului care a avut loc în copilăria Sarei. Am putea avea în vedere o suprapunere a celor trei interpretări pentru a evidenția neconcordanțelor dintre ele: dacă am face-o, ce anume am învăța din aceste contradicții? Convingerea noastră
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de știință căruia i-au fost familiare nu numai istoria cu întregul cortegiu de domenii auxiliare, ci și literatura, filosofia, arta, sociologia, David Prodan a adus prin intermediul cărții sale o dovadă cât se poate de grăitoare de cum se studiază toate fațetele unei probleme istorice, cum se dezlegă și cum se interpretează corect documentele, de la cele mai revelatoare până la cele mai mărunte. David Prodan reconstruiește din acte, corespondențe, memorii, știri disparate societatea de acum două, trei sau patru sute de ani, cu tot
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asupra tratatului Despre suflet, Comentarii asupra tratatului Despre Cer, Curs introductiv la Fizica lui Aristot, Generația și Corupția după Aristot, Comentarii și întrebări cuprinzând întreaga logică a lui Aristot formează corpul exegezelor sale. Reflecțiile - s-a spus deja - au o fațetă personală și independentă. Sub influența curentelor occidentale, dar mai ales a scrierilor lui Corydaleu, filosofia lui Aristotel devine dominantă în spațiul de Sud-Est al Europei. Rămasă relativ puțin cunoscută istoriografiei occidentale de azi, gândirea sa proclamă o anume independență în raport cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
domnitorul și dispunând de un adevărat sistem de informare și de depistare a răufăcătorilor. Parte din actele care relatează circulația negustorilor evrei au fost incluse în citatele culegeri; ele au devenit izvoare de primă mână în descoperirea uneia dintre multiplele fațete ale istoriei. Informațiile ne parvin și din alte colecții documentare, culegeri de legi și dispoziții ale caselor regale, imperiale, voievodale, din scrisori, pricini de judecată, hrisoave de organizare a breslelor, privilegii, condici, formule de jurăminte etc. Hrisovul lui Pătrașcu Voievod
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
detalii. Prieten Prietenul care apare în vis poate fi considerat o persoană binevoitoare care, în realitate, îi aduce afecțiune și susținere celui ce visează, dar cel mai frecvent este vorba de o reprezentare simbolică a «dublului» său, adică a unei fațete cunoscute sau ascunse a subiectului. În funcție de scenariul visului, acest dublu real sau simbolic acționează în favoarea sau în defavoarea celui care visează. În acest din urmă caz, visul alertează subiectul asupra relațiilor sau asupra pulsiunilor, dorințelor, gândurilor ori sentimentelor sale. Se înșeală
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
energie fertilizantă similară. A plânge în vis dezvăluie dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate, bazată pe afinități autentice și mare încredere, ce poate suplini carențele sociabilității reale (stringența contiguității spațiale, rutina și plictiseala unei cognoscibilități forțate etc.). Fiecare pas sau fațetă a virtualizării apropie pe om de realitate și de adevăr. Departe de a construi un spațiu ireal, tentația virtualizării apare ca o necesitate a omului de a manevra realitatea și de a subzista în timp. Nici actele precum creația artistică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural. Structurarea societății cunoașterii ridică și noi probleme de ordin etic. Reglementările deontologice vor avea mai multe fațete și vor viza mai multe probleme (vezi Karim, 2003): asigurarea unei distribuiri echitabile și democratice a beneficiilor societății cunoașterii; prezervarea privatității și intimității informării; garantarea sustenabilității dotării tehnice la nivelul cât mai multor beneficiari; garantarea securității la locul de muncă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de conservare și de reactualizare. Suportul mediatic funcționează asemenea unor „proteze tehnice” (Merzeau, 2002), care prelungesc funcțiile facultăților strict omenești, adăugând programului genetic individual sau memoriei sociale noi deprinderi cerute de noile ipostaze de intermediere. Structurile tehnice actuale accentuează anumite fațete ale cunoașterii, restructurând înseși reliefurile savoir-ului. Aceste structuri „formatează” într-un chip specific însăși realitatea la care face trimitere. Calculatorul ne face să vedem lumea într-un anumit fel. Cunoașterea digitală va resemnifica multe date ale cunoașterii „clasice”, reașezând cumulul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
receptori la o anumită grilă de lectură, la o reformare a „aparatului” lor receptiv și cognitiv. Mediul de transmitere forțează, într-o anumită măsură, structurile psihomentale să se reconstruiască în sensul specificității noilor incitări. Este bine să conștientizăm această inedită fațetă a culturii, această nouă dimensiune ontică a faptului valoric, constituită din transmisibilitatea acesteia. Cultura este alcătuită nu numai dintr-un cumul de valori, ci și din mecanismele socio-culturale de generare, validare, răspândire și perpetuare a acestora. Având ca sistem de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
manierelor de a face sau de a fi în legătură cu acest mediu valoric. Departe de a fi o subcultură (de pildă, a fanilor computerelor și rețelelor), cybercultura exprimă o mutație majoră a esenței înseși a culturii, pentru că aceasta instaurează o nouă fațetă a Universalului și Universalității. Universalitatea adusă de acest spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau același sens peste
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
discuție relația dintre accederea implicită și explicită la formațiunile cunoașterii. Să vedem acum în ce constau cele două maniere de cunoaștere. Raportarea omului la lume se face prin cunoașterea sau conștientizarea acesteia, în mod direct sau indirect. Sunt mai multe fațete ale cunoașterii: o modalitate învățată pe cont propriu, prin experimentare directă și trăire, o ipostază acaparată de la alții, prin intermediere subiectivizată și personalizată, o manieră obiectivă, prin raportare la date certe, validate de comunitatea științifică, o modalitate de încorporare speculativă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
apariția unor elemente specifice care permit conturarea unor capitole distincte ale acestei științe, reunite într-un sistem complex de metode și mijloace de prelucrare a informațiilor, a căror utilizare are ca scop final creșterea eficienței activității umane, cu multiplele ei fațete. În condițiile etapei actuale, când în orice domeniu se cere o cunoaștere rapidă, complexă și multilaterală a realității, în scopul luării unei decizii operative, oportune și fundamentate pe cerințele legilor obiective ce acționează în societate, ajutorul informaticii ca instrument al
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
elaborarea strategiei de securitate națională În România a evoluat de la delegarea dreptului de elaborare a proiectului către instituții, precum Ministerul Apărării Naționale, către o largă consultare a societății civile, În 20061. Într-un articol din revista 22, prezentam o altă fațetă din experiența recentă a elaborării strategiei de securitate, aceea În care documentul strategic, elaborat În urma unor consultări largi și transparente a opiniei publice și specialiștilor, a fost ignorat ulterior sau contrazis, din motive politicianiste (Zulean, 2006, p. 8). Aceste inconsecvențe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
remarcă În cazul României, cu referire la securitate, este legată de dezbaterea securitate națională/siguranța națională, care a fost alimentată de recentele legi ale informației. De fapt, cele două concepte sunt greu de diferențiat, În mare parte pentru că ele sunt fațetele uneia și aceleași idei, și anume a supraviețuirii integrității și suveranității statului și a elementelor care Îl constituie. Nuanța care le separă este dimensiunea În care ele operează, securitatea națională operând În mare parte pe axa extern - intern, iar siguranța
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
iată un vers aparent banal, care însă, la o lectură inversă, dinspre creația de maturitate spre începuturi, devine emblematic pentru întreaga evoluție a liricii lui B. Răsfrângeri (1966) confirmă un poet care cu fiecare volum își va arăta o nouă fațetă a talentului, într-o îndelungată căutare de sine. Se impune acum, ca figură-cheie a imaginarului, metafora oglinzii / oglindirii, prelungire a poeticii barbiene („Din ceas, dedus...”), filtrare a senzorialului până la a-i conferi puritatea ideii. Răsfrântă în aventura existențială a poetului
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]