3,370 matches
-
Acesta este cel mai bun lucru pe care l-ai făcut Poți să o faci! încearcă în continuare! comunică copilului că este o persoană specială și că ceea ce aveți să-i spuneți este important pentru el. 4 Zâmbiți! Expresiile noastre faciale comunică deseori cel spunem printr-un mesaj facial adecvat de exemplu un zâmbet 5 Lăudați comportamentul, nu copilul Arătați aprobare pentru copilul. Copiii au nevoie să știe de ce sunt lăudați, ce au făcut pentru a merita această atenție. De exemplu
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
l-ai făcut Poți să o faci! încearcă în continuare! comunică copilului că este o persoană specială și că ceea ce aveți să-i spuneți este important pentru el. 4 Zâmbiți! Expresiile noastre faciale comunică deseori cel spunem printr-un mesaj facial adecvat de exemplu un zâmbet 5 Lăudați comportamentul, nu copilul Arătați aprobare pentru copilul. Copiii au nevoie să știe de ce sunt lăudați, ce au făcut pentru a merita această atenție. De exemplu, 'Mi-a plăcut modul în care ai adunat
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
La fel se întâmplă cu puritanii, cu justițiarii, cu cei intransigenți sau cu cei toleranți. Ambițioșii sau oamenii de carieră tind să emită alte păreri decât oamenii care se mulțumesc cu propria soartă. Chiar și simpla aparență a interlocutorilor, expresia facială ne inspiră simpatie sau antipatie. Alegerile pot fi câștigate sau pierdute pe această bază (se spunea despre Nixon, adversarul lui Kennedy: "Ați cumpăra de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor judecăți. Am
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
procedeu special de preimpregnare a fibrelor cu rășină. Indicațiile sistemelor integral polimerice: fațete, inlay, onlay, coroane de înveliș, punți frontale și laterale (max. trei elemente), punți adezive, suprastructuri pe implante etc. Fațetarea dinților Termeni anglo-saxoni: Veneering, Porce-lain veneers, Porcelain laminates, Facial veneers. Termeni germani: Verblendung, Keramikfacetten. Termen francez: Maquillage. Definiție Fațetarea este o tehnică recentă în medicina dentară, prin care se tratează unele afecțiuni coronare ale dinților naturali vizibili. Ea constă în fixarea cu tehnici adezive, pe fețele vestibulare preparate, a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
optim de timp, pentru a nu produce fenomene de resorbție și atrofie inerente evoluției vârstei. CAZ CLINIC 4: Pacient M.I., 28 ani, mediu rural Diagnosticul acestui pacient ne ancorează în teritoriul reabilitării orale, cu restabilirea segmentelor afectate, cu refacerea armoniei faciale, fapt ce constituie dezideratul terapeutic al acestui caz. El a fost reprezentat de: -Edentație parțial întinsă maxilară clasa a III-a Kennedy cu 3 modificări, subclasa D Lejoyeux, de etiologie plurifactorială, cu tulburări ale funcțiilor sistemului stomatognat, cu complicații locale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
constituie, de fapt, o metaforă pentru decodarea reclamei la țigările Silver Cut. 2 Daniel Chandler (2002: 149-150) menționează următoarele tipuri de coduri: A. Coduri sociale: limbaj verbal (fonologic, sintactic, lexical, prozodic, paralingvistic: grafologie, ton), coduri corporale (proxemică, kinezică, postura, expresie facială), coduri ale obiectelor ("commodity codes" coduri ale obiectelor), coduri comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și a unor structuri guvernate de anumite reguli, care reprezintă relații arbitrare (Duranti 2003: 326). 6 În opinia lui Theo van Leeuwen (2005), resursele semiotice, care ajută la construirea unor reprezentări sociale, au o natură dublă: fiziologica (voce, gesturi, expresii faciale) și tehnică (obiecte de valoare: îmbrăcăminte, instrumente). Jean-Marie Floch ([1995] 2000: 155) identifica o componentă configuraționala (descompunerea obiectului în părți, urmată de o recompunere a acestuia), o componentă taxică (trăsături distincte față de obiectele din clasa căreia îi aparțin) și o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
organization of the message. 2 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 3 According to Theo van Leeuwen (2005), the semiotic resources, which help to the shaping of social representations, have a double nature: physiological (voice, gesture, facial expressions) and technical (objects of value: clothes, instruments). Jean-Marie Floch ([1995] 2000: 155) identifies a configuration component (subdividing an object into its parts and then recomposing it aș a single form), a taxic component (its differential traits for its status
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ale obturatorului marelui pectoral, circumflexului, ale centrilor motori ai bicepsului crural, ai semitendinosului și ai semimembranosului, ai reprezentărilor spinale, ai mușchilor gambei, ai mușcilor perineului și rectului, ai sternocleidomastoidianului, ai lanțului simpatic cervical, ai ramurii descendente a hipoglosului și a facialului. O parte din aceste cercetări au fost efectuate la București, altele au fost continuate la Iași, fiind menționate în tratate de prestigiu de Sano, Lewandowschi,, Leyden și Goldscheider, Notnaghel, Testut, Van Gehuchten, Hudovering, Kosaka, Marinescu, Dejerine, Thomas etc. și contribuind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cas de hoquet. 1937, nr. 1, 2. 63. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Un cas de paralysie obstétricale du plexus brachial, tyje Duchenne-Erb. 1937, nr. 1, 2. 64. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Spasme facial et causalgie du bras droit chez une vieille femme. 1937, nr. 1, 2. 65. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Caraman Z. Sclérose en plaques chez deux soeurs. 1937, nr. 3, 4. 66. Prof. L. Ballif et Ungureanu I. Modifications
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poils chzes le rats soumis au traitement thyroïdien et thyroxinique. 1935, nr. 1. 7. Dr. Cahane Mares et Dr. Cahane Tatiana. Sur certaines modifications de la pituitaire d'une épileptique avec aménorrhée (Étude anatomo-clinique). 1937, nr. 1-2. 8. Caraman Z. Diplégie faciale accompagnée de névralgie et paralysie des trijumeaux et névralgie cervico-occipitale. 4-e Anneé, nr. 5-6-7. 9. Caraman Zoé. Tremblements encéphalitiques limités à des régions circonscrites. Mai, 1924, nr. 3. 10. Caraman Zoé. Érythème pellagroïde chez deux idiots. Iunie 1924, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cas de syndrome parkinsonien et pseudo-bulbaire post-encéphalitique ches les mêemes malades. 4-e Année, nr. 3-4. 8. Dérévici M. et Smilovici L. Maladie de Raynaud et poaralysie générale. 1935, nr. 2. 9. Dérévici M. et Smilovici L. Un cas de paralysie faciale avec résection méningée. 1935, nr. 1. 10. Dr. Dérévici M., Dr. Huditza St. et Drd. Smilovici I. Considération sur la pathogénie de la perencéphalie. 1937, nr. 1-2. 11. Dr. M. Dérévici, Dr. Eug. I. Ionescu et Drd. L. Smilovici. Étude anatomo-pathologique
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
78 Fr. Waismann, The Principles of Linguistic Philosophy, edited by R. Harré, Macmillan, London, 1965, p. 4. 79 „Copilul folosește, de regulă, un cuvânt ca «bun» mai întâi pentru hrană. Ceea ce e deosebit de important în învățare sunt gesturile și expresiile faciale exagerate. Cuvântul se învață ca substitut pentru o expresie facială sau pentru un gest. [Ă] Ce face dintr-un cuvânt o interjecție aprobativă? Nu forma cuvântului, ci jocul de limbaj în care apare el. Dacă ar trebui să arăt care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
R. Harré, Macmillan, London, 1965, p. 4. 79 „Copilul folosește, de regulă, un cuvânt ca «bun» mai întâi pentru hrană. Ceea ce e deosebit de important în învățare sunt gesturile și expresiile faciale exagerate. Cuvântul se învață ca substitut pentru o expresie facială sau pentru un gest. [Ă] Ce face dintr-un cuvânt o interjecție aprobativă? Nu forma cuvântului, ci jocul de limbaj în care apare el. Dacă ar trebui să arăt care este principala greșeală a filozofilor din generația actuală, inclusiv a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
constând ̀ n principal din frământatul profund al țesuturilor subcutanate (10^ de zonă) și vizând prevenirea apariției escarelor. Edemele cutanate și subcutanate, frecvente în afecțiunile traumatice ale nervilor membrelor, pot beneficia de folosirea procedeelor și tehnicilor de drenaj limfatic. Paraliziile faciale (care pot fi datorate atât unor afecțiuni periferice, cât și unor lezări la nivel central), au o indicație favorabilă pentru masaj. B. în afecțiunile sistemului nervos central în acest domeniu masajul intervine mai puțin, el adresându-se doar tulburărilor cutanate
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
situații, ̀ n aplicarea masajului, fața trebuie tratată ca un întreg, pentru a-i putea asigura funcționalitatea și aspectul estetic, această modalitate de abordare devenind și mai importantă în cazul ̀ n care cicatricii i se asociază și o hemipareză facială (situație care complică puțin tratamentul). Cicatricile postarsuri. Cicatricile din această categorie, care afectează dermul, pot pune recuperatorului probleme deosebite, în funcție de localizare, suprafață și existența unei eventuale infecții supraadăugate. Fără a intra în amănunte, la acest punct vom aborda doar câteva
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la acromegalie. Acromegalia, consecința hipersecreției de somatotrop după închiderea cartilagiilor de creștere (este diagnosticată de obicei la adulți de vârstă mijlocie, fiind consecința unui adenom hipofizar), se soldează nu numai cu hipertrofia mușchilor striați, viscerelor, îngroșarea oaselor și modificarea trăsăturilor faciale, dar, dacă nu este diagnosticată și tratată în timp util, duce la diabet de tip II, hipertensiune arterială, polipoză rectocolică, artrită, hipertrofie cardiacă. Hiposecreția de hormon somatotrop în cursul perioadei de creștere se soldează cu nanism hipofizar, caracterizat prin păstrarea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
se pot ajuta singuri pentru a-și rezolva problemele și cred că terapeutul îi poate ajuta; nevoia de a fi continuu conștient și atent la propriile nevoi ale pacientului pentru a comunica într-un anume felde exemplu, prin verbalizare, expresie facială, gesturi, ceva ce consideră a fi important atât pentru ei înșiși cât și pentru terapeut; terapeuții trebuie să fie conștienți de propriile abilități, cunoștințe, îndemânare și să transmită un sentiment de încredere și respect de sine și să realizeze că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care suferă de durere cronică, pe de altă parte, au în general un nivel mai crescut al depresiei și demoralizării (Axelrad, 1990Ă. Exemplele includ durerea din traumatismul medular, durerea de spate, cefaleea de tensiune, migrena, sindromul de colon iritabil, durerea facială atipică, durerea artritică și reumatică și durerea asociată cancerului (Hart și Alden, 1994, p.122Ă. Turk, Meichenbaum și Genest (1983Ă au împărțit durerea în mai multe tipuri: durerea acută( de ex. durerea post-chirurgicală, durerea dentară, naștereaă: limitată în timp; descrește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frumoase și expresive, apreciază pictorul Palade. În fața acestor dificultăți, pictorul a dobândit treptat convingerea că aceia care criticau anumite linii ale pânzelor sale - mai ales colegi-pictori - criticau tocmai detaliile fizionomice reproduse cu fidelitate. În cazul lui Nicolae, În special triunghiul facial nas-urechi-gură, alcătuit din unghiuri Închise, era dificil de reprodus cu fidelitate și În același timp Într-o formă care să dea o impresie de ansamblu favorabilă. Potrivit interpretării sale retrospective, idealizarea artistică a lui Nicolae și mai ales a Elenei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de pericol. Vinovăția este sentimentul trăit de o persoană care regretă săvârșirea unei acțiuni, determinând retragere, lipsă de încredere în propria persoană autopercepută ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1973; Ekman, 1987). SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 18 (Sursa: www. images.encarta.msn.com/.../pho/t629/T629002A.jpg) Aceste emoții sunt considerate universale deoarece se manifestă prin aceleași expresii faciale și sunt recunoscute ca atare de către toți indivizii, sunt percepute și evaluate subiectiv în mod similar de membrii tuturor culturilor, cunosc aceleași mijloace de mascare. Mai mult chiar, se manifestă în condiții similare la primatele non-umane. O reprezentare interesantă a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
of intercultural situations. Amsterdam; Philadelphia, J. Benjamins. Dinu, Mihai (1997). Comunicarea. București, Editura Științifică, 1997. Dinu, Mihai (2004). Fundamentele comunicării interpersonale, București, Editura ALL. Drăghicescu, D. (1907/1995). Din psihologia poporului român. București, Albatros. Ekman, Paul (ed.) (1973). Darwin and facial expression: a century research in review, New York, Academic Press. Ekman, Paul (1973). Cross-cultural studies of emotion, în Eckman (ed.), Darwin and facial expression: a century research in review, New York, Academic Press. Ekman, Paul et al. (1987), „Universals and Cultural Differences
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Editura ALL. Drăghicescu, D. (1907/1995). Din psihologia poporului român. București, Albatros. Ekman, Paul (ed.) (1973). Darwin and facial expression: a century research in review, New York, Academic Press. Ekman, Paul (1973). Cross-cultural studies of emotion, în Eckman (ed.), Darwin and facial expression: a century research in review, New York, Academic Press. Ekman, Paul et al. (1987), „Universals and Cultural Differences in the Judgements of Facial Expressions of Emotions”, Journal of Personality and Social Psychology, 4, pp. 712-717. English, L. M. and S.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]