1,003 matches
-
vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
personal la legea care trebuie, în câmpul actualității, într-o modalitate justă, satisfăcută (confirmată, respectată). Prima formează regulile etice și are grijă, în contact cu mesajul unui optim aplicativ care izvorăște dintr-o corectă evaluare a parametrilor concreți ai conjuncturii factuale, ca acestea să fie convertite în practică. A doua își asumă ca sarcină cognitivă și formatoare adecvarea cazului particular (al profilului individual al subiectului actant) la configurația morală exprimată prin pachetul de cerințe al situației existențiale, adică adaptarea persoanei la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
context de raționalitate, la nivelul unei deveniri inteligibile, la nivelul unei curgeri evolutive purtătoare de semnificație ontică, în sfera coagulantă de înțelesuri reciproc autonome a unei determinări vitale. Precizia practică a unei asemenea strângeri laolaltă de elemente principiale conferă demnitate factuală și utilitate acestei esențe, demonstrând la nivelul unei comprehensiuni directe (dar în egală măsură exigente) adevăruri dezbrăcate de expresie tradițional-teoretică, adică reluând în limbaj pragmatic esențialul conținut în aserțiuni ale unei discursivități riguroase. Devenirea inteligibilă este un concept compus care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Ibidem. 236 A se vedea pentru o analiză critică a accepțiilor termenului de accountability Mainwaring (2003, pp.9 și următoarele). 237 Din punct de vedere teoretic, necesitatea de controlare a decidenților se întemeiază pe două presupuneri distincte, una cu caracter factual și cealaltă cu caracter normativ. Policy makers sunt supuși greșelii. Puterea trebuie să fie exercitată în numele cetățenilor într-un mod responsabil. Pentru că relația dintre principali (cetățenii) și agenți (guvernanții) este supusă incertitudinii, necesitatea de controlare și sancționare a comportamentului guvernanților
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cum e? Nu vreau să încep să mă lamentez iarăși. Revin doar și zic: problema documentarului este că televiziunile din România nu s-au hotărât să facă televiziune. A produce talk-show-uri nu este televiziune. Sunt semne că interesul pentru programe factuale (printre care și documentareă este totuși în creștere, dar deocamdată investițiile în acest sens sunt minime și asta nu poate da calitate. De ce sunteți atât de puțini documentariști buni? Nu pot să speculez eu. Nu cred că trebuie vorbit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Borg (2010, p. 116) diferențiază cinci mișcări ale capului ca tipuri de aprobări: mișcarea aprobatoare a capului ca semn de încurajare (Da, e fascinant!), de confirmare (Da, continui să ascult!), de înțelegere ( Da, înțeleg ce vrei să spui), ca semn factual ( Da, e corect!), ca semn al acordului ( Da, așa voi face!). 68 A se vedea, în acest sens, "inconștientul degetelor": degetul mare, semnul deschiderii; arătătorul, degetul autorității; mijlociul, degetul creativității; inelarul, degetul relației; degetul mic, degetul armoniei (Turchet, 2005, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
psihologiei diferențiale. Contribuțiile sale teoretice și metodologice n-au avut nimic în comun cu ideologiile reacționare. Ele au fost fundamentale pentru dezvoltarea acestei ramuri distincte a psihologiei numită psihologia diferențială. Lucrările lui Galton reprezintă punctul de plecare al viitoarei teorii factuale a lui Karl Pearson, larg acceptată și folosită în acest domeniu. Lucrările lui Galton au servit ca materie primă pentru promovarea cauzelor sociale ale noii discipline a psihologiei diferențiale. Ele au avut meritul de a deschide larg calea pentru cercetarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Știrile nu se limitează niciodată la prezentarea faptelor, ci includ întodeauna cadraje modalități de "împachetare" jurnalistică care sugerează cum trebuie interpretate informațiile prezentate (cf. Gamson și Modigliani, 1987; Gans, 1979). Atunci când relatează evenimentele politice, jurnaliștii pot alege fie un cadraj factual, fie un cadraj conflictual (Gross și Brewer, 2007: 122). Primul se axează pe consecințele faptelor prezentate cât sunt de eficiente măsurile propuse, pe cine afectează, cui servesc etc. -, în timp ce al doilea tip de cadraje accentuează disensiunile și strategiile folosite de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflictului, în care politicienii apar ca niște actori machiavelici, ale căror acțiuni sunt ghidate de interese personale și nicidecum de dorința onestă de a rezolva problemele cetățenilor. Un astfel de cadraj al politicii este la antipod în raport cu un cadraj obiectiv, factual (cunoscut în literatura de specialitate ca substance frame) care accentuează, cel puțin în teorie, atât minusurile, cât și plusurile unei anumite poziții sau decizii politice, fără a focaliza întreaga discuție pe politicienii care se află în spatele lor (cf. Capella și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Comparând aceste date, reiese un tipar clar în privința relatării politicii interne: valorizarea conflictelor în defavoarea informației axate pe surprinderea consecințelor anumitor decizii asupra situației economice sau asupra costurilor și beneficiilor. În practica jurnalistică, politica poate fi încadrată într-o manieră neutră, factuală, oferind detalii legate de deciziile politice și subliniind atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative. Totuși, așa cum o confirmă și datele de mai sus, un alt cadraj este predominant în știrile politice românești: cel al conflictului. Relatările jurnalistice care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
știrilor în tipologii care facilitează selecția, focalizarea și prezentarea după anumite tipare. Informația nu are o valoare intrinsecă decât dacă este încadrată într-un context care îi oferă coerență. Știrile pot fi înțelese ca narațiuni care încorporează informații și elemente factuale, fiind adesea purtătoarele unor mesaje implicite. Pentru identificarea unei tipologii a cadrajelor, conținutul informațional al știrilor este mai puțin important decât comentariul interpretativ care îl însoțește. Acest aspect valabil, în general, în cazul jurnalismului este cu atât mai evident în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Tuchman, 1978/1997, p. 175). A. Hard news versus soft news 8 Acestea sunt cele două categorii principale de știri, identificate de Gaye Tuchman. Hard news se referă la evenimente care pot fi, teoretic, analizate sau interpretate și desemnează "prezentările factuale" ale evenimentelor (de exemplu: propuneri legislative, declarații politice, crime sau jafuri armate etc.) Spre deosebire de acestea, soft news se referă la evenimente cu caracter descriptiv, de larg interes social (engl. human interest stories). În timp ce hard news sunt "importante pentru oameni", soft
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trăiască o anumită experiență, de a-i implica în ceea ce li se prezintă. Din acest punct de vedere, reportajul transmis în direct are cel mai mare impact asupra publicului. Directul este la antipodul ficțiunii, în măsura în care pare că relevă o realitate factuală, iar punerea sa în scenă creează suspans, lucru imposibil în cazul materialelor înregistrate. Pentru că vizează categorii de publicuri foarte largi, edițiile de știri fac frecvent apel la regula celui mai mic numitor comun, pentru ca mesajele să fie evocatoare și cât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
semnificativă asupra percepțiilor, opiniilor și comportamentelor publicului prin intermediul cadrajelor pe care le folosesc. În timp ce agenda setting surprinde procesul focalizării atenției publice asupra anumitor subiecte, extensiile sale teoretice surprind ce se întâmplă atunci când media nu se limitează la un discurs neutru, factual. De-a lungul anilor '80, cercetătorii din domeniul comunicării au început să descopere componenta evaluativă a relatărilor jurnalistice. În paralel, a fost surprinsă o influență mult mai nuanțată a știrilor care le indică cetățenilor nu doar la ce să se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în principala miză electorală. Mesajele mediatice au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic și reconstituirea identităților politice. Toate aceste elemente înseamnă modalități de încadrare (framing), iar la baza lor stă atât informația factuală, cât mai ales interpretările acordate respectivei informații. Identificarea acestor interpretări secundare oferite în cadrul știrilor constituie miza multor cercetări actuale din studiile media, dat fiind că prin intermediul acestor interpretări se construiesc reprezentările și, implicit, comportamentele politice ale cetățenilor. Multe dintre informațiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
implica ele bun sau rău pentru cetățeni. Pe scurt, știrile legate de acțiunile politice sunt cel mai des încadrate în termeni conflictuali. Din punctul de vedere al normelor și intereselor jurnalistice, atât prevalența conflictului, cât și slaba utilizare a cadrajelor factuale în știri sunt ușor de înțeles. Accentuarea competiției dintre părțile implicate este mult mai facilă (Fallows, 1997), și, mai mult decât atât, întrunește mai multe criterii jurnalistice. Cadrajele conflictuale: a) sunt dramatice, fiindcă vorbesc despre victorii și înfrângeri (Fallows, 1997
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la accentuarea anumitor aspecte ale unui subiect prezentat în cadrul știrilor. Cercetările cele mai cunoscute din domeniul cadrajelor media au demonstrat că știrile politice accentuează conflictele dintre partide sau politicieni (McManus, 1994) și aduc în prim plan considerentele strategice în detrimentul informației factuale (Cappella și Jamieson, 1997; Valentino et al., 2001). Există o literatură de specialitate consistentă dedicată efectelor pe care cadrajele media le au asupra: a) atitudinilor politice (Iyengar, 1991; Schuck și de Vreese, 2006); b) modului în care interpretăm subiectele politice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și b) stilul conflictului (civilizat versus necivilizat). Cele două subiecte alese au fost: creșterea taxelor școlare cu 50% (subiect intruziv) și acordarea subvențiilor pentru agricultură (subiect neintruziv). Urmând design-ul experimental, am formulat știrile fie i) într-o manieră neutră, factuală, fie ii) dintr-un unghi conflictual, accentuând opozițiile dintre părțile implicate. Cele șase articole folosite ca tratament experimental se regăsesc în Anexa 3. Fiecărui participant i s-a administrat aleatoriu unul dintre cele șapte tipuri de chestionare. Un număr aproximativ
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tratament experimental se regăsesc în Anexa 3. Fiecărui participant i s-a administrat aleatoriu unul dintre cele șapte tipuri de chestionare. Un număr aproximativ egal de participați a existat pentru fiecare dintre cele șapte grupuri. Articolele neutre au fost redactate factual, fără a face trimitere la părțile implicate. Articolele cu încadrare conflictuală au inclus perspective din ambele tabere implicate: în varianta necivilizată, fiecare parte implicată a folosit schimburi de replici ostile și atacuri la persoană, în timp ce varianta civilizată a inclus critici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fomulat într-o manieră civilizată, cadrajul conflictual neintruziv necivilizat, respectiv cadrajele conflictuale intruziv civilizat și intruziv necivilizat, iar grupul cadrajelor neutre s-a compus din grupul fără stimul experimental și cele două grupuri care au fost expuse la o știre factuală, neconflictuală, care se limita la a prezenta aspectele unei decizii politice, indiferent de subiect 21. Am aplicat testul T pentru a vedea diferențele în privința celor trei variabile: activism, cinism și încredere politică, iar rezultatul aplicării testului a arătat că diferența
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de cadrajele conflictuale necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc despre potențialul conflictelor politice de a activa un public apatic (Schuck, 2011) și despre rolul pozitiv al conflictelor axate pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
preliminare ale semnificatului. Definită frecvent ca știință a contextului, pragmatica distinge diferite tipuri de context, sau, altfel spus, diferite niveluri de structurare a contextului: a) context circumstanțial corespunde mediului fizic imediat al vorbitorilor (locul, timpul, natura comunicării); supranumit și context factual, existențial sau referențial, acesta include identitatea interlocutorilor, împrejurările fizice locul și timpul discursului, tot ce poate face parte din studiul indexicalității care e obiectul pragmaticii; b) context situațional sau paradigmatic coincide cu mediul cultural în care se desfășoară comunicarea și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
privind realitatea politică. Corespunzând în limbajul curent sugestiei sau insinuării, implicaturile descrise de H.P. Grice pot fi conversaționale sau discursive și convenționale sau lexicale 141. Implicaturile conversaționale sau discursive funcționează în context și depind în mod direct de contextul referențial, factual, având o finalitate informațională certă, iar implicaturile convenționale sau lexicale au ca suport lexicul, semnificațiile convențional atașate cuvintelor (ele se deosebesc de presupozițiile semantice prin faptul că nu contribuie la condițiile de adevăr ale frazelor). Mai mult decât în cazul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]