1,434 matches
-
lințoliile în toată poezia declinului grecesc. Încet încet, pe lângă exaltarea gloriei eroilor și faptelor omenești, surprinse în toată măreția lor, apare și sentimentul de perisabilitate, a contrastului dintre slavă și spulberare, dintre opulență și gol.35 Asupra cetăților ilustre odinioară, falnice, nebiruite, "apărate de cununa înalta și tare a zidurilor și turnurilor" acționează "mâna distrugătoare a timpului" (cheir olooio chronoio) și "îndelunga curgere a timpului" (chronie chysis), depunându-se asupra lor "cenușa veacurilor" (aionos, tephre). Acum, aceste glorii trântite la pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aur). "Pleava", formă a pulberii, redă cu fidelitate spațiul care corespunde acestei trepte a civilizațiilor: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade" (Mureșanu) Nu mai există "personaje" pe acest plan regi și popoare, falnicele piramide sau simplele pietre sunt măcinate: Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, Pulbere-s astăzi..." În van căta-veți) Pentru a sugera sfârșitul Eminescu folosește o formulă imposibilă: "înmormântații" își
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt Piere, trece mai departe și -ntr-un paltin vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi urează. Și poporul jos, pe vale, umilit îngenunchează! De la rubrica Informațiuni se puteau afla și alte vești: că „Bucovina”, organul român-german
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn / Glorios, / Peste noi. / Fie-n veci norocos / În război. / Trăiască patria / Cât soarele ceresc, / Rai vesel pământesc / Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne sfinte, /Ceresc părinte,/ Întinde a ta mână /Pe țara Română.” * Almanahul poporului Almanahul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
basm, căutând adresări din alte timpuri 225, entuziaste, capabile să sugereze mărturia, proaspătă și străveche, veridică și pitorească în același timp. Descrierea arhaizantă a devenit regula principală a povestirii, insistând să pună copii în fața unor formulări anacronice: "biruință", "îndeletniciri", "om falnic", "meșteșuguri", "vecini prădalnici", "voiesc", "îndârjire", "a pârjolit holdele", "drumeț", "tainic", "răufăcători". Această opțiune, specifică literaturii pentru copii, pornește de la premisa că așa li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul cel mai recent
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ți-e sclavia ș-a mea neatârnarea!“ Cum zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot țipete crunte. E unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare și pliscuri oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
MIHAIL EMINESCU, publicație comemorativă apărută la București în iunie 1909. Sunt reproduse versuri de Mihai Eminescu: Ce e amorul, Sonet (S-a stins viața falnicei Veneții), precum și poezia Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și C. Dobrogeanu Gherea (Pesimismul lui Eminescu). Fragmente din articolul În Nirvana al lui I.L. Caragiale, ca și amintirile lui G. Panu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
de suspens. Intuiție crescândă. „Când scrii despre iubire, sentimentul te invadează, toate iubirile tale pierdute tresar (tresaltă), revin în memorie, se infiltrează în spiritul, în inima, chiar în trupul tău...” - rostește Liviu Antonesei. și astfel imaginarul poetic traversează timpi de falnic vis. Poetul Gheorghe Andrei Neagu va reface povestea iubirii jertfelnice, după ritualul folcloric ancestral. Ne amintim de Fata în grădina de aur, unde eroul, un zmeu, va suferi din pricina iubirii neîmpărtășite și se va răzbuna pe rivalul său? Ne amintim
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
admitere, copiii repetau alături de părinți, zi și noapte, întregul caiet de comentarii, alternându-l doar cu tabelele de formule matematice sau constante în fizică. Planul înclinat al istoriei socialiste nu cunoștea însă pierderi la frecare. Cât privește geografia, totul era „falnic”, „măreț”, „viteaz”. Pruncii câmpiei aveau vise de petroliști sau tractoriști („să facem din tunuri tractoare”). Erau două meserii pentru care trebuia să fii un iubitor de glie (un cuvânt rusesc - glej - de altfel) și un vrednic dușman de clasă al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înjurăturile celor doi studenți demenți prin „reeducare”. Toate îi provocau lui Nicolae Petrașcu o durere sufletească îngrozitoare, negândindu se că ar putea să treacă și el printr-o astfel de încercare, ci din milă pentru camaradul său de luptă, bărbatul falnic atât de inteligent, atât de loial luptei, de demn și acum atât de batjocorit ceas de ceas, zi de zi. El, Petrașcu era comandantul unei armate înfrânte, o armată de luptători pentru dreptate, pe care dușmanul nu se mulțumise să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Anexa 11.1.) Era bolnav, foarte bolnav și îmbătrânit înainte de vreme. Ajuns acasă în strada Croitorilor nr. 8 Sibiu, împreună cu Mitu Banea, cumnatul lui, fiul Horia ne dă o imagine plastică dureroasă, de modul cum se prezentau acești doi bărbați falnici ai familiei: „două grămezi de gunoaie”. Slabi, îmbrăcați în zdrențe, cu fețele trase și ochii ascunși în fundul orbitelor, contrastând infinit cu descrierea oamenilor eliberați din injurioasa carte a gen. maior (r) Neagu Cosma citată mai sus. Din momentul eliberării viața
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Aiud au fost amărăciunea vieții lui și cu această amărăciune a coborât în mormânt. Eliberat din închisoare în vara anului 1964, s-a întors o epavă acasă. Cocoșat, umblând în cârje și plângând de durere la fiecare pas. Din falnicul bărbat de odinioară nu mai rămăsese decât o stafie. Înconjurat de dragostea familiei, a putut să se întremeze atât cât să-și trăiască zilele ce le mai avea. Supraviețuirea lui, după ce a trecut prin acel lanț de chinuri infernale, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
manifestații din anul 2002 mișcarea pentru unire se va extinde și se va intensifica până la triumful adevărului. Eugen Radțibor (Soroca) ... scumpul meu oraș natal Soroca astăzi pot spune cu inima înlăcrimată mai mult era decât este. Cetatea cum o știi falnică nu mai este a noastră. Nistrul curge pe vechea albie dar nu mai este al nostru. Fostul liceu de fete parcă se scufundă în pământ, nu se mai vede Liceul Tehnic, au dispărut clădirile Liceului A.D. Xenopol, la fel clădirea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul când ele acționează asupra organelor senzoriale. Deși oamenii socotesc percepția ca un proces simplu, în realitate ea constituie un fenomen complex. De exemplu, iată, în marginea unei poieni zărim un stejar falnic. Aceasta înseamnă mai întâi recunoașterea respectivului copac, deosebindu-l de un plop sau de un tei. Apoi, deși imaginea pe retină este răsturnată, eu îl văd așa cum e: având coroana în sus și rădăcina jos. În același timp, cu toate că imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-au apucat de treabă, pe loc au rămas înlemniți și au căzut morți. Se spune că acel blestem era legat de o comoară ascunsă în scorbura sa, care avea o gaură secretă prin care se vedea aurul ascuns. Plopul falnic a purtat în spate o povară de patru veacuri. Negura vremurilor l-a răpus, dar amintirea lui o poartă numele satului”. 4. Plopul lui Ștefan Vodă (II) « În satul Plopu era demult un plop tare bătrân. Se spune că el
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și ei case mici pe lângă vechea temelie a boierului, așa că încetîncet s-a format un sat, care și-a luat numele de Temelia”. 12. Legenda satului “Păltinata” “Într-o pădure era o poiană mare în care se afla un paltin falnic, înalt și cu multe crengi. El era foarte bătrân. Când au năvălit turcii aici, oamenii s-au așezat în acea poiană, ca să scape de năcazul cel mare. Cum Dumnezău le-a ajutat, ei au rămas în acea poiană. Au tăiat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
au ridicat două sau trei. De unde să fie, domnule, atâția credincioși ca să le mai și umple ? De unde să mai vină la pelerinaj, când aici la noi nu mai găsești decât bătrâni ?”. Tricotaje din lână, linguri de lemn, fructe - resturi din falnicul târg de altădată Discuție cu unul dintre șoferii autocarelor parcate lângă mănăstire, număr de Dâmbovița, se află la volanul unei mașini marca Setra, vișinie, culoare la modă în anii 1990, acum decolorată de soare și de uzură, mașină care a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stîlpi ai satului Ghireni, mergeam adesea vara și aveam o plăcere deosebită ca după 2-3 beri să mă transform într-un fin observator al tuturor viețuitoarelor care se învîrteau prin curte, cu sau fără treabă. Remarcam cu precădere un cocoș falnic în fața căruia ceilalți cocoși își scoteau pălăria. Craiul ăsta impunea un respect fără margini, fără să fie nevoit să aplice ghioaga. Era suficient un mic semnal, abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mult. Era, dacă vreți, un fel de împăcare cu toată lumea. Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund supus. Acceptînd scuzele mele se grozăvește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea, așa cum am spus, să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe că ei doi... Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
metri înălțime domină Tibrul ca un tiran gelos pe supușii săi. Localnicii nu ezită să te corecteze: șase sute de metri și ceva. Mă rog, să socotim și acel ceva și tot un dîmbuleț ar rămîne dacă s-ar întrece cu falnicii Apenini sau chiar cu pașnicii noștri Carpați. Dar el nu vrea concurenți, el se simte bine unde este și este mîndru de rolul lui în istoria locului. Și nemții și-au instalat pe muntele Soratte comandamentul nu știu cărui general. L-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
americane, lungi cît un vapor de mare tonaj, cu aripioare stupide, cu lanterne de prost gust, afumă frumoasa Havana fără milă. Noroc că nu sînt multe mașini care să pună umărul în a otrăvi un oraș zidit din lumină, palmieri falnici, și oameni încercați de istorie. Artera Quinta merge paralel cu marea zeci de kilometri, în lungul Malecon-ului și uneori, cînd valurile se izbesc cu furie, circulația se închide. Pentru că trombe imense de apă, înalte de 15-25m, trec digul și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
își făcea temele, ghemuit într-un colț și era foarte preocupat. Dar poate vă împăcați? spune vecinul. Nu știu, nu cred... Aprind cîte o țigară la cafea și deschid larg fereastra. Camera era la etajul trei și un mango crescuse falnic pînă mai sus de geamul lor. Vorbiră mult și cu pauze lungi de tăcere, ca să se audă ce mai face alături, în apartamentul vecin, Aurora. Aceasta își vedea de treabă în liniște. Deodată apare ca o stafie înspăimîntătoare! Pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de tragic sfârșit de pe ape, acuma ni-s rugile mute și somnul s-a stins sub pleoape. Din cer luna plină jelește cu lacrimi de-argint o cetate și neamul supus mișelește cu plumbii țintiți pe la spate. Mă plimb printre falnici ruine, aud parcă sunet de pași și simt cum se scurg lângă mine prin cețuri, războinici incași"! (din volumul "Abecedar de istorii și... istorioare, Editura Junimea, Iași, 2009). "Călătorim pentru a călători"! Pentru Che călătoria aceasta a fost mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]