875 matches
-
caută, nu e chiar atât de dificil să întâlnească un sfânt chiar și în zilele noastre. Sfinții există. Dar unde sunt? Cine îi cunoaște? Cine îi vede? Cine îi recunoaște? Toate străduințele par să se îndrepte doar spre dezvăluirea nedreptăților, falsităților, violențelor, lipsurilor, întârzierilor. E de-ajuns numai să ne deschidem ochii! Cu intuiție teologică și mistică, instrumente necesare pentru scrutarea misterului harului, Mario Gadili, autorul acestei biografii a Sfântului Ioan Calabria și a descrierii operelor sale apostolice, ne vorbește despre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exces de tact. Regele Carol, înaintat în vîrstă, foarte atins de boala care urma să-l răpească în 1914, nu mai avea aceeași clarviziune și nici statura de altădată. Faptul că fusese miop în privința apropierii de Austria și deconcertat de falsitatea profețiilor lui Berchtold, cît și de pendulările diplomației de la Ballplatz, se cantona într-o atitudine britanică de "wait and see" cu unele izbucniri intempestive. Voi relata mai încolo cum, datorită suveranului, am trecut printr-un moment penibil și neașteptat, cînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
credem că toți pacienții acționează doar în conformitate cu ele. Unii dintre ei (este vorba, de exemplu, de acei pacienți care solicită de bună voie sprijinul psihiatrului) înțeleg natura delirantă a convingerilor lor. Conținutul convingerii este adeseori fantastic, dar nu adevărul sau falsitatea ei definește delirul, pentru că, uneori, acesta poate conține un sâmbure de adevăr. Nici impermeabilitatea delirului la raționament sau experiență nu îl distinge de eroare sau de opinie (Mullen 1997: 21), dar, în timp ce erorile normale sunt locuri comune în perimetrul grupului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
nebunie, explorată ca proces creator de Gabriel Dromard și Alexandre Antheaume, în Poésie et folie. Essai de psychologie et de critique (1908), o demonstrație, astăzi căzută în uitare, despre "delirul de interpretare". De la ei pare să preia Dalí ideea că falsitatea judecății paranoice se datorează unei devieri a inteligenței și sensibilității: paranoicul, la care logica afectivă operează preponderent, grupează ideile conform propriilor dorințe. Dalí vedea în metoda sa un mijloc de a îmbunătăți principiul automatismului suprarealist pe care îl apreciază ca
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în care reapare ideea, diminuată și "diluată", dar și ceea ce reprezintă această diluare, chiar de−gradarea în sine. Are de suferit doar substanța conceptuală, și în primul rând prin reluarea sa tot mai inconsistentă, așadar nu statutul imaginii ca atare. Falsitatea imaginii−simulacru sau a iluziei, în opoziție cu adevărul ideii absolute, nu destituie sau nu alungă definitiv imaginea din gândire, ci stabilește ordinea reprezentărilor și totodată caracterul mijloacelor de reprezentare, ele însele situate pe o scară descendentă. Profit de această
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
e operă de umoare, aci neagră, mahmură, aci veselă, și criticile sunt niște monoloage în care autorul nu se ia în serios. Ca un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
probează că au deprinderi, aptitudini, chiar talente, și că pot încerca (uneori reuși) să arate că, în ciuda limitărilor de ordin organic ori psihic, atunci când se vrea transmiterea unui mesaj către omenire, această transmitere trebuie făcută în mod direct, sincer, fără falsitate și fără pretenții la vreo cunună de lauri. Nu întâmplător, în centrele de zi pentru copiii cu dizabilități, una dintre terapiile educaționale semnificative pentru socializarea, pentru integrarea acestei categorii de copii, este artterapia, o metodă de recuperare prin intermediul creației artistice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
secolele XVl - Xll î.e.n). Această dogmă a indo-europenis- mului occidental și a antichității clasice scoate din realitatea istorică neamul pelasgilor și toate neamurile arimine, susținînd că au șters-o fără a lăsa vreo vorbă! Tăblițele de plumb dovedesc falsitatea acestor idei și că neamul acesta urgisit și vrăjmășit de greci este încă acolo unde l-a lăsat soarta. Să adăstăm puțin și să vedem ce au lăsat în scrierile lor strămoșii grecilor și romanilor cu privire la acești misterioși și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca apropiere înțelegătoare de esența ființei umane”. În Dovezi de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
știe, desigur, din proprie experiență. Ceea ce-i ciudat e că nimeni nu îndrăznește s-o dea în vileag. Imediat ce-și rezolvă situația (transfer, suplinire), fiecare tace... un an. Apoi iarăși strigă, apoi iarăși tace. Toate acestea nu demonstrează însă falsitatea acuzației de corupție, ci doar lașitatea celor ce n-o divulgă. Mai există, la nivel macrosocial, „mîndria de a fi român”? Se simte, cu adevărat, românul „stăpîn în țara sa”, sigur de drepturile ce decurg din „stadiul actual al civilizației
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despre un scriitor care făcea din epistolarul său calofil, curtenitor și aerian o ferventă formă de evaziune În literatură, un vechi și apropiat prieten al său Îmi spusese, zâmbind: „Bine, dar așa a fost dintotdeauna. Fals de la cinci ani!”. Această „falsitate” euforică și mistificatoare era, de fapt, o stare genuină a prietenului nostru; Însuși „scrisul” său (deloc diferit În scrisori de cel din proză sau eseu) nu era altfel, fără ca să solicite, neapărat, o evaluare de acest tip. Scriitorii nu sunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
organe speciale care să aducă mișcările provocate de acestea În conștiință”, susține teza care ne-a rămas de la elevul Blecher, datată 28 decembrie 1926. În cartea de debut ca prozator, obsesia limitării va sigila paginile cele mai răscolitoare. Insuficiența, rigiditatea, falsitatea ființei noastre ca receptor și transmițător sunt consecințele iremediabile ale unei predeterminări care ne obligă să fim doar ceea ce suntem, fără să putem răsturna premisele. Cu cât devenim conștienți de această funciară precaritate, aspirând la alteritate și, prin extindere, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu o amică newyorkeză, bursieră și ea la Wissenschaft College. Profesoara de filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
recunoaște indirect conceptul de artă, chiar dacă este vorba de un alt tip de artă. Abolirea literaturii devine un adevărat ritual, și negația în general aproape o convenție. Adept al antiestetizării, d. denunță în primul rând orice formă de artificialitate și falsitate. De unde epurarea poeziei de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se anunța drept un divorț scandalos, dar revoluționar, a intrat în sfera locului comun
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
dar sărac în detalii. Viața afectivă este, de asemenea, dominată de trăiri superficiale și puțin stabile, dar intens exprimate în sensul demonstrativității. Comportamentul poartă amprenta egocentrismului, hedonismului și a unui farmec superficial, constatându-se în mod cvasipatognomonic o notă de falsitate, de inautenticitate („ca și cum”Ă, cu afișarea unei fațade avantajante pentru sine. Este, de asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile interpersonale, care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
înainte de a începe lectura textului, cursanții sunt puși în situația de a nota în totalitate ceea ce cunosc sau consideră că știu despre ceea ce urmează să fie prezentat în text. În acest mod, deoarece nu se pune accent pe corectitudinea sau falsitatea celor notate, cursanților le sunt stimulate creativitatea și gândirea liberă asupra subiectului/temei de discuție. Aceste idei sunt inventariate și notate de către formator pe tablă/flip-chart, formatorul fiind și în situația de a direcționa abil gândirea participanților. În urma acestei activități
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Duhului meu se numără printre cele mai cunoscute creații ale lui A., expresie deplină a unei ironii superioare, desfășurată cu vervă. Poetul oferă drept „model” imaginea vieții mondene a timpului, însoțind-o însă de notația acută a ridicolului și a falsității ei de esență. Geneza fabulelor (între ele câteva capodopere ale genului: Boul și vițelul, Câinele și cățelul, Toporul și pădurea, Oglindele, Vulpea liberală) trebuie raportată, de asemenea, la racilele vieții sociale și, mai ales, politice ale vremii, devenite ținte de
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
prins cu ajutorul unei fecioare și profită din plin de a doua trăsătură esențială a acestuia: puterea curativă a cornului. O face însă într-o epocă în care nici această încredere nu mai este nezdruncinată; dimpotrivă: scepticismul, ba chiar convingerea privind falsitatea acestui atribut curativ al cornului de inorog, care se dovedește a fi un simplu dinte de narval, ocupă prim-planul. Cantemir se simte, prin urmare, liber să reinvestească simbolul unicornului după propriul plac: elimină tot ceea ce nu îi convine, refuză
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un telefon că am verificat proiectul cutare, sau că am făcut notă de comandă în valoare de... Dar valori mari, de 3-4 milioane de lei. Să vă dau doar un exemplu, dintre multe altele, ca să vedeți unde stătea minciuna și falsitatea: Stația de Tratare și Dedurizare a apei a avut un deviz de 1.300.000 de lei, pentru că proiectele nu treceau de comisia de aprobare dacă aveau o evaluare prea mare a costurilor. L-am ridicat la 4.500.000
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată: pe primul loc trebuia să stea binele comun. Contrazicerea de idei și dezvăluirea falsității acestora afecta imaginea celui ce le apăra, dar era un lucru necesar binelui comun. Era justificat atacul asupra bunului renume al celui ce apăra greșelile, deoarece era unealta de propagare. Din acest motiv, uneori trebuia atacată, pe bună dreptate, faima
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a surprinde un anumit fel de înșelătorie, păcăleală, trișerie. Dar a surprinde, în plus, înseamnă a provoca prin abilitate, profitând de împrejurări, neatenție în distingerea adevărului" (Enciclopedia, articolul lui Chevalier De Jaucourt), în timp ce a înșela înseamnă a da prin deghizare falsității înfățișarea adevărului, a amăgi înseamnă a da speranță făcând să strălucească momeala ca ceva foarte valoros, iar a păcăli înseamnă a te folosi de cunoștințe în dezavantajul celor care nu au sau au mai puține. Iezuitul spaniol Balthasar Gracian cunoaște
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
De la Revoluția ungară din 1956 la Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 Pentru conducerea PMR, anul 1956 se desfășurase sub spectrul dezintegrării lagărului socialist și al pierderii controlului intern din cauza unei destalinizări excesive. Ridicând zăgazurile liberalizării în februarie 1956, acuzând falsitatea și teroarea regimului instituit de Stalin, N.S. Hrușciov privise, de fapt, spre trecut, fără a oferi un nou model de construcție socialistă și nici o perspectivă clară asupra relațiilor cu țările de democrație populară sau a raporturilor Est-Vest. Criza care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
C. Bolliac, considerau (p. 20) că „Junimea urmărea să facă din literatura acel narcotic menit să adoarmă o societate `ntreagă”. Pe aceeași pagină se `nșiră acuzații nefondate la adresa societății: „Tot ce este `naintat și valoros `n literatura acestei epoci demonstrează falsitatea și caracterul reacționar al teoriilor estetice ale Junimii și ale lui T. Maiorescu personal (s.n.). Lupta `mpotriva ideologiei junimiste va lua o amploare deosebită `n deceniile următoare c`nd va fi dusă pe un front larg și organizat de către reprezentații
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 98. 242 Mises arată: ,,Filosofia socială individualistă din epoca iluminismului intelectual a lichidat conflictul dintre individualism și colectivism. Se numește individualistă pentru că cea dintâi misiune a ei a fost să deschidă drumul pentru filosofia socială care a urmat, demonstrând falsitatea ideilor colectivismului dominant. Conflictul de scopuri în jurul căruia gravita disputa (individualism-colectivism n.n.) nu există ca atare, întrucât societatea este posibilă numai dacă există condițiile în care individul găsește în ea o întărire a propriului său eu și a propriei sale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]