2,688 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > NATURA ȘI FASCINAȚIILE EI GENETICE Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 88 din 29 martie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Corneliu Florea Motto: „Omnium rerum natura cognita levamur superstitione” (Cicero) (Cunoscând natura tuturor lucrurilor suntem eliberați de superstiții) Doresc să vă
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
mai fost, din care însă au plecat strămoșii lor! Deci, Natura a reușit să facă un progres genetic mai mare, mai miraculos, mai uimitor, extraordinar. În cât timp oare!? Corneliu FLOREA Winnipeg - Canada 27 martie 2011 Referință Bibliografică: NATURA ȘI FASCINAȚIILE EI GENETICE / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 88, Anul I, 29 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
Iacov, fiul marilor părinți/ ești singur în noaptea din pustie/ cu pofta inimii mereu mai vie/ de case, de avere și arginți.” („Iacov”), fiind redate în detaliu și fără ambiguități inutile. Patosul cu care Petru Lascău scrie dovedește că are fascinația nostalgică și melancolică a identității colective. Deși un exilat aflat departe de țară, el păstrează în inimă valorile națiunii căreia îi aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
romane mai aflăm bustul din marmură al unui Om cu barbă (Man with beard) și Împăratul Augustus (Emperor Augustus). Privesc cu atenție chipul împăratului. Lungimea nasului este egală cu înălțimea frunții, ceea ce dovedește calități precum eleganța, independența și puterea de fascinație. De remarcat și nasul romanului care pare a întregi frumusețea chipului. Sprâncenele au o linie aproape dreaptă, ceea ce arată hotărârea și forța mentală; ele sunt apropiate, lăsate pe ochi - semn al profunzimii de spirit. Lobii urechilor sunt desprinși de cap
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Ioan Husti și Constantin Râpa (teorie-solfegiu), Tudor Jarda (armonie), Dorin Pop (dirijor coral). În perioada studenției a fost solistă în Corul de Cameră al Conservatorului, dirijat de Dorin Pop. Vorbind despre anii cristalizării preferințelor pentru viitor, niciuna în asincronie cu fascinația muzicii, Stela Enache mărturisea pentru „Formula AS”,(nr. 608/2004): „...a venit și momentul admiterii în facultate. Eu mă pregăteam deja pe sub plapumă, cu lanternă, pentru Teatru. Numai că m-au prins, și mama mi-a zis să mă orientez
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
precizie matematică, să cuantifice, să contabilizeze realitatea, să o radiografieze pentru a ne oferi o imagine cât mai accesibilă, clară, coerentă, a ceea ce se petrece în spațiul literar, (suntem în acord cu jocurile propuse de poeții antologați, cu care, prin intermediul fascinației pe care o exercită cuvântul, am intrat într-un viu și autentic dialog). Mediile din care provin autorii amintiți sunt dintre cele mai diverse, bănuim că, în principal filologice, jurnalistice, teologice - cum este cazul părintelui Radu Botiș, de pildă, despre
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
Dorin David, De la Eliade la Culianu(I) Mircea Muthu, Ochiul lui Osiris Europress Corneliu Vasile, Scriitorul vremii, vremea scriitorului. Eseu critic despre Geo Dumitrescu Hasefer Henri Zalis, F. Aderca - un destin în contrapunct Humanitas Dan C. Mihăilescu, Despre Cioran și fascinația nebuniei Horia-Roman Patapievici, Ultimul Culianu Cristian Vasile,Literatura și artele în România comunistă 1948-1953 Institutul Cultural Român Christian Crăciun, Ucronia eminesciană. Eseu despre timp și imagine în Memento Mori Limes Nicolae Berindeiu, Radu Petrescu - Corpul și textul Dumitru Chioaru, Noi
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 938 din 26 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea CĂRBUNE - „Japonia - mister și fascinație” „Călătoria este un fel particular și fantastic de a vedea și de a simți” (Gerard de Nerval) Călătorul ideal, așa cum și-l imagina Nerval în „Însemnările unui călător entuziast”, transformă impresia de călătorie, păstrând tâlcurile realității, printr-o „preparație” spirituală
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
vor organiza „sayonara” ...un cuvânt, ce aș zic că are și ceva trist în el. Spun asta, deoarece...el marchează un „la revedere” dar și o despărțire, un „adio”, care ...poate fi pentru totdeauna. Sayonara Japan!”. Cartea „Japonia, mister și fascinație” se așează într-un circuit de gândire și reflexii personale, călătoria devine un joc al afinităților, al asemănărilor sau deosebirilor celor două culturi - japoneză și românească, un exercițiu al imaginației unui spirit cultivat: „Ceremonialul ceaiului sau calea ceaiului a jucat
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
are un farmec al povestirii, al asocierii propriei imaginații cu aventurile trăite, momente de creație, în care autoarea - ca scriitor și poet , îl depășește pe simplul călător, îl înnobilează pe reporterul entuziast, tărâmul descris - Japonia - devenind cu adevărat mister și fascinație. Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF Consemnări despre călătoriile Hanei / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 938, Anul III, 26 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
fericită, a schițat un zâmbet și l-a condus spre ieșire. Mâine avea să înceapă o nouă zi... * A ajuns, pentru a treia oară, la intrarea în ciudata pădure - și deja locurile îi păreau familiare, exercitând asupra sa o stranie fascinație, o atracție fatală în care binele și răul, obișnuitul și magicul, realul și imaginarul coexistau, se amestecau într-o halucinantă cavalcadă a viziunilor și a simțurilor. Acest sentiment bizar numai locuitorii pădurii l-ar fi putut confirma... A întâmpinat-o
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
mă reapuc, alcoolul îmi făcea rău, iar drogurile le consideram prea periculoase. Voiam să simt plăcere, dar nu să mor. Astfel încât mi-am găsit până la urmă evadarea într-un club de noapte, unde începusem să urmăresc cu mult interes, cu fascinație aproape, evoluțiile unei dansatoare la bară. Era tânără, avea în jur de 22 de ani, și un corp realmente apetisant. Sorbeam din paharul de cola cu gheață și îi priveam, absorbit, fiecare mișcare. Știam însă că, dacă aș fi vrut
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
va pieri... Deborah, mă asculți? Sunt aici, lângă tine. Aproape. Fierbinte. Viu. M-a îmbrățișat cu pasiune, lipindu-se de mine ca o mică vietate speriată. Apoi trupurile noastre s-au contopit, într-o oră a uitării, a eliberării. A fascinației. "OK, v-am iubit pe amândouă, e tot ce pot spune...". Am avut impresia stranie că plutesc undeva în Cosmos, departe, într-o neverosimilă stare de imponderabilitate. Că sunt strivit de cuvinte care vin spre mine din viitor spre trecut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
speranței, constituie, cel puțin în poezie, prima, precum și cea mai dificilă, dintre îndatoririle cărora trebuie să li se consacre cei ce scriu. În consecință, poeții cei mai autentici ai unei atare epoci de criză sunt cei ce se desprind de fascinația pe care o exercită tot mai puternic limba - limba în sine, ca urmare a jocurilor infructuoase pe care le permit semnificanții ei -, întrucât ei știu că vorbele au rațiune de a fi și valoare atunci când evocă o realitate ce transcende
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
Ialomicioara. Printre stânci și arbuști, pe piatra cenușie, urci spre meterezele acestei cetăți și ajungi într-o șa în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit în dreapta unde se deschide gura uriașă a Văii Cerbului cu fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
în veșnicie vorbește „Nucul dintre două veacuri”, „Iarba crește ca o rugăciune a zilei” (Sonată pentru creșterea ierbii); toate regăsite în „Gloria Limbii Române” care, chiar traversată de incidențe istorice se împlinește în sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității descătușează eul în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre dorul inefabilului zborul se poticnește în lutul cuvântului născător de furtuni răscolind vârstele istoriei, niciodată dreaptă, mereu retezâmd aripile
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
în imaginația lui bogată se vedea asemeni pustnicilor care, cu puterea nemărginită a credinței în Hristos, înmuiau stâncile pe care îngenunchiau să se roage și le transformau în perne moi. Multă vreme Andrei și cu mine am fost stăpâniți de fascinația Athosului, de vechimea lui și de minunile care se petreceau acolo. După ce ne întorceam de la școala de muzică ori de la școala generală, ne retrăgeam în părculețul din spatele blocului, unde construisem din cartoane și din scânduri o mică mânăstire în stil
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
noi răspundem pentru propriul nostru destin. Noi creăm destinul și tot noi putem să-l schimbăm. Floarea de lotus crește și înflorește într-un iaz cu noroi și totuși rămâne curată și liberă de orice pângărire”... (Floarea Cărbune:Japonia-mister și fascinație) Referință Bibliografică: JAPAN-FLOAREA DE LOTUS / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1285, Anul IV, 08 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
JAPAN-FLOAREA DE LOTUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349183_a_350512]
-
plăcere, vă asigur: „Corbul - o altă hieroglifă a bivalenteului Zalmoxis”, oferit de binecunoscutul prof.dr. Adrian Botez, „Rajasthan”, nr. 3, scris de Eugen Cojocaru din Stuttgart, „Florăria din centrul vechi” aparținând doamnei Florentina Loredana Dalian, „Însemnările unui cititor greu de mulțumit: Fascinații orientale”, aduse pentru dumneavoastră de către doamna Mihaela Roșu Bînă, „Schițe umoristice (1) - Un nume domnesc” sub semnătura domnului Dorel Schor din Tel Aviv. Nu, nu intenționam să vă părăsesc fără a vă liniști spunându-vă că și poezia este prezentă
INVITAŢIE LA LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349205_a_350534]
-
melodie, și interpretat de unul dintre artiștii noștri, doritor să se alăture inițiativei de reînviere a sportului național. Printre ei avem un răspuns favorabil, în principiu, și din partea interpretului Fuego. «Călăuzirea» o găsim în cugetările scriitorului Fănuș Neagu din cartea « Fascinația oinei. Jocul românilor de pretutindeni», de Nicolae Postolache: «Oina se juca în școli, cu precădere și a fost dată afară în brânci, la grămadă cu celelalte discipline menite să formeze generațiile de tineri sănătoși și puternici. Vinovată nu e criza
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
a fost preluată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai. Acesta este un pas și o dovadă a reîntoarcerii oinei între valorile culturale și sportive naționale, de tradiție veche și ca parte a istoriei naționale a României! Oina, necrezută fascinație în țara Soarelui Răsare Buhușeanca Daniela Uchiyama, stabilită de peste optsprezece ani în Japonia este primul român care a transbordat oina în țara Soarelui Răsare. Inițiat de ea, proiectul de promovare a oinei în țara Soarelui Răsare a prins viață în
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
acest joc. Perspectivele s-au întrevăzut încă de acum doi ani, când ne-am cunoscut. Mi-a promis sprijinul său și mi l-a dat. Sunt o visătoare cu ambiții. Am năzuit la unirea a două țări într-o singură fascinație sportivă: oina. Pașii au fost mici, dar cerți. Am depășit cu optimism încercările eșuate, dar am izbutit să aduc oina în Asia. Nu singură, firește!. În primul rând cu aportul Federației Române de Oină, al președintelui ei, cu înțelegere din partea
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
îmbrățișează violoncelul. Am rămas locului la trei metri distanță. Perfecțiunea interpretării mă înfioară, mă derută faptul că nu se folosește de nici o partitură. Nici interpreta nu mă vede pe mine. E dusă cu piesa lui Elgar într-o lume a fascinației retrăită cu intensitatea poate asemănătoare cu a trăirilor ce l-au inspirat pe Elgar să scrie compoziția, atunci la sfârșitul primului război, lăsându-l pe el epuizat și dezamăgit, înrobit în durerea morții soției. Cu gândul la Elgar am rămas
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
trebui s-o facem cu toții. Cu ochii liberi nu putem observa decât uniformele frumos împodobite cu medalii și decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și starea sufletului de ostaș, acest erou necunoscut, nu putem ști. Dar nici-o suferință nu e de ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
această cale a negării, indiferent de forma în care se manifestă ea, nu se poate decât înainta. Acest fenomen se manifestă cu putere, odată pătrunși în lumea micului ecran, deoarece foarte puțini au puterea de a rezista presiunii seducției și fascinației aproape demonice, care te îndeamnă în mod continuu la însușirea, prin participare empatică, a unei atitudini nihiliste cât mai avansate. Televiziunea este pedagogul ideal al unei atitudini nihiliste.”[ 34] Același autor scoate în evidență felul în care nihilismul mediatic discreditează
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]