1,042 matches
-
-lea aduc o schimbare a conotațiilor care au favorizat începuturile Renașterii italiene: "războaiele din Italia" încep cu primele expediții franceze. Fugind de tulburările care frămîntă nordul peninsulei, artiștii se refugiază la Roma, unde papii inaugurează o politică de mari construcții fastuoase și de resistematizare a orașului. Pînă în 1527, Roma devine capitala Renașterii italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
François I, aceasta se dedă timp de o săptămînă la jefuirea bisericilor, mănăstirilor și palatelor. Locuitorii sînt masacrați iar capela Sixtină transformată în grajd pentru cai. În ochii întregii Italii, jefuirea Romei apare ca o dovadă a furiei divine împotriva fastuoasei Rome și a concesiilor făcute păgînismului de către Renaștere. Dar, chiar în momentul în care capitala noii arte este jefuită, alte mari orașe ale Europei occidentale îi iau locul. Probabil, cea mai puternică influență a Renașterii se produce în Franța. Pînă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
materne îi ațîță lui Carol pretențiile asupra statului Milano și asupra Burgundiei. Numai Franța poate să constituie un obstacol în calea reinstaurării Imperiului. Pătruns de ideea măreției imperiale, convins că providența îl împinge spre reinstaurarea Imperiului occidental, Carol apare în mijlocul fastuoșilor suverani ai Renașterii ca un om din altă epocă. Crescut în Țările de Jos de mătușa sa, Margareta de Austria, el pare să fi luat de aici acel spirit de respingere față de noutățile venite din Italia, care surprind pe toată lumea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai de rasă căi, femeia-jokeu, să cultiv cele mai ciudate soiuri de plante , femeia-agricultor, să traduc în cât mai multe limbi, femeia-translator, să scriu cât mai multe cărți , femeia-scriitor, să educ cât mai multe generații, femeia-profesor, să pregătesc cele mai fastuoase mese festive, femeia-bucătar, să pescuiesc în cele mai limpezi ape de munte, femeia-pescar, să vânez alături de cei mai iscusiți vânători, femeia- vânător, într-un cuvânt meseria perfectă a vietii mele va fi cea de agent secret. - Cu toate pânzele sus
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
favoarea paginii Întâi a mass-mediei mondiale. Un erou fabulos câștigat de diplomația occidentală la o loterie fantastică. Exact ceea ce aștepta Apusul pe vârful unei Întrebări mistice - Quo Vadis Domine? Iată un lider politic inedit primit cu brațele deschise de regate fastuoase, de state democrate cu prestigiu, de oameni politici de primă mărime, prețuit pentru curaj și puterea de a sfidă riscul. Păstrând proporțiile, În ceea ce mă privește i-am dedicat o poezie - „O țară Într-un Om”, apărută În cinci publicații
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și În general pentru o lume de care ne desparte o revoluție costisitoare, este evidentă; Pentru că o continuitate standard burghezo-proletară va nutrește antipatia agresivă Împotriva necăjiților Iașului, bântuiți de opresia sinuciderii și lăsați pradă coteriilor mafiote; Pentru că egoismul și gustul fastuos pentru voiaje va interzic vedeta spirituală a primarului autentic: empatia; Pentru că sunteți un juisor poleit cu emblemele Partidului Alianței Civice, si mai ales pentru că ați supus prestigiul Convenției Democrate unei strategii personale (În sensul potrivit al cuvântului, reprezentați pegra clinică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost proprietatea lui, dar, de când s-a retras din afaceri, aparține unei societăți imobiliare al cărei principal acționar este tot el. Iar acest așa-zis doctor Sinus, oleacă spion, oleacă agent informator, vrea să fie și Cosinus. Dă dineuri fastuoase intelectualilor fără bani și le dăruiește ideile lui personale pe care nu are timp să le fructifice singur. Un impostor!" Se lasă noaptea. Omul se întoarce la negoțul lui și începe să-și reambaleze insemnele la vedere, cu excepția unui văl
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Cine a afirmat că arta de a fabula trebuie să țintească lumi cu sensuri multiple? Dar cunoașterea de sine? Ne fluturăm cu voluptate spiritul care se vrea suplu și comprehensiv, tenace și meticulos, cu grație frapantă și plin de un fastuos academism, când de fapt el este mai mereu contrar. Adică contrafăcut, excesiv, neapodictic și exacerbat. Ce ne spune Mallarmé ne apare, de ce nu, în dublul sens al mitului oglinzii și cunoașterea de sine și iubirea de sine: "Narcis, acest fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
referiri la "binecuvîntarea" oferită de droguri, care te pot face să uiți o clipă de tot iadul războiului, există, în acest film, foarte puține replici-clișeu, ori obligatoriile accente puse pe teme ca cea a iubirii ori vieții personale, ori celebrări fastuoase ale eroismului masculin, tipice pentru filmele de război hollywoodiene. Platoon degajă o intensitate halucinantă, recreînd cu forță experiența unui război purtat într-un mediu complet ostil și străin. În Platoon, Oliver Stone se concentrează în primul rînd, asupra experienței luptei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întruniți într-una din zile în piața de Mayo, pentru a manifesta împotriva oligarhiei, scandînd Evita, Evita, au pornit pe bulevardul Florida, cu ținta Jockey club. Cu ciomege, cu lanțuri și frînghie și cu bidoane cu benzină au pătruns în fastuoasa clădire, au distrus toate bogățiile, toate lucrurile de artă și au dat foc. În cîteva ore n-a mai rămas nimic. Jockey clubul Buenos Aires-ului a fost ras de pe fața pămîntului. 88 Vechea colonie română din Argentina, provenită din emigranții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
simte și mai mult nevoia acestei părintești călăuze. Mulțumind tuturor pentru urările făcute, Mihai i-a asigurat că se va sili să-și îndeplinească îndatoririle cu vrednicie, credință și desăvârșită ascultare. Seara, la Castelul Peleș, a avut loc o recepție fastuoasă (ora 2230), precedată de un concert (ora 2130). Carol al II-lea notează să programul fusese alcătuit de Mihai și cuprindea piesele preferate: Eine Kleine Nacht Musik de Mozart și Neisprăvita (Simfonia neterminată de Schubert). Proiectând viitoarea carieră militară a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
îți poate salva opera, așteptările și singurătatea! În lumea noastră de triburi și talibani, încerc să mă salvez departe de ideologii de serviciu ai succesului social, literar și artistic. A.B. Ce reprezintă proiectul "Scriitori pe Calea Regală"? O ieșire fastuoasă a scriitorului român într-o cetate ocupată de false modele și de valori răsturnate. Faptul că mii de oameni au venit în gările din București, Iași, Suceava, Vatra Dornei, Alba Iulia, Sibiu și Mediaș să-i vadă pe scriitori coborând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
26-32; „Unele aspecte iconografice ale reliefurilor Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
absurde, brutale, confuze, până la tentația disperării și uneori chiar dincolo de ea! Nu, cum zice nu știu care șlagăr, nu „aș mai vrea să fiu o dată tânăr, cu mintea mea de-acum!”. De altfel, vechii zei ai Greciei Îi pedepsesc nu o dată, În fastuoasele și unicele lor mituri, pe eroii care cer sau pretind un alt destin. Deși, pentru noi, europenii moderni, acest cuvânt, după Napoleon care decreta că „politica este destinul”, dar, mai ales, după magnificul Faust II al lui Goethe ce Încearcă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
timpul, prin ceea ce Kant numește categoriile apriorice, existente deci Înainte de experiență. Aș adăuga că omul, individul uman mai are o „posibilitate” de a percepe realitatea, de a o aprofunda mai bine zis, de a deveni cu adevărat lucid de teatrul fastuos și miraculos În care și În fața căruia se află, ca și de miracolul propriei sale existențe, depășind prin aceasta toate milioanele de specii vii, doar prin „luciditatea morții”. O luciditate, o conștiință pe care filosoful clujean D.D. Roșca - dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se oferea drept victimă ideală unui timp politic care din realitatea și existența acestor „victime” Își făcuse un program central. Stalin, cel admirat nu numai de Români, dar și de intelighenția franceză sau germană a vremii, anunțase cu un cinism fastuos - un cinism care trecea drept ideal! - că, „odată cu instalarea puterii clasei muncitoare, lupta cu forțele dușmane, burghezo-țărănești-intelectuale, nu scade, ci dimportivă: abia se ascute!”. O afirmație cu atât mai absurdă, mai paradoxală, cu cât stârnea voința și energia a sute
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Iulia, capitala istorică a Transilvaniei, acolo unde Mihai Viteazul intrase victorios cu mai bine de trei veacuri Înainte, Ferdinand și Maria s-au Încoronat ca rege și regină ai României Mari. Tare mult trebuie să-i fi plăcut Mariei această fastuoasă ceremonie. Așa cum bunica ei Victoria fusese proclamată Împărăteasă a Indiei, și-a avut și ea acum momentul ei Împărătesc. Într un fel, În raport cu mica Românie dinainte de război, se crease aproape un imperiu, prin alăturarea atâtor teritorii distincte, iar rolul ei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Muzeul țăranului Român, care a luat locul Muzeului de Istorie a partidului comunist, În impresionantul edificiu În stil neoromânesc de la Începutul șoselei Kiseleff. Și muzica românească Își are muzeul ei, care poartă numele compozitorului George Enescu. Nu este altul decât fastuosul palat de pe Calea Victoriei al lui Cantacuzino-Nababul. După moartea fiului său, care Îl moștenise, soția acestuia, Maruca Cantacuzino (o prietenă apropiată a reginei Maria) s-a recăsătorit cu George Enescu. Așa a ajuns palatul Nababului un lăcaș al muzicii, urmând imprevizibilele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe care suntem invitați să o vizităm. Poze mari, de aproximativ 1 x 1,5 m, înfățișează o lume sălbatică, neatinsă de civilizație: coline acoperite cu o vegetație luxuriantă, pampasuri nesfârșite, cătune locuite de oameni trăind la limita dintre epoci, fastuosul Carnaval de la Rio, obiceiuri rurale, folclor amerindian etc. Rețin în special două imagini pentru frumusețea lor deosebită, potențată de ingeniozitatea artistului fotograf: tunelurile verzi ale Amazonului, și alta, cu totul superbă, reprezentând dunga subțire a unui țărm într-o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spus, și el, că nu voi putea înțelege orgoliul orașului dacă n-am să văd această piață. Alberto nu glumește și nici nu pare un tip patetic, care să jongleze cu simbolurile. L-am crezut... Plaza Mayor arată într-adevăr fastuos. Are forma unui dreptunghi, conturat de clădiri cu coloane la parter. Impresia de măreție și larghețe este amplificată și de faptul că o descoperi brusc, după ce rătăcești pe străzi înguste sau destul de aglomerate, cum sunt mai toate în zona centrală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rătăcit ore în șir, ciocnindu-mă mereu de noi grupuri de vizitatori antrenați într-o mișcare browniană prin încăperile muzeului, uneori mă întâlneam cu colegi din Tren, cu care schimbam câteva impresii, și mă pierdeam din nou în acel labirint fastuos. Efectul de copleșire nu este instantaneu. Luneci de la tablou la tablou cu o senzație de foame intelectuală, de curiozitate nelimitată. Apoi, începi să ai probleme. Mai întâi, oboseala din picioare. Au trecut ceasuri lungi în care nici măcar nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
renume, franceză sau străină. E fascinant să descoperi identitatea acestor clădiri. Dar acum, după ce am gustat „pe viu” din mitul Montmartre, nu-mi pot reprima o ușoară insatisfacție. Îmi imaginasem acest „paradis al artiștilor” mai mare ca suprafață și mai fastuos, nu știu cum. Deziluzia mea are o explicație simplă: se întâmplă mereu cu locurile importante, faimoase, pe care datorită celebrității lor le decorăm cu tot felul de atribute exotice. Impactul cu realitatea este de regulă frustrant, pentru că dezgolește contururile reale, finite, ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
damnați în ochii francezilor, ai occidentalilor în general, fiind obligați să aștepte luni întregi până obțin o viză turistică. 14 iunie, miercuri VITALIE CIOBANU: În a treia zi, și ultima, la Paris, obiectivul nostru principal este Palatul Luvru. Mult mai fastuos decât Prado, celebrul muzeu din capitala Franței emană prin toți porii săi regalitatea. În curtea interioară, coborâm sub piramida de sticlă, unde se află un imens punct de triaj al vizitatorilor, birouri de informații, vestiare, săli de proiecție, magazine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ajung la o întâlnire literară programată pe puntea unui vas, dar tunetele și fulgerele ar fi făcut imposibil dialogul. Vitalie a ratat, din aceleași motive, o întâlnire literară la Casa Masonilor din Hanovra. Părea ceva foarte incitant: ritualuri oculte, costumație fastuoasă, lumânări aprinse pe trepiede etc., elemente ce puteau fi utile unui proiect literar la care lucrează, îmi spune. Nici Nicolae Prelipceanu și Adrian Popescu, invitați și ei, n-au mai ajuns la misterioasa reuniune, și mă întreb dacă nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
suprafața sură, bine șlefuită a zidurilor: găurile n-au fost în mod deliberat astupate, sunt păstrate ca amintire a dezastrului. La începutul secolului 20, în fața Reichstagului se înălța memorialul lui Bismarck, flancat de două fântâni arteziene. În fața lor se desfășurau fastuoase ceremonii de stat. Evident, n-a rămas nimic din vechile aranjamente, doar un imens maidan răscolit de buldozere. După război, locuitorii orașului au transformat piața din fața Reichstagului într-un câmp cultivat, acoperindu-l cu straturi de zarzavaturi, pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]