816 matches
-
312.95.10 Oamenii se miră de numărul mare al maidanezilor din orașe, dar paznicii de vânătoare sau vânătorii cu state vechi în domeniu aduc dovezi imbatabile referitoare la pagubele și distrugerile făcute de câinii hoinari asupra efectivelor de dropii, fazani, potârnichi, prepelițe și alte specii de păsări care clocesc pe sol. Numărul câinilor hoinari care s-au sălbăticit și s-au adaptat la viața în câmpuri și păduri a ajuns în prezent atât de mare, încât aceștia au ajuns să
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
unic și istoric al parcului este reflectat de peisajul arhitectural (pavilioane, sculpturi, poduri, cascade, iazuri) și vegetal (specii domestice și străine de copaci și tufișuri). Acest parc diferă, în comparație cu alte spații verzi din Varșovia, prin faptul că există păuni și fazani ce pot fi văzuți în libertate și crapi regali în iazuri. Parcul din jurul Palatului Królikarnia se află pe vechiul abrupt al Vistulei. Alte spații verzi din oraș includ Grădina Botanică și grădina Bibliotecii Universității. În cele două există specii de
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos). Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Dunăre. Peștele sărat și uscat se exportă în Transilvania și Imperiul Otoman. Iobagii care vânau trebuia să dea o parte din vânat stăpânului domneiului. Din secolul XVI era interzis că iobagii să mai vâneze pe domenii feudale cerbii, iepurii, mistreți, fazanii. Aveau dreptul să vâneze doar lupi, urși, vulpi și jderi. La curțile domnești, vânătoarea cu șoimi era o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la Instanbul. În Transilvania erau resurse bogate de aur, argint, fier
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc. Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -7 °C și 1 °C, iar temperatura medie a lunii iulie variază între 22 °C
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
fost 59.218 mistreți, o cotă de vânătoare de 16.660, împușcați 14.000. S-au numărat 1,41 milioane iepuri, la o cotă de 134.000, din care au fost sacrificați - 113.000. Au fost înregistrați 367.000 de fazani, la o cotă de 69.000, din care împușcați - 56.000. Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
iepurele), ierunca, șopârla obișnuită, "Pungitius pungitius" (un pește cu nouă țepi). În Japonia se găsesc circa 490 de specii de păsări, dar în comparație cu mamiferele, speciile endemice sunt mai puține la număr. Printre speciile endemice se numără: "yamadori" („Syrmaticus soemmerringii”, un fazan), "aogera" („Picus awokera”, o ciocănitoare), "segurosekirei" („Motacilla grandis”, o codobatură), "kayakuguri" („Prunella rubida”, o brumăriță). Printre păsările de mare care rareori sunt întâlnite în afara Japoniei pot fi amintite: "ahōdori" („Diomedea albatrus”, un albatros), "umineko" („Larus crassirostris”, un pescăruș), "kammuriumisuzume" („Synthliboramphus
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul ("Parus major").
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ). Râul Olteț are și el fauna lui. În el se poate pescui cleanul ( Leuciscus cephalus ), mreana ( Barbus
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
de aceea dresajul trebuie să fie ferm, consecvent, echilibrat, să se țină cont de frica câinelui și făcut cu răbdare. Varietatea mare este folosită la vânătoarea în haită a animalelor mai mari; iar varietatea mică se folosește la vânătoarea iepurilor; fazanilor. Sunt veseli și plăcuți companioni.
Petit Basset Griffon Vendéen () [Corola-website/Science/326152_a_327481]
-
care dorea trasarea unui parc în jurul edificiului ce era în construcție. La cumpărarea de către Karolyi parcul avea o întindere de 10 hectare (20 holde). În timpul lui Tibor Karolyi moșia avea deja 100 de holde de pădure plantata și populată cu fazani (localnicii o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
a deschide negocierile de pace și pentru căsătoria regală. După căsătoria prin procura cu regele francez la Fuenterrabia, Maria Tereza a devenit cunoscută că "Marie-Thérèse". Tatăl ei, Filip al IV-lea și întreaga curte spaniolă au însoțit mireasă până la Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa, unde Ludovic și curtea să a întâlnit-o. La 7 iunie 1660 ea a părăsit țara natală Spania. Două zile mai târziu a avut loc o căsătorie religioasă în Saint-Jean-de-Luz, la biserică Saint Jean-Baptiste. Cei trei
Descendenții regelui Ludovic al XIV-lea () [Corola-website/Science/330161_a_331490]
-
care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți de mistreți.
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
mai multe reacții negative din partea celorlalți fermieri. În a treia zi, cei 12 fermieri au primit vizita lui Nea Rață, care a venit încărcat cu tot felul de bunătăți pentru aceștia: răsaduri de legume, un păun și o păuniță, un fazan și câteva găinușe, dar și mâncare pentru animale. Acesta s-a asigurat și de faptul că Maria și Marcel au avut grijă să nu lipsească vreo portocală din pomul încredințat. Pe lângă acest lucru, fermierii au întocmit, împreună cu Nea Rață, o
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]