3,956 matches
-
duios.). Un nume ciudat! Dar frumos! Cozia! COZIA (Cântând în depărtare. ). Hei, hei, munților Voinicilor Doar voi îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor În care s-a născut un dor După un fecior ... Hei, hei, Oltulr ... Doina mi-o ști Dorul mi-l vei mântui. Scena 2. POVESTITORUL Mihai, Postelnicul și Constantin privesc în direcția de unde vine cântecul. Toți văd pe malul Oltului o fată îmbrăcată în alb. Cozia se apropie de Olt
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior, să-ți dau iubirea, Fericită-s când te-ascult!” Mamă dragă, eu îți cânt: Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior, să-ți dau iubirea, Fericită-s când te-ascult!” Mamă dragă, eu îți cânt: Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior, să-ți dau iubirea, Fericită-s când te-ascult!” Mamă dragă, eu îți cânt: Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că sunt singurel pe lume? De dorul tău mă usuc ... M-ai lăsat când eram mic. De dorul tău mă usuc ... M-ai
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
și de moarte; Ca ea atâtea sunt prin sate, Exemple de... singurătate! Spatele i se-ncovoaie Și pașii-s grei prin bătătură. Obraji-s uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum îi striga: „Veniți la masă!” Și parcă
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
ram plesnesc. Urechile să mi le-ncânte Concertul de privighetori Și un izvor să mă descânte Ca o aghiazmă-n sărbători. Mireasma florii să mă-nbete Și să adorm scăldat în dor; În poală, legănat de fete, Să mă visez că sunt fecior... Mă uit pe geam și-mi fac o cruce; Nămeții tot mai sus se-nalță. Mi-e teamă, mâine, că m-oi duce, Căci am pierdut orice speranță... Referință Bibliografică: Când mă uit pe geam afară... George Safir : Confluențe Literare
CÂND MĂ UIT PE GEAM AFARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346623_a_347952]
-
-i, Căci noi, copiii,-atunci ne înnoiam Când Se năștea și la-nvierea Lui, Și câtă bucurie, ‘ntregul sat, Ouă ciocnind cu mare și cu mic, “Cristos a înviat ! Adevărat !” Pe pajiștea cusută-n borangic, Iar mai apoi, crescusem eu fecior, Aceeași luncă, mândră ca o ie, Mi-a dat ca să le sorb licoarea lor, Doi ochi de vis cu nume de Mărie ... .. Aș vrea să vin din nou în satul meu În zi de Paști, în zi de sărbătoare, Poate
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
Nuțu Roșca, Vasile Șt. Tutula, Titina Nica Țene, Ștefania Kory Calomfirescu, Ion Croitoru . În Clepsidra, Nuțu Roșca, dascăl de carieră, nu-și explică trecerea galopantă a timpului, când întâlnește foștii săi elevi, care, cu mândrie îi spun că își însoară feciorii, își botează nepoții, își depun dosarele de pen- sionare..., de unde vine și întrebarea: Ce mai caut printre ei ? Eu trec.. Vasile Șt. Tutula mergând pe urmele unei legende face o descriere de excepție a ținuturilor din împrejurimile satului Telcișor, unde
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
au transmis pe cale orală, altele au fost sculptate în stânci, aducând mărturie peste veacuri, despre acest popor harnic, curajos și pătimaș în iubire. Pentru că azi este Sărbătoarea Iubirii, am să vă povestesc legenda lui Dragobete care, după spusele bătrânilor, era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia. Despre ea se credea că ar fi fost fiica lui Decebal, și... că însuși Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soție. Cine o vedea cu părul bălai împletit în cosițele ce-i atârnau pe
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
cine îi este tată, se zvonea că ar fi fost zămislit de chiar Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceață... Adevărul este că o perioadă de timp nimeni nu l-a mai zărit pe fecior, și nici nu i-a mai auzit cântecul fluierului. În creierul muntelui, într-o peșteră pe ai cărei pereți creșteau „flori de piatră” în buchete albe, albastre, cenușii, roz și violet, trăia un bătrân înțelept. Pe când păștea oițele în poiana
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
făcea pe bărbați să-l placă, și să nu fie geloși pe el. Asta, până într-o zi, când un bătrân a dezvălui secretul. Pe vremea când era flăcău, în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat... și-i învăța secretele iubirii. Totul se făcea sub jurământ...Bătrânul a rupt tăcerea, întrucât, având peste 100 de ani și considera a nu se mai afla sub jurământ. Legenda spune că, după sute de ani de viețuire
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu flori de colț Unde-și avea sălașul Pe
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug pe unde apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul i-l poartă vântul departe pașii ei dorul pare să-i poarte pe câmpul ce doarme verde smarald. feciorul o-așteaptă în lunca pe neașteptate în brațe o prinde în iarbă cea udă flamand o aruncă și focul iubirii în ea îl aprinde Bătrână casă Bătrână casă zace într-o rană Doar buruieni aburca înspre coama, Fântână clipocește a
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
bine-i să te veselești. Veselă să îți fie viața pe care-o trăiești. Iordănitul fetelor e obicei preferat în jocul tinerilor, ce se-ntrec la colindat. Când slujba s-a isprăvit, de la Casa Domnului, veseli merg la iordănit, toți feciorii satului. Cu Aghiasmă îi stropesc pe localnicii din sat și pe drumeți ce-ntâlnesc, până ziua s-a gătat. Cei iordăniți le dau bani, colaci sau băutură. Să se bucure prin ani, cum spune urătură. Fetele de măritat sunt stropite
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
din tinerețe Manole Newman, „un ovrei conservator, român „de dreapta”, deștept foc, băiat cult, intrasingent și necruțător, care m-a vindecat de consumarea opiului. Opiul fiind, firește, acel din definiția lui Raymond Aron: le socialisme est l'opium des intellectuels. Fecior de mici burghezi din Oltenița, se considera român absolut (și era: prin grai, înfățișare, caracter, impetuozitate, înțelepciune). Lui îi datorez a fi cunoscut socialismul izvoarelor autentice și al realității. Mi le-a dezvăluit fără menajamente”. Dialogul continuă cu evocarea primei
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
place mult să recite, iar versurile pe care mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: « Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare ». Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
mi-a spus nea Mitică - și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte, o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea, din când în când, să vândă lemne la oraș, luându-și feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său, îi displăceau - căci bea, și, ca și cum n-ar fi fost destul, îl mai îmbia și pe el cu băutură... Ești mă-ta
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
și denotă o credință profundă. Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea - față de Dumnezeu, în primul rând, apoi față de aproapele și de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls și azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbește
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]