1,251 matches
-
metodă. Mai întâi, o remarcă. Distincția între istorie ca tărâm al vieții umane și istoriografie ca reflex al ei e recentă și oarecum didactică. În fond, istoria e una singură, așa cum o arăta dealtminteri termenul grecesc, care și-a păstrat fecunda lui ambiguitate. Kogălniceanu știa să vadă aceasta la 1837, când punea pe frontispiciul sintezei sale, la Berlin, cuvintele lui Sallustius, în care făcutul și scrisul istoriei apar ca îndeletniciri complementare și la fel de lăudabile: "et qui facere, et qui facta aliorum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
intuitivă la cea abstractlogică. Gândirea conclusivă devine și ea pronunțată (comite uneori erori de judecată), iar limbajul mai bogat și mai nuanțat. II.3 Orizonturi în studiul dinamicii personalității Personalitatea elevilor este domeniul cel mai larg, dar și cel mai fecund de referință al cercetărilor în materie de educație. Ea ocupă o poziție oarecum supraordonată,”strategică”, constituind baza necesară înțelegerii domeniului de care ne vom ocupa: motivația activității școlare. Viziunea istorică, integrativă și dinamică pe care trebuie s-o avem asupra
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
arătând ca vor duce la îndeplinire condițiile acordului. Semnătura elevului Data Semnătura elevului Data Martori: Semnătura elevului mediator Data Semnătura elevului mediator Data A paria pe „competența de cetățean” Așadar, a instrui toți elevii: o acțiune realistă sau o utopie fecundă? Probabil, viitorul ne va răspunde. Realizarea unei asemenea experiențe cere, cu certitudine,mijloace materiale si financiare (formarea învățătorilor, înlocuirea învățătorilor încadrați în acțiuni de formare inițială sau participanți la modulele de formare a elevilor mediatori etc.), însă aceste costuri sunt
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
vremuri adevărul psihologic a îmbrăcat întotdeauna o formă nouă de expresie simbolică pentru a crea o nouă cultură, nu trebuie să excludem faptul că într-un viitor mai cultivat, adevărul imuabil subiacent mitologilor să poată deveni în cele din urmă fecund fără să apeleze la o expresie cu sens dublu. Procesul istoric al formării și distingerii culturilor bazate pe mituri nu poate deveni clar decît dacă înțelegem că el este rezultatul conflictului dintre instanțele psihice: Imaginația creatoare (supraconștientul), imaginiția afectivă (subconștientul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mormînt (moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul "cîștigă" din ce în ce mai mult o semnificație morală ar putea duce la o confuzie asupra fenomenului mitic în general. Este important să ne dăm seama de faptul că semnificația morală este bazată încă de la originea ei pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
științific în economie ar urma același curs ca în științele fizice este dificil de susținut. Raționamentul științific nu e totul în gîndirea economică, lui i se asociază în per-manență speculația filosofică. Ar fi deci mult mai realist și mult mai fecund să admitem faptul că economia este o disciplină specifică a cărei reușită ca și corpus teoretic ține în mod special de faptul că ea aparține atît filosofiei sociale cît și științei sociale. Economia politică, știința economică sunt emblematice pentru di-versele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui Dumnezeu. Atemporalul din noi e conștient de fără-de-timpul vieții, altfel nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de potențialitate, de fecunditate. Căci ce poate fi mai fecund decît haosul? Pentru a nu fi reduși la animalitate, o animalitate tehnologică în era roboticii, oamenii caută în ei ceva sacru, caută resorturi pro-funde pe care să se reîntemeiezc, să se asume, să se suporte. Totodată, există aici o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nostru, din care se poate degaja un nou stil și o nouă ritmică a vieții. Descoperirea, de pildă, a eului nostru subconștient a adâncit sensul existenței noastre. Marcel Proust, James Joyce, Maurice Baring sau Aldous Huxley au știut să exploateze fecund câmpul vast peste care se agita, în frumoase falduri, steagul freudismului".10 Că o asemenea abordare se dovedește operantă, ne-o demonstrează câteva secvențe din beletristica și jurnalul lui Camil Petrescu. Nu s-a remarcat, măcar în treacăt, că d-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al unor țări precum Ungaria, Cehoslovacia, Serbia și parțial România, care până în 1918 aparțineau imperiului austro-ungar. Chiar dacă nu se poate vorbi despre un spațiu lingvistic unitar, destrămarea acelui imperiu multinațional echivalează în opinia lui Magris cu prăbușirea unui spațiu cultural fecund, ascuns ulterior în spatele cortinei de fier. Descrierea acestui spațiu, resuscitarea operelor unor scriitori sau a unor memorabile creații artistice din fostul imperiu habsburgic au stat la baza reînvierii ideii de Mitteleuropa. Contribuția esențială la redescoperirea acestui continent cultural, o aduce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dar și clevetitorul, pedagogul dar și cel care rîvnește la modelul paideic, maestrul de ceremonii dar și inhibatorul pulsiunilor fetei de Împărat, thaumaturgul dar și cel care deține secretele alcovului se Înscrie Într-o serie arhetipală celebră, Într-o tipologie fecundă care a marcat imaginarul romantic prin inductori pneumatici și servere ontologice. Întîlnim acest pattern la mai toți romanticii dar caracterul său dominant a fost descris doar de doi poeți: Eminescu și Novalis. În Cânticele spirituale ale lui Novalis Întîlnim următoarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
spațiu poetic plin de însemnele unei temporalități tiranice. Dialectica unei nostalgii mai vechi a autorului produce acum reprezentări articulate pe schema revelației obscure, de cele mai multe ori escatologice. E un fel de a spune că palimpsestul poetic reface, trudit, aceeași obsesie fecundă: geneza alterată, convertită uneori pe loc în apocalipsă. Referentul este, și aici, mai degrabă livresc decât biografic: textul prelucrează nu atât senzații proprii, cât resurse livrești dintre cele mai diverse, de la Noul și Vechiul Testament la cărțile marilor mistici (în special
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zonă absurdă/ Peste tot în mine există o chemare a așteptărilor/ lungi procesiuni întunecoase/ durerea ruperii în două a sunetelor/ a mirosurilor/ aidoma/ unirii solemne a flăcărilor/ Aprinderea lor ne îndepărtează/ înălțarea/ ne apropie cum îmbrățișarea bărbatului/ rupe-n două fecunda înlănțuire a femeii" (Unirea solemnă a flăcărilor). Atunci când reușește să se delimiteze de dubla tiranie, a influenței și a retoricii gongorice, Ștefan Amariței își fabrică un scenariu complicat, nelipsit de interes, despre sfârșitul lumii, inclusiv al lumii cărților. O galerie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Moonfall Press & Contact Internațional, Iași, 1997), Rondeluri și Ovoide (Editura Junimea, Iași, 2005), pentru a nu mai vorbi de seria substanțială de Falii (începută în 1983 și neîncheiată, încă, la ora actuală), plasează în centrifuga semantică a textelor aceeași obsesie fecundă în plan creator: anularea hotarului intermundic, grație unui proces hiperlucid de investigare a semnelor celeilalte ordini, a hieroglifelor inscripționate într-un real înnobilat nu numai pentru inițiați. Ne-o repetă, cu obstinație, Glasul din Poemei Semnelor (Falii 3), care vestește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a găsi un infinit care să depășească orice oră / din timp ce nesfârșita pare, de a găsi un spațiu care surâde plin de îngeri morți și un paradis ce își așteaptă Dumnezeul din piatră și duh. Sentiment inefabil, poate singurul fecund în poezia contemporană. Să ne mulțumim oare cu a-l numi doar romantism?227 Poetul-recenzent a ținut să precizeze în același articol că noua voce era liberă și sigură pe ea, că autorul reușise să ajungă la acea ascuțime a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din dorința de a păstra în suflet multitudinea de glasuri și chipuri ce constituie surse de inspirație pentru poet în trecut, a căror dispariție este anticipată cu teamă. Presentimentul că universul memoriei urmează să dispară se citește în absență ecourilor fecunde, deja îndepărtate, șterse, în intermitenta suflului uitat ce se cufunda în tăcere care, astfel, stabilește o legătură între motivul literar al amintirii (cu vârtejul sau de chipuri și cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stejarul fac cenușiu malul / frunzele și ghindele tac înăuntru / și fiecare are cercuri cu un singur centru / tăiate de austrul ce negru vuiește. (Apăstătută) 307 Apă ca materie fecunda desemnează metaforic inima în care se oglindește realitatea. Privită că lichid fecund, interioritatea primește elementele naturii exterioare: ghindele și frunzele care tac înăuntru, asadar nu tulbură adâncimea apei imobile liniștite, indicând astfel scăderea forței creatoare. Adverbele intorno-împrejur și dentro-înăuntru tensionează o limită între exterioritate și interioritate, un obstacol care filtrează elementele din afara
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prezent este relevanță pentru starea de decădere. Pentru a descrie inerția, plictisul și degradarea generalizată a valorilor din lumea contemporană Leopardi folosește epitetul brutto silenzio tăcerea urâtă. La polul opus, trecutul stă sub semnul energiei, al inteligenței și activității umane fecunde: În arenă / s-a coborât el singur, căci să zacă / atâta tot știu ceilalți și să tacă (Către Angelo Mai, vv. 163-165).320 După cum s-a constatat, Salvatore Quasimodo transpune în versuri motivul în cauză cu scopul de a descrie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
naturii schimbătoare a aerului și oscilează între linia curbă a cerului și cea orizontală a pământului. Lumea geometrica a lui Quasimodo se construiește pornind de la trei elemente fundamentale transformate în substanță lirica: pământul, apa și aerul.338 Apă este matricea fecunda, substanța creației, pământul, elementul stabil, locul în care ființă se odihnește și găsește alinare; aerul și vântul reprezintă motoare ale căutării, dar și suflu vital. S-a văzut într-un capitol anterior modul în care apă statuta este metaforă interiorității
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din natură, în care el vedea reflectată întreaga ființă a lui Dumnezeu, s-a vorbit despre franciscanism, deseori golit, paradoxal, de religiozitate. Transformările tind spre esențializare, spre reducerea elementelor și a ființei umane la puține trăsături de bază, cu potențial fecund. Replierea în vegetal (cu 28 de ocurente, adjectivul verde este cel dintâi că frecvență printre reprezentanții categoriei sale gramaticale) constituie un respiro ce întrerupe căutarea și rătăcirea. Ideea păgâno-franciscană că ființă umană se poate cufunda în matricea naturii dispuse să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
al prozei, Mircea Eliade, atât pentru operele scrise în România, începând cu Domnișoara Christina (1936), cât și pentru operele scrise în exil, între care se disting nuvela Pe strada Mântuleasa și povestirea La țigănci. Scriitorii citați ilustrează într-un dialog fecund cu tradiția mitologică și folclorică autohtonă și cu creațiile altor culturi diverse modalități ale fantasticului". Marco Cugno, art. cit., p. 139 140. 70Vezi Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 403. 71Vezi Georgeta
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
al indicelui de calitate a vieții, constatând astfel că, între 1960 și 2000, evoluțiile erau paralele. Autorii au interpretat rezultatele în felul următor: raportul talie/șolduri reflectă fecunditatea unei femei: cu cât este mai mic, cu atât femeia este mai fecundă. Revistele prezentau un ideal de femeie cu șolduri late și talia mică ce corespundea idealului de fecunditate. Aceiași autori consideră că bărbații sunt mai ghidați de grija pentru procreare în perioadele prospere economic decât în perioadele de scădere economică sau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de fecunditate. Aceiași autori consideră că bărbații sunt mai ghidați de grija pentru procreare în perioadele prospere economic decât în perioadele de scădere economică sau de criză (copiii sunt mai greu de crescut). Sunt atrași mai mult, inconștient, de femeile fecunde (de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și mai puțin în anii mai dificili. Playboy a devenit oglinda acestei fluctuații a dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Interpretarea ar fi că mărimea ochilor raportată la restul feței este legată de tinerețea persoanei.: cu cât o femeie este mai tânără, cu atât ochii sunt mai mari. Și, cum tinerețea este legată de fecunditate, revenim la ideea că playmates-urile fecunde sunt mai atrăgătoare în perioadele de boom economic, ceea ce corespunde, în acest caz, unui baby-boom: trăiască prosperitatea sexuală și economică. Concluzie Mass-media, care face din corpul femeii principalul argument de vânzare, reflectră evoluția așteptărilor sexuale a bărbaților într-un context
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
despre Kafka: "să faci să vibreze secvențele, să deschizi cuvîntul asupra unor intensități interioare nebănuite, pe scurt, o utilizare intensivă a-semnificantă a limbii" (Kafka,1996). La rîndul său, Jean Starobinski califica această situație a scriitorului elvețian romand drept "decalaj fecund" (La Suisse romande et sa littérature, 1989), căci, departe de o seca, paradoxurile și contradicțiile lingvistico-geografice hrănesc și exaltă creativitatea și nuanțează considerabil relația cu alteritatea. Dacă ne gîndim, de exemplu, la portretul locuitorilor din Vaud, al lui Jacques Chessex
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cea a raportului de alteritate cu limba. E cu siguranță valabil pentru acea categorie de scriitori "minori", dar nu este, oare, vorba de o situație emblematică pentru orice scriitor autentic? De oriunde vin, ei întrețin cu toții o relație exacerbată și fecundă de iubire-ură cu limba comună, pe care o lucrează neîncetat, pe care o reinventează, pentru a ajunge ca să reluăm formula lui Gilles Deleuze "să faci să strige, să faci să se bîlbîie, să bolborosească, să șoptească limba în ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]