1,006 matches
-
singur client În grădină, zise el. — Mă gîndeam să punem cozonacul la mezat, Între noi, cei rămași, răspunse pastorul, strîngîndu-i din nou ușor brațul. Dă-mi voie să mă prezint. Mă numesc Sinclair și se spune că am un noroc fenomenal, adăugă el chicotind. O vezi pe doamna de colo? E doamna Fraser, da, acea doamnă Fraser. O mică licitație Între prieteni i-ar da prilejul să facă, În mod discret, o donație pentru cauză. — Față de mine, Însă, Îmi face impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
CI GENETICĂ.” Primele credite au fost votate de UNESCO În 2021; o echipă de cercetători a Început imediat să lucreze sub conducerea lui Hubczejak. La drept vorbind, pe plan științific, nu conducea mare lucru; dar avea să dovedească o eficacitate fenomenală Într-un domeniu ce s-ar putea defini ca „public relations”. Extraordinara rapiditate cu care-au apărut primele rezultate avea să surprindă; abia mult mai târziu s-a aflat că numeroși cercetători, adepți sau simpatizanți ai „Mișcării pentru Potențialul Uman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
maximă fertilitate ale ciclului feminin pe durata unui an sunt tot în număr de 28, însumând așadar, pentru fiecare femeie în parte, a 13-a lună, luna fastă sau nefastă care distribuie speciei pe Mozart ca și pe Hitler. Această fenomenală descoperire impune întrebarea: Dacă bărbații, cu impulsul lor de cuceritori, stăpânesc și caută să umple spațiul, pe care astăzi îl pot preschimba oricând în atomi, nu e oare tot atât de adevărat că femeile, cu măsura lor, controlează timpul, pe care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pentru că ne aflam În camera mea, mobila era aceeași, o concretețe ce nu putea fi pusă la Îndoială. Vorbii fără rost, ea Își trecu degetele prin părul meu răvășit, iar eu mă Înecai În ochii ei ca-ntr-un lac fenomenal. CÎnd amurgul se Înecă În noapte ne plimbarăm pe malul unui lac asemeni, pînă ce În dreptul unei lumini subțiri venite de sus, ea se opri și mă-nlănțui din nou cu mîinile după gît. „Nu vreau să mai plec” rosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
gît - adică de om al burgului, al orașului zice-se - că În urmă cu cîteva decenii, tot tînăr ca ei, adolescent, m-am aflat pe aceeași bancă și că aici sub frunzișul aceluiași copac mi s-a Întîmplat cea mai fenomenală Întîlnire, din cîte revelații se pot ivi oamenilor În viață. Ce să spun, cum să-i spun? Sunt bucurii, fapte, Întîmplări, nedeslușiri sau deslușiri ale vieții, care zac În noi asemeni comorilor tăinuite, ce nu pot fi aduse la suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
an, părurăm patru lumînări aprinse, flăcările noastre pîlpîind invizibile, simțindu-le numai căldura, În timp ce ochii Mariei Lung se pironiră spre crucea fostului ei soț; Își duse mîna dreaptă la gură, În timp ce crucea se mărea și Îndepărta spre zare cu inscripția fenomenală „INRI” și dedesubt: „Alexandru Lung”. La plecare, Ana, În tăcere, mă luă de braț; În spate ne urmară cele două femei. Ajunși acasă mă Întrebă nefiresc: - Ce faci? - Nimic! răspunsei, În timp ce ea, tot nefiresc - sau poate Într-o Mare Judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
sursă. Evident, n-am spus tot; m-am mulțumit să raportez etapele restabilirii fizice și intelectuale; doar o aluzie, și aceea destul de obscură, la regenerare și întinerire. Și nimic despre hipermnezie... Dar s-a aflat tot; și despre memoria dumitale fenomenală, și faptul că ai recuperat toate limbile pe care le-ai învățat în tinerețe. Ai devenit deci cel mai prețios exemplar uman care există astăzi pe tot globul. Toate facultățile de medicină din lume ar vrea să dispună, măcar temporar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
spus că n-am dreptul să scriu așa ceva, pentru că ar aduce prejudicii cauzei Republicii Spaniole. I-am răspuns că sînt de mult timp În Spania și i-am spus că și pe vremuri, sub monarhie, În Valencia exista un număr fenomenal de Împușcături și că Înainte cu sute de ani de apariția Republicii oamenii se tăiau Între ei cu niște cuțite mari, cărora În Andaluzia li se spunea navajas, și că dacă vedeam o moarte haioasă prin Împușcare la Chicote, În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
condeiul: "O, Europă, te simt în vine,/ Te simt în mine". Ghidușul epigramist a consemnat evenimentul așa: "Domnișoară Veronică, Eu credeam c-o ai mai mică. Dar mărturisirea-ți clară Din "Gazeta literară" Demonstrează elocvent Că-n conștiința dumitale De-adîncimi fenomenale Intră-ntregul continent". Blasfemie! Pe "antisemitul" Păstorel Teodoreanu, gluma contra tovarășei noastre, Veronica Porumbacu-Tauber, l-a costat ceva Jilavă. Sonată de noiembrie (I) "Dumnezeu să-i binecuvînteze pe istorici,/ Ca să trăiască și ei în bună înțelegere/ cu ceilalți oameni./ Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de adjective, nume predicative, antiteza și paradoxul sunt modalități prin care caracterizează situații și aspecte ale lumii contemporane, folosite cu succes și pentru a creiona personaje, episodice, dar pregnant schițate: mama doctorului Crăescu este o „bătrână tânără cu o memorie fenomenală, un adevărat depozit de fapte și evenimente personale și colective”(p.76); strănepoata Florina iese în evidență prin „ochii frumoși, expresivi, migdalați.” Schița Tata și bancherul ne face cunoștință cu două personaje autentice, conturate cu mijloacele prozei scurte. Tatăl autorului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-i mai spui NICIODATĂ doamnă Priestly - Îi zici Miranda. Înțeles?“ M-am simțit din nou pălmuită, dar am ridicat privirea spre ea și am dat afirmativ din cap. Abia atunci am observat haina. Era chiar acolo, o grămadă de blană fenomenală pe marginea biroului meu, cu o mânecă bălăbănindu-se În gol. M-am uitat spre Emily. Ea și-a dat ochii peste cap, a făcut semn cu mâna spre dulap și a șoptit abia auzit; „Agaț-o“. Era grea ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a rățoit la tine pentru că ai fugit să-i aduci prânzul - așa cum Îți ceruse - și pentru că, pe urmă, nu ai avut de unde să știi că ea mâncase deja În altă parte? Ce cățea! Am dat din cap. Era o schimbare fenomenală, de data asta Emily Îmi ținea mie partea, În loc să-mi țină un discurs despre cum Nu-Pricep-Eu-Și-Pace. Dar, stai așa! Era prea frumos ca să dureze mult. Ca soarele care coboară brusc după linia orizontului, lăsând În urmă-i numai dungi roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de corpusculii ideilor scăpărând de acute tensiuni; uit de orice și mă cufund În această stare euforică. Sunt aspirat de geniul buretos al lui Călinescu, care parcă ne absoarbe pe toți, scoțându-ne din materialitatea clipei, ridicându-ne din condiția fenomenală și purtându-ne spre imponderabilitatea spiritului. Mă uit În jur. Iată-i striviți În masa amorfă chiar și pe unii dintre adversarii săi de ieri și de azi; sunt și aceștia transfigurați de vraja geniului, s-au contopit În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Nadina și pe Brumaru. Pe când criticau și lăudau de zor, năvăli la dânșii Gogu Ionescu, asudat de entuziasm, strălucitor și răgușit, întrebînd frenetic, cum întreba pe toată lumea: ― Ei, ce ziceți de Nadina cu Raul?... Au fost formidabili!... Au un talent fenomenal!... Dar succesul? S-a cutremurat sala și policandrul începuse să balanseze în tavan de clocotul aplauzelor... Observând încurcătura pe fețele celor trei, își dădu brusc seama c-a făcut o gafă. Vru s-o dreagă cu orice preț. Și, după
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai sus, de însemnătate capitală, ne obligă să respingem exagerările ce țintesc la deteriminări de decizii țariste explicate prin nevoia de apărare sau prevenire față de exterior. Ce-i drept, au existat și asemenea situații, dar ele nu sunt de natură fenomenală, ci evenimențială. Am ajuns la concluzia că politica țaristă în chestiunea greacă între 1825 și 1830 a fost, în linii mari, convingător demonstrată de autorii ultimului tratat de istoria URSS (în 12 volume), îndeosebi momentul cheie - 1826 (convenția de la Petersburg
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care retorica lui Reagan a fost întâmpinată pe parcursul întregii sale manifestări. În acest moment, prin urmare, criticul ne îndeamnă să privim, în întregul ei, imaginea inedită pe care paradigma narativă ne ajută să o percepem, atunci când ne raportăm la realitatea fenomenală din jur prin "prisma" sa. Diferența de perspectivă, notează criticul, între paradigma rațională și cea narativă, este majoră și implică o dezlocuire totală a percepției pe parcursul "mutației" respective. În contextul paradigmei raționale, rezumă Lewis, "o poveste trebuie să fie substanțial
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atrage atenția asupra caracterului marginalizat, îndeobște, al demersului retoric, în general. McKerrow identifică momentul inițial al acestei practici în antichitate, mai concret în dialogurile platoniciene, care, cum știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim, desigur, în Gorgias și Phaidros, Platon distinge retorica sa de a predecesorilor (sofiști), propunând-o în termeni de instrument în serviciul dialecticii, al cărei obiectiv, cum știm, îl constituie descoperirea adevărului. Nici profesorul McKerrow, prin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-o în termeni de instrument în serviciul dialecticii, al cărei obiectiv, cum știm, îl constituie descoperirea adevărului. Nici profesorul McKerrow, prin urmare, nici eu, nu elaborăm mai mult pe marginea acestui "început al retoricii" pe scena raportării omului la realitatea fenomenală din jur. De reținut, însă, că profesorul McKerrow numește acest "început al retoricii", precum și toate abordările condiționate de viziunea platoniciană, o întreprindere de "marginalizare a retoricii"637, care o plasează, pe aceasta din urmă, "în serviciul adevărului"638. Mai mult
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
puterea constrângătoare a dominării asupra altor modalități de gândire, dar și autoritatea inerțială a obiceiului și instinctului. Devine orizontul celor de-la-sine-înțelese: ce este lumea și cum funcționează ea, pentru toate scopurile practice"675. În contextul acestor elemente de-la-sine-înțelese ale lumii fenomenale, observă criticul, discursul dobândește pro-tecție suplimentară, grație restricției de a accepta numai anumiți indivizi drept autorități care dețin privilegiul de a vorbi. De pildă, afirmă McKerrow, așa-numita "majoritate morală"676 legitimează ca autoritate cu drept de achiziție a spațiului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
culoare, deservesc elitele masculine corporatiste în aceste centre urbane (Boris și Prugl 1996; Stasilius și Bakan 1997; Chin 1998; Chang și Ling 2000). Cu toate acestea, cercetarea feministă empirică scoate la iveală o latură și mai întunecată a globalizării: o fenomenală creștere a turismului sexual, mirese la comandă și trafic transnațional de femei și fete pentru prostituție (Pettman 1996; Prugl și Meyer 1999; Berman 2003). Pentru unele state mici din sistemul mondial, aceste activități economice sunt surse cheie de schimburi externe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este nostalgică, exprimând dorul de călătorie; mișcarea interioară, neliniștea întreținută de instinctul mi-grației este sugerată de instabilitatea peisajului, echivalent simbolic al naturii interioare. De aceea, poetul cântă "migratoarele păsări", "hohotul vântului", "valurile întunecate și sumbre", semne ale instabilității, lumii fenomenale, cu destinul căreia se identifică. Nomadismul acesta este consecința unui atavism, urmarea unei comunicări cu un "dincolo" al strămoșilor, situație ce continuă cunoscutele experiențe similare eminesciene sau blagiene: "Glasul acelui ciudat strămoș/ De la care îmi vine iubirea aceasta prea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a poeziei, realizează dialogul cu absolutul în sensul căutării perfecțiunii în artă și încearcă o vastă mitologie a cotidianului. O neliniște creatoare străbate poezia, o agitație a spiritului bântuit de dorința de a transforma în act poetic totul: lumea fenomenală, sensul material al lumii, triumful umanității, sentimentul timpului, sufletul veacului și transformările lui produse în conștiința oamenilor. Intuim în lirica unor poeți o problematică gravă, legată de marile momente ale existenței (nașterea, dragostea, moartea); poeții opun rezistență tehnicizării existenței, impun
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diguri și galerii și tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub semnul genezei și al proliferării, al împreunării și al continuității. Muma apare ca principiu zămislitor al lumii fenomenale. Muma-zeiță, Muma Maria, Maica Mumă, Maica Zână, sunt invocate în poeme în care se țese alegoria fecundității desfășurate ritualic, Muma este zeitatea simbolică atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei frumuseți, sau alteori apare într-o ipostază delirantă, dimensionată caricatural, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmi pierdeam controlul rău de tot... ...................................................................... A trebuit să mă opresc din scris și să fac un duș rece. Cu ochii plini de lacrimi și palmele transpirate nu pot scrie la calculator... Revin așadar răcorită un pic, la povestea despre fenomenalul extraterestru cu numărul trei. Nu știu de unde avea atâta vigoare, dar vă puteți gândi la el ca la monumentul amantului necunoscut. Credeți-mă pe cuvânt, eu îl cunosc. O prietenă calculatoristă îi și găsise o poreclă greu de pronunțat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ea este și subiectivă În sine prin viața sufletească interioară. Cele două tipuri de prezență ale persoanei sunt diferite. Prezența fizică În lume are calitatea unei realități fizice, pe când prezența interioară, În sine, are semnificația unei realități subiective de tip fenomenal (Ed. Husserlă. Plecând de la acestea, Ed.Husserl afirmă că „nu există nici o distincție Între a apare și a fi, În sfera psihică, Întrucât realitatea psihică este o ființă a aparențelor”. De aici și concluzia conform căreia „sfera psihică este În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]