28,109 matches
-
căci m-am epuizat căutând teatrul peste tot, când găsindu-l, când pierzându-l din nou, fără a putea niciodată să-l localizez definitiv, să-l reduc la un model. Eu sunt amantul plecat pe drumuri... cel care a resimțit fericirea iluziilor pasagere și a popasurilor temporare... O mărturisesc aici, da, am căutat. Lenea nu m-a definit. Mai degrabă rătăcirea. Și astfel, fără ajutor străin, am căutat teatrul care-mi era necesar conformându-mă astfel devizei lui Freud: "fiecare om
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
zi. Spectacolul de teatru moare în fiecare seară (și dacă reînvie e numai pentru că mai sunt unii oameni care-l doresc, care vor și ei să participe la efemera sa viață). După asta, spectacolul trăiește doar în amintirea noastră. Din fericire. Se mai află oare printre noi cineva care vrea să vadă un spectacol pe care l-a făcut sau l-a văzut acum 30 de ani? Un bătrân, cu procesele vitale încetinite, cu articulații care și-au pierdut suplețea, privește
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
bătrân, cu procesele vitale încetinite, cu articulații care și-au pierdut suplețea, privește un spectacol la fel de bătrân, la fel de încetinit, care nu mai e la fel ca acela care a trăit proaspăt timp de treizeci de ani în amintirea lui. Din fericire spectacolul e efemer. Din fericire viața lui se prelungește în amintire. Într-un comentariu rostit la Poznan, în Polonia, cu prilejul acceptării titlului de Doctor Honoris Causa, Peter Brook vorbește despre teatru "ca o calitate care se produce chiar în
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
cu articulații care și-au pierdut suplețea, privește un spectacol la fel de bătrân, la fel de încetinit, care nu mai e la fel ca acela care a trăit proaspăt timp de treizeci de ani în amintirea lui. Din fericire spectacolul e efemer. Din fericire viața lui se prelungește în amintire. Într-un comentariu rostit la Poznan, în Polonia, cu prilejul acceptării titlului de Doctor Honoris Causa, Peter Brook vorbește despre teatru "ca o calitate care se produce chiar în momentul spectacolului, fapt pentru care
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
ce i-a urmat. În tot acest timp, povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat - din fericire - textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
care nu poate ține pasul cu ea n-are nici o valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot - tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală etc. - într-un conglomerat inimitabil. Joyce este un accident fericit, dar mai ales - din fericire - un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se ridicase încă la gloria de azi) nu se aplică la Modernism. Modernismul colcăie de istorii, iubiri și limbaj rafinat (la
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
care fixează. Văd o stradă cu pomi bătrâni, dar fără frunze. E strada Domnească. îmi dau seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
10 mai), a lucrat "părintele psihanalizei, Sigmund Freud". Și imediat apoi, iar o gafă, sau măcar o informație lipsită de tact: "Tot aici a încetat din viață președintele Austriei, Thomas Klestil". Președintele României tocmai se afla și el acolo. Din fericire, a supraviețuit. Time Out Este numele unei noi reviste bilunare de informație culturală, ajunsă la numărul 6 (12-25 mai). E scrisă Ťca să știi unde și de ceť. Adică unde se întîmplă un eveniment cultural și de ce merită să te
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
glorii ale epocii precum Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Caragiale. Păcat impardonabil. A făcut figura unui "negativist", unui "demolator", "vrăjmaș al valorilor naționale", avant la lettre. într-un moment de aprofundată decepție, și-a consemnat dorința unei expatrieri postume: "Doresc României fericire, cu toate că m-a adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă. Doresc ca corpul meu, sau nu se va putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele să fie ridicate mai tîrziu și mormîntate
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
Haralampy, vesel: - Vezi, pretenare ? Apăi, nu mureau ăștia doi de dor și de jale de nu era abrogat articolul 200 din Codul Penal? Ba mureau sigur. Doamne-ajută! Bine că au scăpat și putem intra și noi în lumea civilizată a fericirii dintre "bărbații de același sex" - cum atât de emoționată spunea o prezentatoare de știri - parcă de la Antena 1... Să le fie într-un ceas bun, că sunt amândoi simpatici și parcă-ar fi doi porumbici... - Guguștiuci, dragu' lu' mama, îl
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
departe de pământul țării în care s-a născut și a suferit, singurul pământ care îi aduce și îi va aduce căldură pe această planetă. Oare câți români iubesc pământul țării așa cum l-a iubit marele Valeriu Anania? Am avut fericirea să stau de vorbă cu IPS Barto lomeu de mai multe ori, odată chiar la Glăvile și în mod cu totul neprevăzut. Era a doua zi după Sf. Ilie, respectiv 21 iulie, 2006. În ziua de Sf. Ilie ziua Amărăștilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
La Cotitură, în grădinile de vară sau „La Mărită Borțoasa” admiratorii îl căutau. Deși bondoc, era adoratul femeilor. Dar, o alege pe Constantă, Tânta cum îi spunea el, cu 15 ani mai tânără, care îi aduce pe lume trei copii, fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pescăresc Mahabalipuram, care între secolele al IV-lea și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în stâncă și împodobite cu scene din istoria faptelor lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ți spun că sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de literatură, le-am spus elevilor mei, cu fiecare prilej ivit că ,,o formă de fericire e lectură, o altă formă e creația, în general, si creația poetica, în special”. Într-o societate în care tehnicizarea își pune tot mai mult amprenta pe modul de existență al omului și se vorbește chiar despre dispariția cărții în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Și tot negociază... și negociază... pentru ca mai exista și alte taine. Un Secret și mai multe MISTERE - combinație de mai multe necunoscute X, Y, Z. Cam așa stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul cum doarme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not to by... nu i-au dat odihnă vârcolacii. epoca nătânga nu l-a vrut. El a tras în plug cu toți săracii și acele cnuturi l-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Deși Sfinții Părinți numesc pe diavol ispititor, părinte al păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei și fii ai Celui preaînalt (Ps. 81,6), știind că din Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi ca Dumnezeu (Facere 3, 5), și în aceasta consta ispita și strategia lui. Căci Adam avea menirea de a deveni Dumnezeu, dar prin participare la Dumnezeu Însuși, în El și prin El
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aveam, clevetind, începătorul răutății, justețea poruncii lui Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., pp. 447-448. footnote>. Diavolul, care înainte de a cădea din cer fusese înger luminat, îl pizmuia pe om pentru că acesta, păzind și lucrând poruncile, ar fi ajuns la fericirea pe care o avusese el mai înainte și din care căzuse. Viclenia nefârtatului va consta atunci în a-l convinge pe om să abandoneze acest statut de intimitate cu Dumnezeu, deci în a-l face să se pervertească, așa cum a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a nimicit fericirea vieții lui. Dacă noi comparăm fericirea din noi cu mizeria de acum, nu facem decât să suspinăm. Omul s-a depersonalizat prin păcat separându-se de Dumnezeu, iar pe de altă parte a personificat lumea, înaintând în relația cu ea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]