2,319 matches
-
noi cred că ne putem opri aici. Ficționalizareatc "Ficționalizarea" Mihaela Ursatc "Mihaela Ursa" O lume de ficțiuni Observ o legătură strânsă Între teoriile observatorului implicat, din discursul științific („observatorul participator”, „spectatorul actor”), și conceperea autorului, În actul critic, ca prezență-absență ficțională. Studiile literare ale ultimilor ani Îmbină critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se dovedește corespondent cu orientarea, În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai degrabă a profeție iluministă decât a argument demonstrativ, teoretic. Entuziasmul lor excesiv nu ascunde iluzii: cred că libertatea subiectului care ne preocupă astăzi, indiferent de discurs, este mai mult decât retorică. Acest subiect liber, marcat de conștiință de sine ficțională, nu mai are nici caracter universal și nici puterea de a susține certitudinea evaluării sale despre lume. Orice tip de cunoaștere nu mai poate da seama decât despre un univers decoerent, adică numai parțial explicitat, În funcție de poziția observatorului. De fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
manifestarea, ca „ficțiuni”, a unui „gen aparte de produse logice, manifestări speciale ale funcției logice”, „artificii” sau „concepte auxiliare”, „având un caracter magic, aproape «misterios»”1. Perspectiva lui Vaihinger mi se pare vitală pentru modul În care o nouă cosmologie, ficțională, Își spune tot mai apăsat cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea metaforică a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea metaforică a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subiectul auctorial, declarat „mort” de către Barthes și Foucault. Fără să mai aibă realitate esențială, subiectul auctorial este tratat În actul critico-teoretic (chiar și În cele mai deconstructive discursuri) ca și când ar fi mai mult decât o funcție, respectiv ca o presupunere ficțională, un personaj probabil, cu viață proprie, ca o proiecție imaginală de care depinde lectura critică. Interesant este că tocmai dinspre medicii legiști ai autorului ne vin sugestii În această direcție: În Plăcerea textului, Barthes contemplă probabilitatea Întoarcerii subiectului: „Probabil că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se bazează pe așezarea propriului story Într-o „construcție narativă”, emplotment, „creată În principal prin metafore”3. Aceasta ar presupune selectarea unui anumit registru imaginal, respectiv a unei serii de omologii istorice. Practica omologiei presupune crearea textului istoric ca text ficțional În care metaforele au rolul de a limita și coagula invenția narativă, pentru a o face capabilă să afirme subiectivitatea observatoare, cu sentimentul ei cosmologic. Textul istoric astfel rezultat ipostaziază „ficțiuni utile” (În formula lui Nietzsche, care vedea „trecutul În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la noii istoriști). În Etica interpretării, Gianni Vattimo contemplă și el posibilitatea unei hermeneutici istorice, care Înlocuiește „adevărul” logocentrist cu un concept eticist de adevăr, adaptat la realitatea unui anumit univers cultural-istoric. Una dintre cele mai germinative abordări ale creației ficționale a omului ca istorie și subiect mi se pare aceea a lui Hans Blumenberg. Iată punctul său de pornire: În tradiția sistemului nostru de explicare a realității, subiectul istoric deține o anumită „poziție”, la care se referă ocuparea sau eliberarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității, iar de vreme ce ne-a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra metaforismului naufragiilor, de la Lucretius la Otto Neurath, din Cercul de la Viena. Blumenberg compară acolo dilema epistemologiei moderne cu sarcina navigatorilor care se văd În situația de a-și repara corabia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înțelege, adică Înzestrând ceea ce pare problematic și misterios cu aspectul unei forme ușor de recunoscut, pentru că este familiară. Nu contează dacă lumea este concepută drept reală sau numai imaginată: maniera În care o Înțelegem este aceeași 1. Inventarea unui autor ficțional este răspunsul criticului la deficitul de prezență auctorială cu care ne confruntă orice text, iar ficționalizarea - ca mecanism constructiv - Își dovedește funcționalitatea atât În discursul științific, cât și În discursul critico-teoretic sau filosofic. Apelul la modelul cosmologic devine așadar un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezență auctorială cu care ne confruntă orice text, iar ficționalizarea - ca mecanism constructiv - Își dovedește funcționalitatea atât În discursul științific, cât și În discursul critico-teoretic sau filosofic. Apelul la modelul cosmologic devine așadar un fel de punct zero al referinței ficționale. Ficțiune și virtualitate Corin Braga: Dragi prieteni, ne Întâlnim din nou. Mihaela Ursa ne supune atenției un text care reprezintă, din câte am Înțeles, ultimul capitol al lucrării sale de doctorat și este de fapt o sinteză a acesteia. În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci o virtualitate, o posibilitate cu o mare șansă de Împlinire. Sau, pentru a mai da un exemplu, În momentul În care intru În dialog cu o persoană pe Internet, e vorba de un dialog real, chiar dacă virtual, dar nu ficțional. Să spunem că eu Îi scriu lui Corin În Franța: deși nu-l văd, noi ne Întâlnim Într-un dialog cu virtualitatea, iar eu am din acea virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exemplul pe care l-ai dat, despre cum Îi scrii un e-mail lui Corin, iar cel care Îți răspunde de dincolo este chiar Corin, și nu ficțiunea lui, te-aș corecta spunând că acela care-ți răspunde e proiecția ta ficțională despre Corin. Eu am pățit-o la modul cel mai neficțional scriindu-i lui Doru, soțul meu, pe chat. La un moment dat am uitat pagina deschisă la Internet-café-ul unde eram, iar cineva a Început să-i scrie soțului meu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există, cred, o anumită contingență, ori rezistență, ce reține acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare a structurilor și de gândire a unor structuri ale lumilor ficționale literare. Or, spunea Goethe, orice structură este o metamorfoză a structurilor anterioare, un principiu organic În mers. Mă gândeam la o Întrebare: În ce măsură această ficționalizare are sau nu un model. Am avut impresia, din spusele Mihaelei Ursa, că ficționalizarea urmează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
explorare a realității și nu doar ca simple iluzii sau halucinații. În șamanism, spre exemplu, care exploatează stările de extaz și de posesie, ficțiunea funcționează ca o modalitate cognitivă, chiar dacă e o ficțiune religioasă. Un alt concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii ’80 de Întoarcerea autorului, la noi o făcea Eugen Simion. Apoi este conceptul de heterocosmie, pe care Mihaela Îl opune celui de utopie. Utopia este o lume irealizabilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Încă, În fiecare situație de cunoaștere, să ni se Întâmple A sau B. Citindu-l pe Castaneda nu ai cum să obții A sau B, iar o ecuație de tipul xAxyB este - se pare - insuportabil de frustrantă. Dincolo de real și ficțional Cornel Vâlcu: Revin la ceva ce Corin a spus deja de vreo două ori: că poate ar trebui depășită, dar - cred eu - Într-un sens regresiv, o anumită dihotomie. Dihotomia pe care toți o avem Înscrisă În modul nostru de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce Corin a spus deja de vreo două ori: că poate ar trebui depășită, dar - cred eu - Într-un sens regresiv, o anumită dihotomie. Dihotomia pe care toți o avem Înscrisă În modul nostru de a gândi Între real și ficțional și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să considerăm că ficționalul este o devianță, o ciudățenie atașată la real, care pleacă din real depărtându-se de el. Oricum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dihotomie. Dihotomia pe care toți o avem Înscrisă În modul nostru de a gândi Între real și ficțional și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să considerăm că ficționalul este o devianță, o ciudățenie atașată la real, care pleacă din real depărtându-se de el. Oricum, ficționalul ar suferi de o vinovăție față de adevărul la care trebuie să ajungem În final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să considerăm că ficționalul este o devianță, o ciudățenie atașată la real, care pleacă din real depărtându-se de el. Oricum, ficționalul ar suferi de o vinovăție față de adevărul la care trebuie să ajungem În final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie, mai degrabă decât de o lume de ficțiuni, de o lume constituită din ceva care este anterior (de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie, mai degrabă decât de o lume de ficțiuni, de o lume constituită din ceva care este anterior (de asta spuneam că vreau depășirea regresivă a dihotomiei) distincției Înseși dintre real și ficțional care și este semnificativ. Scrii În final: „Nu contează dacă lumea este concepută drept reală sau numai imaginată: maniera În care o Înțelegem este aceeași”. Ar trebui un soi de experiență a lui „ca și cum” care să scape de ideea că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Derrida și de alți oameni. Fiindcă Husserl Își Începe fenomenologia spunând: procedura fundamentală e reducția transcendentală, care ne aduce În fața unei experiențe a lui „ca și cum”. Punem Între paranteze nu realitatea lumii, ci Întrebarea Însăși dacă lumea este reală sau ficțională. Nu ne interesează acest lucru, asumăm experiența fără să ne punem problema dacă „s-a Întâmplat sau nu s-a Întâmplat”, dacă „are o realitate externă ego-ului sau nu”, și gândim pur și simplu asupra a ce ne Învață pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]