4,529 matches
-
fenomenul are loc la temperaturi obișnuite și doar la suprafața lichidului, se numește evaporare, iar când se produce în toată masa lichidului, la temperaturi ridicate, se numește fierbere. Fiecărei presiuni îi corespunde, pentru o substanță dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
temperaturi obișnuite și doar la suprafața lichidului, se numește evaporare, iar când se produce în toată masa lichidului, la temperaturi ridicate, se numește fierbere. Fiecărei presiuni îi corespunde, pentru o substanță dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a unui lichid la 760
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafața lichidului, se numește evaporare, iar când se produce în toată masa lichidului, la temperaturi ridicate, se numește fierbere. Fiecărei presiuni îi corespunde, pentru o substanță dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a unui lichid la 760 torr (1 atm). Temperatura de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la care presiunea de vapori este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a unui lichid la 760 torr (1 atm). Temperatura de condensare a lichidului este egală cu cea de fierbere, la o presiune dată. 1.1.2.3. Umiditatea atmosferică Se numește umiditate maximă cantitatea cea mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este egală cu presiunea dată. Exemplu: la p = 355 torr, pf H2O = 800C. Se numește punct de fierbere normal temperatura de vaporizare a unui lichid la 760 torr (1 atm). Temperatura de condensare a lichidului este egală cu cea de fierbere, la o presiune dată. 1.1.2.3. Umiditatea atmosferică Se numește umiditate maximă cantitatea cea mai mare de vapori de apă care poate fi conținută în aer, la o anumită temperatură. Se numește umiditate absolută cantitatea de apă conținută
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
amestec de lichide, separarea prin volatilizare se bazează pe diferențele dintre presiunile de vapori ale lichidelor ce compun amestecul. Substanțele cu presiuni de vapori mari fierb la temperaturi mai mici și se pot separa de alte componente cu puncte de fierbere mai ridicate. Separările prin volatilizare se pot executa prin distilare simplă, distilare fracționată, dar și prin alte tehnici care necesită aparatură mai specială, cum sunt: distilarea în vid, distilarea la presiune ridicată, distilarea azeotropă, extractivă, cromato distilarea etc. Fig. 4
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă un taler. Continuând repetarea evaporărilor și condensărilor se obține un lichid mai bogat în component B și o fază de vapori mai bogată în component A. Distilarea simplă se aplică în separarea amestecurilor binare de lichide atunci când punctele de fierbere ale celor două componente diferă cu mai mult de 100C. Distilarea simplă se realizează într-un distilator (fig. 4.2.). Distilatorul este compus dintr-un balon (blază) 1 în care se fierbe amestecul și un refrigerent care servește la condensarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fierbe amestecul și un refrigerent care servește la condensarea vaporilor. Prin distilare simplă nu se poate obține un component volatil de puritate avansată. Rectificarea (distilarea fracționată) se folosește ca metodă de separare a amestecurilor de lichide care au puncte de fierbere foarte Fig. 4.1. Diagrama de fază temperatură compoziție 56 apropiate. Se lucreează cu coloane de rectificare în care se realizează un număr foarte mare de echilibre între faza lichidă și cea gazoasă (o multitudine de distilări simple). Coloana de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cât cantitatea de reflux este mai mare în raport cu distilatul, cu cât contactul între reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin fermentație, la separarea oxigenului de azotul din aer etc. 4.1.2. Amestecuri de lichide nemiscibile Două lichide nemiscibile încălzite împreună vor fierbe la temperatura la care suma presiunilor de vapori va fi egală cu presiunea atmosferică. Punctul de fierbere al amestecului este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale, curbele de fierbere reprezintă drepte care unesc punctele de fierbere ale celor două componente. Amestecurile neideale (amestecuri azeotrope) prezintă presiuni parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale, curbele de fierbere reprezintă drepte care unesc punctele de fierbere ale celor două componente. Amestecurile neideale (amestecuri azeotrope) prezintă presiuni parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale, curbele de fierbere reprezintă drepte care unesc punctele de fierbere ale celor două componente. Amestecurile neideale (amestecuri azeotrope) prezintă presiuni parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
celor două componente. Amestecurile neideale (amestecuri azeotrope) prezintă presiuni parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă: la presiunea de 1 atm, punctul de fierbere al apei este de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă: la presiunea de 1 atm, punctul de fierbere al apei este de 100,000C, al etanolului de 78,300C și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă: la presiunea de 1 atm, punctul de fierbere al apei este de 100,000C, al etanolului de 78,300C și al amestecului azeotrop etanol - apă 78,150C, compoziția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă: la presiunea de 1 atm, punctul de fierbere al apei este de 100,000C, al etanolului de 78,300C și al amestecului azeotrop etanol - apă 78,150C, compoziția sa (în volume) fiind 95,5% etanol și 4
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate, amestecuri azeotrope cu punct de fierbere maxim. De exemplu, amestecul azeotrop cu punct de fierbere minim etanol - apă: la presiunea de 1 atm, punctul de fierbere al apei este de 100,000C, al etanolului de 78,300C și al amestecului azeotrop etanol - apă 78,150C, compoziția sa (în volume) fiind 95,5% etanol și 4,5% apă. Din orice diluție am porni distilarea, vom obține în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
150C, compoziția sa (în volume) fiind 95,5% etanol și 4,5% apă. Din orice diluție am porni distilarea, vom obține în final același amestec: 95,5% etanol și 4,5% apă. Un exemplu de amestec azeotrop cu punct de fierbere maxim este soluția apoasă de acid clorhidric, de compoziție 20,2% HCl în unități de masă. Soluțiile mai diluate decât amestecul azeotrop dau prin distilare 59 amestecuri bogate în apă, iar cele mai concentrate degajă HCl și numai puțină apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apoasă de acid clorhidric, de compoziție 20,2% HCl în unități de masă. Soluțiile mai diluate decât amestecul azeotrop dau prin distilare 59 amestecuri bogate în apă, iar cele mai concentrate degajă HCl și numai puțină apă. Curba punctelor de fierbere prezintă un maxim la 108,60C, corespunzând amestecului azeotrop. În concluzie, în cazul lichidelor ce formează amestecuri azeotrope, pentru obținerea de componente pure nu se folosește ca metodă distilarea. Extracția cu solvenți Prin extracție se înțelege transferul unei substanțe dizolvate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de acid azotic cu compuși organo-fosforici; extracția lipidelor (grăsimilor) din materii prime vegetale sau animale prin metoda Soxhlet. 4.2. Presiunea de vapori a soluțiilor Trecerea substanțelor din stare lichidă în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]