1,218 matches
-
romanelor. Frus are nevoie, poate, să-și caute concordanța argumentării pentru că cele două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus recunoaște acest lucru parțial când spune: "un inventar tropologic a fiecăreia din narațiuni ne arată diferite șabloane figurative. Numărul comparațiilor depășește cu mult pe cel al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în Open boat sunt împărțite în mod egal" (Two Tales 130, sublinierea lui Frus). Frus afirmă că linia de demarcație o oferă numărul mare de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rând Crane descrie ceea ce aude și vede dar nu se amestecă ca să ia interviuri și astfel să facă o digresiune jurnalistică. Colocvial, ceea ce ne oferă el este o felie de viață. În al doilea rând, schimbările au loc în lumina figurativă cu rezonanțe psihologice în care sunt introduse zâmbetele minerilor, "largi și luminoase", cu care este salutat ghidul lui Crane. În această lumină de zâmbete albe în mijlocul întunericului, nu e de mirare că el va trage concluzia că "altercația" a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate Într-o Împrejurare dată” [155, p.801], În timp ce sursa ar fi „locul unde se produce, unde se poate găsi, sau de unde se propagă ceva, sediul sau obîrșia unui lucru”, ca și sensul figurativ de „izvor, obîrșie, origine”, deci locul sau punct de plecare [155, p.917]. Dicționarul limbii române moderne arată că potențialul În sens fizic este ceva „care poate dezvolta sau poate produce un efect” [156, p.648]; resursa reprezintă „rezervă sau
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Art Exchange (FRAME) Helsinki. În cadrul acestui vernisaj a expus artista fotograf din Finlanda Elina Brotherus 324. În concepția ei, "fotografia este noua pictură"325, arta sa clădindu-se pe mijloace contemporane de expresie care păstrează însă din elementele picturii clasice figurative. Această expoziție, la rândul ei, acordă o atenție specială unor elemente clasice: lumina, culoarea, compoziția, plasarea obiectelor în spațiu. Fotografiile sale au ca subiect principal cotidianul, experiența de zi cu zi a artistei (momente cu prietenii săi, aspecte din călătorii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
operelor lui Jackson Pollock, Morris Louis, Kenneth Noland, Jules Olitski, Frank Stella și Anthony Caro, Michael Fried stabilește un set de termeni de bază pentru înțelegerea unor probleme cheie ale modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de un altul, avându-și originea în comentariu și exegeză. Evocarea critică a acestui aspect metatextual prezintă alegoria ca pe un ornament interpretativ retoric. Cu toate acestea, fiind implicată în rescrierea unui text / povestirea unei imagini în termenii semnificațiilor sale figurative, alegoria devine modelul descriptiv al structurii interne a unei opere. Apropriindu-și un anumit imaginar, alegoria operează prin interpretarea semnificațiilor culturale, creând astfel un gen de supliment al textului / imaginii. Atrasă de fragmentaritate, imperfecțiune și incompletitudine, alegoria comentează procesele disoluției și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nume al centrului pentru trafic aerian. Aceste hub-uri constau în spații special amenajate în expoziție, funcționând asemenea unor puncte nodale sau distribuitori tematici cu valoare de aplicabilitate în contextul berlinez. Pentru un echivalent în limba română s-a folosit forma figurativă a hub-urilor, aceea de "centre de interes", funcția lor activă fiind implicită. 243 3rd berlin biennial for contemporary art, catalog, director artistic și editor Ute Meta Bauer, publicat de berlin biennale für zeitgenössische kunst e.V., 2004, pp. 008-040; www
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
capacitatea lor de a înlocui termenii din care provin. Cele mai multe exemple sunt din limbile germanice: engl. Amerindian < Amer[ican] Indian; amphetamine < a[lpha-]m[etil-] ph[enyl-]et[hyl-]amine; e-mail sau E-mail sau email < e[lectronic] mail; emoticon "simbol figurativ folosit în mesajele transmise prin poșta electronică, exprimând stări, sentimente etc." < emot[ion] "emoție" + icon "figură, imagine, chip"; Eurasia < Eur[ope] + Asia; G-spot "punctul G" < G[räfenberg] Spot; kidvid "film video pentru copii" < kid "copil, puști" + vid[eo]; telescam "metodă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote Apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote> Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de demutizare și în activitățile de dezvoltare a vorbirii. Pe lângă importanța deosebită
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
alb, negru sau gri valoric • exerciții de observare pe creații plastice a tonurilor de culoare; • realizarea unor suprafețe-suport în tonurile unei culori; • exerciții de colorare a unor semne plastice în tonurile unei culori așezate gradat de la închis spre deschis; • compoziții figurative sau nonfigurative în tonurile unei culori; 2.4. să compună suprafețe folosind nuanțe, tonuri sau tente de culoare • tonuri sau tente de culoare în care se folosesc tonuri sau tente; figurative sau • compoziții nonfigurative în care se îmbină nuanțe, tonuri
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
unei culori așezate gradat de la închis spre deschis; • compoziții figurative sau nonfigurative în tonurile unei culori; 2.4. să compună suprafețe folosind nuanțe, tonuri sau tente de culoare • tonuri sau tente de culoare în care se folosesc tonuri sau tente; figurative sau • compoziții nonfigurative în care se îmbină nuanțe, tonuri sau ten te de culoare. 3.Cunoaștera și utilizarea elementelor de limbaj plastic 3.1. să se familiarizeze cu linia și punctul ca elemente de limbaj plastic • exerciții de intuire a
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic- auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote> Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de demutizare și activităților de dezvoltare a vorbirii. Pe lângă importanța deosebită în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
tăietura mantiei figurii centrale sunt cele trei idei comune, pe laterale jos citate din texte și idei și explicarea titlurilor cu ajutorul unui dicționar de simboluri; în josul paginii apar elementele distincte. Poezie (Nicolae Labiș) vs. Din ceas, dedus... (Ion Barbu) - Simbolul figurativ central este ceasul lui Dali, apoi e sugerată, prin scrierea în oglindă a ideilor și fragmentelor din texte în raport cu un plan median orizontal, creația ca oglindire, apar - de asemenea - lateral scările ca simbol al inițierii poetice; elementele comune ale textelor
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
subliniat-o expresiv prin desen și culoare. Artistul compara spațiul unei lucrări cu structura geometrică a unei case pe care, după ce ai construit-o, o Înalți spre cer prin jocul culorilor. Dacă la Începutul creației sale a cultivat o direcție figurativă, treptat s-a orientat către realizarea unor sinteze Între desen și culoare, definindu-și stilul. Liniile se topesc, desenul se estompează, culoarea devine catifelată, tușa spontană și densă, energică, uneori dramatică. Lucrările sale au o anumită gravitate, susținută Într-o
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
baza acțiunii unitare a factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul de inteligență provine de la latinescul intelligere, care Înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
baza acțiunii unitare a factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul de inteligență provine de la latinescul intelligere, care Înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste a cercetării, manifestată prin recursul la teoria modelelor cognitive (TCM) și la teoria metaforei conceptuale (CMT). A rezultat de aici o "teorie a limbajului figurat convențional" (Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a limbajului figurat și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC. Componenta imaginativă furnizează conexiuni motivaționale: conexiunile conceptuale dintre lectura
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semnificație și desemnare, pe când "creativitatea variațională" privește raportul dintre semnificație și sens. Apoi, expresiile idiomatice nu au cum să fie creative "în mod intrinsec": pe de o parte, pentru că nu toate așa-zisele idioms se construiesc pe baza unor procese figurative ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe" ies din această categorie); iar, pe de altă parte, deoarece "creativitatea" nu e o trăsătură care să se manifeste (doar) în cadrul raportului dintre desemnare și semnificație, ci e posibilă doar în măsura în care unitățile idiomatice sunt actualizate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în univers"401. Prin aceste intuiții, poetul și filozoful român devine "un adevărat întemeietor al metaforicii poetice", care a sesizat importanța "principiului ecuațional" și "rolul crucial al dizanalogiei" în procesul creației "poetice": "Prin opoziție cu simpla "schimbare" spre un sens figurativ, caracteristică metaforei lingvistice (i.e., tropilor), L. Blaga vizează [...], în acest punct crucial al metaforei poetice, un act mult mai radical, de natură transfigurativă: acesta presupune, în ultimă instanță, nu doar un simplu transfer "semantic", ci o transgresiune a unei "lumi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
approche du "discours répété" en roumain", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru- Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1, pp. 115-124. Díaz-Vera, Javier E. (ed.), Metaphor and Metonymy across Time and Cultures. Perspectives on the Sociohistorical Linguistics of Figurative Language, De Gruyter Mouton, Berlin/München/ Boston, 2014. Dicționarul explicativ al limbii române [DEX], ediția a doua, revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic Gold, București, 2012. Dimitrescu, Florica, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei R.P.R., București, 1958. Dirven, René și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2003. Dobrovol'skij, Dmitrij, Kognitive Aspekte der Idiom-Semantik. Studien zum Thesaurus deutscher Idiome, Gunter Narr, Tübingen, 1995. Dobrovol'skij, Dmitrij, Idiome im mentalen Lexikon: Ziele und Methoden der kognitivbasierten Phraseologieforschung, Wissenschaftlicher Verlag, Trier, 1997. Dobrovol'skij, Dmitrij și Elisabeth Piirainen, Figurative Language. Cross-cultural and Cross-linguistic Perspective, Elsevier, Amsterdam, 2005. Dobrovol'skij, Dmitrij și Elisabeth Piirainen, "Cognitive Theory Metaphor and Idiom Analysis", în Jejikslovlje, vol. 6, nr. 1-2, 2005, pp. 7-35. Dobrovol'skij, Dmitrij și Elisabeth Piirainen, "Cultural Knowledge and Idioms", în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Proverbele românești și proverbele lumii romanice. Studiu comparativ, Albatros, București, 1986. Gibbs, Raymond W., Jr., "Why Idioms Are Not Dead Metaphors", în Cristina Cacciari și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 57-78. Gibbs, Raymond W., Jr.,Jr., The Poetics of Mind. Figurative Thought, Language and Understanding, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Gibbs, Raymond W., Jr., "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, p. 97-116. Goossens, Louis, "Metaphtonymy: The Interaction of Metaphor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, p. 97-116. Goossens, Louis, "Metaphtonymy: The Interaction of Metaphor and Metonymy in Expressions for Linguistic Action", în René Dirven și Ralf Pörings, Metaphor and Menonymy in Comparison and Contrast, pp. 349-378. Glucksberg, Sam, Understanding Figurative Language. From Metaphors to Idioms (with a contribution by Matthew S. McGlone), Oxford University Press, New York, 2001. Granger, Sylviane și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2008. Gréciano, Gertrud, Signification et dénotation en allemand. La
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
and beyond", ăn Hermes. Journal of Linguistics, nr. 35, pp. 45-75. Piirainen, Elisabeth, "Phrasemes from a Cultural Semiotic Perspective", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, pp. 208-219. Piirainen, Elisabeth, "Figurative Phraseology and Culture", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2008, pp. 207-228. Piirainen, Elisabeth, "Phraseology in a European Framework: A Cross- linguistic and Cross-cultural Research Project on Widespread Idioms", în Sylviane
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]