798 matches
-
țesăturilor cauciucate, a îmbrăcămintei și altor articole confecționate din țesături cauciucate sudate sau vulcanizate (dar necusute) .37 Fabricarea articolelor de sport, camping și jucăriilor de cauciuc 301.9 Prelucrarea azbestului Fabricarea articolelor din azbest-cauciuc, de exemplu: articole de țesătorie sau filatură, echipamente de protecție, garnituri de frecare sau plăci filtrante din azbest; nu se includ aici produsele din azbociment. 302 Prelucrarea maselor plastice 302.2 Prelucrarea maselor plastice prin turnare (prin comprimare, prin injecție și prin transfer etc.) 302.2 Prelucrarea
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
cu excepția celor de in), prelucrate dar nefilate (inclusiv deșeuri de fire, material fibros garnetat) 5302.90 + 5303.90 + 5304.90 + 5305 [.19 + .29] kg T 17.10.30.30 Fibre sintetice discontinue, cardate, pieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5506 kg T 17.10.30.50 Fibre artificiale discontinue, cardate, pieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5507 kg T 17.10.41.50 Fire de mătase, n.p.v.a. (cu excepția celor toarse din deșeuri de mătase) 5004 kg
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
90 + 5305 [.19 + .29] kg T 17.10.30.30 Fibre sintetice discontinue, cardate, pieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5506 kg T 17.10.30.50 Fibre artificiale discontinue, cardate, pieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filatură 5507 kg T 17.10.41.50 Fire de mătase, n.p.v.a. (cu excepția celor toarse din deșeuri de mătase) 5004 kg T 17.10.41.90 Fire de deșeuri de mătase, n.p.v.a. 5005 kg T 17.10.42.30
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
80 buc. @ S 29.54.41.10 Părți și accesorii pentru mașinile de la pozițiile 8444 și 8445 sau ale utilajelor lor auxiliare 8448 [.20 + .31 + .32 + .39] - S 29.54.41.30 Fuse de filat și furcile lor, inele de filatură și cursori pentru mașinile utilizate la fabricare textilelor 8448.33 kg S 29.54.41.50 Părți și accesorii ale mașinilor de țesut (războaie) sau pentru utilajelor lor auxiliare (inclusiv suveici, bobine pentru războaie, coclete și cadre pentru coclete) 8448
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
generoase, caracterizate de diversificare, funcționalitate și, în mare măsură, profitabilitate. Domeniile erau: industria chimică (Combinatul de îngrășăminte chimice); industria alimentară (Industria cărnii, întreprindere de ulei, Fabrica de produse lactate, întreprinderea de morărit și panificație, Avicola); industria textilă și de confecții (Filatura de bumbac, țesătoriile manuale de covoare din cadrul industriei locale și cooperației de consum, confecții textile); prelucrarea lemnului (fabrici de mobilă și ateliere de împletituri); construcții civile și industriale (IACMI, TMUCB); agricultură (IAS și CAP Slobozia); comerț cu ridicata (BATMA, BJATM
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
K.M von Weber, P.I. Ceaikovski, Gr. Sicher etc După 1885 aici s-a născut industria textilă românească prin inițiativa lui Stan Rizescu, cel care a creat prima țesătorie de bumbac, aducând aici primul război de țesut bumbac și prima filatură de in și cânepă. Astfel structura ocupațională s-a modificat apărând primii muncitori din zonă. După industrie s-au construit baia publică, și cinematograful - al doilea după București, și Școala nouă și chiar o bancă. La inaugurarea Școlii noi au
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Brănești, jud. Dâmbovița în anul 1919. Pe atunci fabrica era mică, avea numai 160 de războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie de cursuri: "Materii prime textile", "Filatura, țesătorie mecanică", "Albitorie și Vopsitorie", "Industria Textilă". În 1934, a înființat "Școala Superioară de Textile", cu sediul în localul Școlii Politehnice din București, al cărei profesor și director a fost de la inființare și până în anul 1945. Timp de 15 ani
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
fir de polietilenă și polipropilenă ex 6305 20 00 ex 6305 32 90 ex 6305 39 00 94 Puf din materiale textile și articole din acesta, fibre textile care nu depășesc 5 mm lungime (smoc), resturi textile și fibre de filatură 5601 10 10 5601 21 10 5601 22 10 5601 22 99 5601 30 00 5601 10 90 5601 21 90 5601 22 91 5601 29 00 96 Materiale nețesute și articole din asemenea materiale, fie sau nu cusute, căptușite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
în țară. Între anii 1978-1982 lucrează ca inginer proiectant la IPIU București, iar între anii 1982-1990 ca inginer proiectant principal la ISPE București. În acești ani se remarcă prin proiectarea unor lucrări de mare anvergură precum, Stația de descărcare Babadag, Filatura de bumbac Focșani, Turnul de distribuție TD3-CET Turceni, Estacada de benzi transportoare la CET Rovinari, Coșul de fum de 160m înălțime-CET Paroșeni, Sala mașini ax 1-6-CNE Cernavoda, iar în anul 1985 este numit Șef Proiect Specialitate la CET Tg. JIU
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
din bumbac 100% sau în diferite amestecuri procentuale de bumbac cu alte fibre sintetice, având destinații diverse ce acoperă o paletă largă de utilizări. Nova Textile Bumbac Pitești: Companie integrată din punct de vedere al producției, având în componență o filatura, o țesătorie, finisaj și o secție de confecții, Nova Textile Bumbac oferă o gamă variată de produse: de la confecționarea de cămăși, la cea de echipamente de protecție; de la îmbrăcăminte exterioară, la articole casnice, precum și pentru utilizarea în alte industrii. Sinterom
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318427_a_319756]
-
sub auspiciile Aeroclubului Regal al României, conferința „Problema industriei aeronautice în România”, în care a arătat că "„O industrie aeronautică trebuie susținută de o industrie siderurgică, de prelucrare a metalelor, de o industrie forestieră și prelucrare a lemnului performantă, de filaturi performante.”" Alte lucrări publicate: Numele său a fost dat marii unități militare Flotila 70 Aviație „General Aviator Inginer Gheorghe Negrescu”. La Fruntișeni, numele său a fost dat școlii cu clasele I-VIII din localitate și tot acolo a fost dezvelit
Gheorghe Negrescu () [Corola-website/Science/323968_a_325297]
-
în a treia rundă de calificare a Ligii Campionilor. De asemenea, în fotbal iese în evidență Moreirense Football Club, sătul de Canoane de Moreira, care recent a concurat în primă divizie portugheză. Aceasta este bazată în special în următoarele activități: filatura și țesut din bumbac și lenjerie, tacâmuri, haine din piele, hardware și diverse alte activități (bijuterii, ceramică și broderie).
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
o nouă dezvoltare, Botoșaniul având două mari fabrici, fiecare cu peste 2.000 de oameni, una la Botoșani, iar cealaltă la Dorohoi, dar și o fabrică de țăsături cu peste 10.000 de angajați (Uzinele Textile Moldova) și mai multe filaturi. Orașul Botoșani este reprezentat in Liga I de fotbal a României, de echipa F.C. Botoșani. AJF Botoșani organizează la nivel județean Liga a IV-a Botoșani și Liga a V-a Botoșani de fotbal. Echipa de volei Pro Volei Botoșani
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
mai prospere ramuri. Industria e bazată în principal pe extracția de piatră (carieră cu puncte de lucru în Isaccea și Revărsarea) și exploatarea lemnului (cherestea și depozit pe malul Dunării). În trecut au funcționat o fabrică de țigarete și o filatură, dar în prezent singura activitate din această ramură este o secție de producție de încălțăminte. La Isaccea intră în țară conducta de gaze naturale care traversează Dobrogea și funcționează un punct de lucru al societății Transgaz .Din anul 1986 functioneaza
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest gen din țară; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani. Municipiul Botoșani realizează în momentul de față 70% din PIB-ul județului, deși populația acestuia reprezintă doar 25% din populația județului. În Botoșani își desfășoară activitatea peste 7000 de societăți. Botoșani este situat la
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
din bumbac 100% sau în diferite amestecuri procentuale de bumbac cu alte fibre sintetice, având destinații diverse ce acoperă o paletă largă de utilizări. Nova Textile Bumbac Pitești: Companie integrată din punct de vedere al producției, având în componență o filatura, o țesătorie, finisaj și o secție de confecții, Nova Textile Bumbac oferă o gamă variată de produse: de la confecționarea de cămăși, la cea de echipamente de protecție; de la îmbrăcăminte exterioară, la articole casnice, precum și pentru utilizarea în alte industrii. Sinterom
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
cultura inului și a cânepei și locul IV în lume. În anul 1989, au fost însămânțate peste 56.000 de hectare cu cânepă, dar în anii următori producția s-a prăbușit, iar industria de prelucrare și-a închis topitoriile și filaturile de cânepă. Din cele 31 de unități de prelucrare ale plantelor textile existente înainte de Revoluție, au rămas doar 4-5 astfel de topitorii, multe fiind închise pentru că nu mai au materie primă. În anul 2003, suprafața cultivată cu cânepă era de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și sare, iar de la mijlocul anilor 1830 în principal cu tutun. Relațiile sale comerciale s-au extins în cele mai mari capitale europene, până în Egipt și India. El s-a implicat și în industrie, ca de exemplu la fabrica de filatura și fire toarse de bumbac și de în din Pottendorf, la fabrica de hartie din Klein-Neusiedl (ambele în Austria Inferioară), dar mai ales în activități de transport, mai întâi la calea ferata cu tracțiune animală Linz-Budweis, apoi la calea feroviară
Gheorghe de Sina () [Corola-website/Science/319088_a_320417]
-
IFA Suceava, intenționând să deschidă acolo cel mai mare centru supraregional din rețeaua națională de mall-uri a grupului. În februarie 2007, grupul a început demolarea clădirilor masive de beton cea au aparținut fostei IFA (hala care adăpostea secția de filatură mătase, ce se întindea pe suprafața echivalentă a unui teren de fotbal, rezervoare, hale de producție, ateliere, rezervoare pentru acizi și alte substanțe toxice, stații pompe, platforme depozit, clădirea administrativă, remiza de pompieri, gheretele paznicilor, turnul de răcire de 39
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]
-
la Strâmtori și de a pune stăpânire pe marea capitală otomană, dar și ca urmare a ocupării vremelnice de după primul război mondial. Ca atare, alături de numerose industrii foarte necesare unei metropole, s-au păstrat la Istanbul numai fabrici de tutun, filaturi și țesătorii moderne, fabrici de confecții, linii de montaj ale unor firme internaționale, etc. In schimb, orașul își mărește progresiv importanța comercială și turistică, aducătoare de mari profituri.
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
decis oprirea producției și intrarea societății în lichidare. Un an mai tîrziu, însă, în februarie 1990, Rifil repornește activitatea și timp de trei ani se fac investiții importante pentru creșterea productivității. Șapte ani mai tîrziu, noile tehnologii introduse atît în filatură, cît și în vopsitorie au permis începerea producției de fire acrilice în amestec cu lână și în amestec cu bumbac. Societatea are ca acționar unic grupul "Fraver" din zona "Biella Italia", producător de fire acrilice cu 14 fabrici în Europa
Rifil () [Corola-website/Science/318687_a_320016]
-
de angajați. Legătura dintre Rifil și grupul Fraver datează din 1973. Politica industrială și comercială a firmei se desfășoară în cadrul grupului industrial textil constituit în România, care mai cuprinde: "Romalfa Câmpulung Moldovenesc", "Firmelbo Botoșani", "Novafil Gura Humorului", "Lonfil Botoșani" și "Filatura Buzău". Grupul a avut în 2003 cifra de afaceri de aproximativ 85,3 milioane euro iar în 2002 de 96,4 milioane dolari. În februarie 1999, Rifil a achiziționat pachetul majoritar al companiei producătoare de fibre și fire din lână
Rifil () [Corola-website/Science/318687_a_320016]
-
3 milioane euro iar în 2002 de 96,4 milioane dolari. În februarie 1999, Rifil a achiziționat pachetul majoritar al companiei producătoare de fibre și fire din lână Firmelbo Botoșani. Rifil deține și pachetul majoritar de 86% din acțiuni din "Filatura Buzău" - producător de fire fantezie. Număr de angajați în 2004: 450 Cifra de afaceri:
Rifil () [Corola-website/Science/318687_a_320016]