1,777 matches
-
George Uscătescu, H. Mihăescu ș.a. Au fost studiate, printre altele, prezența în Italia a lui Vasile Alecsandri sau a lui Duiliu Zamfirescu, precum și contribuția unor italieni la cunoașterea și propășirea României în secolul al XIX-lea: publicistul Giovenale Vegezzi-Ruscalla sau filologul Graziadio Isaia Ascoli (membri de onoare ai Academiei Române încă din 1869 și, respectiv, 1877), ca și raporturile culturale italo-române din timpul Evului Mediu și chiar mai vechi. Au fost editate două reviste de mare prestigiu științific în perioada interbelică: „Ephemeris
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
1981, pp. 242-246. Vulpe, Magdalena, „Trimiterile bibliografice”, În Vulpe, 2002, pp. 144-157. VI. Exigențele punctuației „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii.” (I.L. Caragiale) 1. Preliminarii Ortografia și punctuația unei limbi au constituit de multe ori pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a crescut miraculos (În 1999, la Ministerul Culturii erau Înregistrate circa 10 000 de edituri, față de circa 10-15, câte erau În perioada comunistă. Acum au mai rămas pe piață circa 1 000!), iar În cadrul lor lucrează, se-nțelege, nu doar filologi și editori experimentați, ci și mulți nechemați. O altă cauză a Înmulțirii greșelilor de transcriere constă În faptul că nicăieri nu se Învață această meserie lipsită de spectaculozitate, Însă care necesită un studiu asiduu În biblioteci. Problema editării și a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vine În minte este, desigur, Perpessicius, omul care a orbit de-a lungul redactării ediției monumentale a operei eminesciene. Pentru a demonstra importanța transcrierii textelor, vom da câteva exemple de erori de transcriere În cazul unor poezii. În general, cu excepția filologilor, celelalte categorii de specialiști (istorici, sociologi, filosofi, jurnaliști etc.) nu acordă prea mare importanță transcrierii corecte a textelor. Uneori, nici filologii nu sunt prea atenți. De exemplu, I. Funeriu a scris o carte, Al. Macedonski, Hermeneutica editării, bazată pe modul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
demonstra importanța transcrierii textelor, vom da câteva exemple de erori de transcriere În cazul unor poezii. În general, cu excepția filologilor, celelalte categorii de specialiști (istorici, sociologi, filosofi, jurnaliști etc.) nu acordă prea mare importanță transcrierii corecte a textelor. Uneori, nici filologii nu sunt prea atenți. De exemplu, I. Funeriu a scris o carte, Al. Macedonski, Hermeneutica editării, bazată pe modul (nu Întotdeauna exigent) În care a fost editată opera lui Al. Macedonski de către cunoscutul critic literar Adrian Marino. În cazul În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de critique et d’histoire textuelles. Ambele vor fi reeditate la Hildesheim în 1966 și, respectiv, 1973. Numit în 1943 lector de limbă română la Universitatea din Lisabona, B. va profesa acolo până la sfârșitul vieții. Confirmând speranțele puse în tânărul filolog, lucrările sale de la începutul deceniului al cincilea sunt de înalt nivel științific. Împreună cu studiile publicate mai tarziu, printre care Hespéria (1964) și Introduçăo à cultură clàssica (1970), si cu unele dintre comunicările susținute la congrese internaționale, ele îl fac să
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
anul 1971. Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere a tradițiilor filologiei românești și a realizărilor ei actuale” (Cuvânt înainte), un îndrumător pentru profesorii de limba și literatura română și pentru elevi. Rubrici: „Societăți, instituții filologice și istorice”, „Filologi și dascăli. Evocări”, „Aniversări”, „Comemorări”, „Acte, documente”, „Cronica”. Buletinul cuprinde articole despre rolul cercetării și al societăților științifice, despre activitățile Societății de Științe Filologice, ale filialelor și subfilialelor sale, articole pentru informarea și perfecționarea cadrelor didactice, materiale prezentate la congrese
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
, Ion (6.I.1760, Cigmău, j. Hunedoara - 24.VIII.1820, Lvov), poet și filolog. Este fiul preotului Solomon Budai. Frecventează cursurile școlii primare în Cigmău, după care devine elev și absolvent al Seminarului din Blaj. Între 1777 și 1783, este student la Facultatea de Filosofie, apoi și la Facultatea de Teologie din Viena. Se
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
BULGĂR, Gheorghe (13.IV.1920, Sanislău, j. Satu Mare - 13.VI.2002, București), filolog și istoric literar. Și-a făcut studiile liceale la Oradea (1932-1940), iar după ocuparea Transilvaniei de Nord de către trupele horthiste, s-a refugiat la București, unde a urmat Facultatea de Litere, secția filologie clasică (1940- 1944), obținând licența magna cum
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București, 2003. T.V.
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
se vor trimite Secției VI (Știința limbii, literatura și arta) a Academiei R.P.R. (...) sau revistei Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului noii ortografii a limbii române, revista publică o scrie de opinii semnale de învățători, filologi, profesori, studenți, scriitori. O largă discuție pe aceeași tema este găzduită și în coloanele Almanahului literar din Cluj. Reproducem câteva intervenții: Emil BOLDAN 62: „Proiectul noii ortografii a limbii române având la bază principiul fonetic, recomandă scrierea numai cu î
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
avem în față o temă extrem de pretențioasă, presupunând o mare bogăție informațională, o cunoaștere din aproape în aproape a câtorva dintre domeniile vieții culturale, nu mai puțin culturale, o bună stăpânire a metodelor de lucru proprii istoricului, filosofului, sociologului și filologului; desigur, nu în ultimă instanță, capacitatea de a sintetiza datele și faptele documentare, livrești, precum și acelea provenind din experiența personală de viață, toate la un loc oferind șansa descoperirii celor mai intime resorturi ale personalității umane, a dezvăluirii celor mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și intensitatea comunicării cu Apusul. El ne conduce în miezul evenimentelor memorabile ale culturii, exemplificând nu numai influența renascentistă apuseană asupra Bizanțului, ci și încercarea de replică a acestuia, mișcarea în care s-au implicat dascăli, editori, comentatori de texte, filologi și filosofi, reprezentanții unui ideal care se prelungește până după celebrul cretan Theotokopulos, devenit la Toledo El Greco. „Sunt refugiații Koblenz-ului bizantin - scrie N. Iorga - stabiliți mai ales în Italia, și scrierile lor sunt inspirate deseori de ideea unei revanșe, cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai apoi înglobarea lui într-o retrospectivă general europeană poate determina, dincolo de un progres al cunoașterii istorice, mai cu seamă o necesară clarificare a conștiinței. Pornind de aici și propunând depășirea oricăror „complexe”, istoricii se simt datori, alături de filosofi, sociologi, filologi, să ofere o imagine limpede asupra umanității în diverse etape ale existenței ei. Este cu atât mai îndreptățită dezvăluirea, cu cât am fost obișnuiți până nu de mult să privim trecutul într-o perfectă linearitate și, nu arareori, doar prin intermediul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cristophorum Laudinum, în Institutionum ad platonicam disciplinam libri quatuor, după cum și în epistolele adresate prietenilor săi. Marsilio Ficino l-a studiat sistematic pe gânditorul antic, creînd în jurul său un cenaclu liber de admiratori ai operei sale din care făceau parte filologi, filosofi, oameni politici, cu toții interesați în cercetarea, înțelegerea și traducerea dialogurilor lui Platon: Amerigo Benci, Migliore Cresci, Ottone Niccolini, Benedeto Accolti, Pietro dei Pazzi, Bernardo Valori, Giovanni Rucellai, Bartolomeo Fortini, Cristoforo Laudino. Dar, dincolo de aceste atribute, ne interesează, așa cum am
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
manifesta un interes aparte pentru cunoașterea ei, pentru traducerea corectă în limba latină a Cărții lui Danil pe care, „datorită tainelor ascunse”, dorea să și-o apropie și s-o interpreteze cât mai obiectiv cu putință. Într-o corespondență cu filologul olandez Johannes Campensis, erudit în limbile latină, elină și ebraică, Olahus îi mărturisește, plin de sinceritate și cu un vădit interes cultural, că o asemenea „cunoaștere științifică nu va fi doar pe placul său, ci și pe al tuturor acelora
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la nivel intelectual! Cărțile, inclusiv rațiunile noului ev pătrund o dată mai mult. Prin studenți și profesori, prin negustori și nobili, nu în ultimă instanță prin colportori renumiți de la Cluj, Sibiu, Alba-Iulia, Târgu-Mureș. Homo religiosus pierde teren în favoarea cărturarilor - scriitori, istorici, filologi. Antidogmatismul, atât de limpede afirmat în Occident, va fi receptat și în mediile aulice din Răsărit. Bibliotecile constituite, particulare sau publice, beneficiază și de tomuri ebraice de mare valoare, de cărți de istorie și cultură evreiască. Spre sfârșitul epocii iau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, Vasile (6.X.1881, Târnauca-Dorohoi - 8.IX.1926, Viena), filolog, poet, publicist și traducător. Este fiul Agripinei, fiica preotului Ioan Mihăilescu din Târnauca și al lui Arghire Bogrea, cu rădăcinile în Egina (Grecia), administrator al moșiei Grămești-Dorohoi, funcționar la Casa Rurală de Economii. A învățat la Institutul „Anastasie Bașotă” de la
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai sensurile originalului, dar și culoarea lexicului și
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
acordă în monografie cel mai mare număr de pagini Poveștilor lui Creangă și numai șapte pagini Amintirilor. În analiza operei lui Creangă, stăruie asupra faptelor de limbă și stil, bazându-se pe studiul riguros și precis al vocabularului. De altfel, filologul a luat-o mereu înaintea istoricului literar: a colaborat regulat la revista „România”, a editat texte vechi franceze și provensale, a participat la congrese de lingvistică, la unul dintre ele cu un studiu despre limba română, Quelques observations sur les
BOUTIÈRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
j. Sibiu - 12.VII.1848, Brașov), traducător și versificator. Fiu de preot, își face studiile liceale la Aiud, iar pe cele superioare, juridice, la Cluj. Învățător mai întâi la Avrig, apoi la Brașov (unde devine colegul, iar mai târziu ginerele filologului Radu Tempea), profesând un timp ca avocat, B. ocupă, din 1805 până la moarte, funcția de „magistratual translator” - traducător pentru limbile maghiară și germană - la Primăria din Brașov. Încă din tinerețe și-a manifestat preocuparea pentru studiul limbii și literaturii maghiare
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
caracterul lor explicit, pot oferi un cumul informațional de netăgăduit privitor la situația din familiile de alcoolici neabordabile direct. Facem precizarea că întrebările privitoare la informațiile de ordin general ne aparțin. Adaptarea lingvistică a fost realizată în colaborare cu un filolog cunoscător de limbă engleză. Variantele rezultate au fost comparate, stabilindu-se astfel o formă acceptabilă a itemilor. Gradul de dificultate lingvistică a itemilor este redus, astfel încât considerăm că acest test poate fi completat de orice copil cu vârstă școlară corespunzătoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
, I.[on] -A.[ureliu] (pseudonim al lui Iancu Hecht; 7.XI.1872, București - 15.IX.1950, Paris), filolog și etnolog. Fiu al Rachelei și al lui Marcu Hecht, tehnician constructor, ambii originari din Galați, C. a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, susținându-și bacalaureatul în 1892. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
când B.P. Hasdeu își ținea aici cursul de filologie comparată, luându-și licența în litere în anul 1896. Și-a continuat studiile în Franța, unde a frecventat Sorbona și École Pratique des Hautes Études. Specializarea i-a fost înrâurită de filologi renumiți: Gaston Paris, Antoine Thomas, Paul Mayer, Émile Picot, Jules Gilliéron. În anul 1902 a susținut teza de doctorat, Les Éléments latins de la langue roumaine. Le consonantisme. L-a suplinit timp de trei ani pe Émile Picot la École Speciale
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist. folc., 474-476: Florica Dimitrescu, I.-A. Candrea, lingvist și filolog, București, 1974; Mirodan, Dicționar, I, 278-282; Datcu, Dicț. etnolog., I, 129-131. S.Is.
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]