5,981 matches
-
austro-ungare, care nu i-ar fi iertat discursul din august 1916. El a fost unul dintre puținii civili decorați cu Ordinul „Mihai Viteazul”, pentru primirea făcută trupelor române în Brașov. Mama mea, însoțindu-și părinții și-a continuat studiile de filologie germană, începute la Budapesta și München din anul 1914, la universitățile din Uppsala și Oslo. Limba suedeză i-a fost relativ ușor de deprins, iar la vârsta de 80 de ani mama încă era capabilă să facă traduceri de articole
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
observând - încă de pe când era elevă de liceu - toate centrele artei și civilizației clasice: Grecia, Italia, Germania, Franța și Elveția. Primele ei studii - în filosofie - le face la Universitatea din Budapesta, apoi le continuă la Universitatea din München (aci studiază filologia și pedagogia). La izbucnirea războiului, se înapoiază la Brașov și odată cu retragerea trupelor noastre din Transilvania, trecu cu familia ei la Iași. De aci a trecut în Rusia, unde încep anii de pribegie. Din Rusia trece prin Finlanda spre Stockholm
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
și literatură română. Aci, la faimoasa bibliotecă Carolina, își strânse materialul pentru teza ei de doctorat. Familia ei mutându-se apoi la Cristiania (numele anterior al capitalei Norvegiei, Oslo - n.m.,V.M.), Marioara Blaga se înscrie la universitatea de aci, urmând filologia. Aci trăiește într-un mediu intelectual, acel mediu cultural care a produs eroinele unui Ibsen și Bjöernson. Are prilejul de a studia caracterul etnic al poporului norvegian, sistemul lui școlar, arta norvegiană și mai ales rolul social și etic al
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
națiunii” și supranumele de „micul Voltaire al Republicii Federale”. S-a născut în 8 martie 1923 la Hamburg și a fost scutit de serviciul militar din cauza astmului bronșic, boală căreia îi datorează neparticiparea la Al Doilea Război Mondial. A studiat filologia clasică la Freiburg și s-a impus în critica literară prin cronicile publicate de-a lungul deceniilor în Frankfurter Allgemeine Zeitung și Die Zeit. În ultimii nouă ani, demența Allzheimer l-a redus la condiția unui invalid din a cărui
Retorul națiunii () [Corola-journal/Journalistic/3543_a_4868]
-
nu le mai înțelegeau, poezia nouă îndeosebi), ci corespondență sau documente. Între critica nonlingvistică de inspirație franceză sau croceană a lui Lovinescu sau, respectiv, a lui Călinescu și aceea stilistică a lui Vianu, Cioculescu ocupă un loc mijlociu, continuând spiritul filologiei și erudiției clasice. (Din Istoria critică a literaturii române, pp.818-819)
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
la un statut de simplă promisiune frântă de destin. Ambele, se-nțelege, nedrepte. Ambele, trebuind a fi, în urma ediției de față, corectate. În fine, aș mai adăuga despre laboratorul ediției și precizarea că, așa cum se cuvine și cum o cere filologia, Aurel Podaru valorifică, unde este cazul, contribuțiile celor doi editori anteriori, Cornel Regman și Nicolae Florescu. Ambii, critici și istorici literari consacrați, ale căror ediții din 1965 și, respectiv, 1976 au constituit trepte importante în receptarea operei lui Pavel Dan
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
Nicolae Manolescu Așa se numea pe vremuri departamentul (acest din urmă termen nu exista încă în nomenclator) de la Facultatea de Filologie (astăzi Facultatea de Litere), care îi învăța românește pe studenții - bursieri ai statului român sau ai statelor de unde proveneau, doritori să urmeze ulterior diferite specializări, medicină, agronomie, economie și altele. Pe la mijlocul anilor 1970, scăzând drastic cifra de școlarizare la Filologie
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
Filologie (astăzi Facultatea de Litere), care îi învăța românește pe studenții - bursieri ai statului român sau ai statelor de unde proveneau, doritori să urmeze ulterior diferite specializări, medicină, agronomie, economie și altele. Pe la mijlocul anilor 1970, scăzând drastic cifra de școlarizare la Filologie (rămăseseră 60 de studenți la Română, 20 la Engleză, 18 la Franceză, ca să nu spun că alte Limbi școlarizau din doi în doi ani), se topiseră și normele noastre didactice. Soluția de a preda studenților străini și noi, care nu
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
presocraticilor. Filosoful avea 29 de ani și se străduia să uite trauma volumului de debut, Nașterea tragediei din spiritul muzicii, a cărui apariție însemnase caterisirea lui Nietzsche din lumea filologilor. Caterisirea îi fusese provocată de Wilamowitz- Moellendorff, al cărui articol („Filologia viitorului”), de o violență aproape pamfletică, pusese degetul pe hiba de metodă a lui Nietzsche: prăpastia dintre îndrăzneala ipotezelor și lipsa de acoperire în textele vechi. Cu alte cuvinte, una e speculația conceptuală făcută pe seama lui Euripide și alta e
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
o exersează, scriind, pe cont propriu. Dacă ar fi să identificăm o figură inspiratoare pentru atitudinea autorului, probabil că am fi nevoiți să oscilăm între două nume. Primul e cel al lui Victor Klemperer. Văr al celebrului dirijor, profesor de filologie romanică la Universitatea din Dresda, însemnările lui din Vreau să depun mărturie până la capăt reprezintă o veritabilă mină de aur pentru aceia care vor să înțeleagă corect, în tot dramatismul său adeseori infinitezimal, viața de zi cu zi din Germania
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
Luminița Voina-Răuț Andrés Barba s-a născut la Madrid în 1975. A studiat Filologie Hispanică și Filosofie, a predat la Bowdoin College (SUA), iar în prezent tră- iește din scris; în 2010 revista „Granta” îl consideră unul dintre cei mai importați 22 tineri scriitori de limbă spaniolă. În 1998 scrie El hueso que más
Andrés Barba: Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3767_a_5092]
-
un îndemn, ca un imbold pentru realizarea, în continuare, a unor asemenea instrumente de lucru, fie de către cercetători individuali, fie de către colective ale instituțiilor de profil (iată sugestia unor teme bibliografice pentru proiecte de granduri în Facultățile de Litere, de Filologie, din țară). Bibliografia Marin Preda oferă o imagine de ansamblu, impresionantă, privitoare la arhitectura operei, la receptarea ei critică, dar și la construcția unei vieți artistice așa cum și-a organizat-o și și-a urmat-o scriitorul însuși („preocupat de
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
florin, Florin Pupăză Fiica liderului PRM, Eugenia Vadim-Tudor, a fost eleva Liceului "I.L. Caragiale", la profilul filologie. La limba română a obținut 8.05, la istorie 8.35, iar geografia a fost proba la alegere unde a fost notată cu 6.75. Ca limbă străină, Eugenia a optat pentru franceză. Media sa a fost 7.71. Fiul
Ce a făcut fiica lui Vadim la bacalaureat by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36514_a_37839]
-
pentru Orient (o fascinație categorică, definitivă și dusă la un nivel de excelență) s-a născut, aflăm, spontan. Elevă foarte bună a liceului din Carei, ea ezită în pragul admiterii (la modă fiind, pe atunci, arhitectura). Se hotărăște, totuși, pentru Filologie, iar, dintre secțiile acesteia, pentru cea, nou înființată, de arabă. Spontan, fără o explicație anume, ca toate deciziile importante. Va fi contribuit, poate, și o tacită presiune a sângelui, bunicul matern (pe care nu l-a cunoscut niciodată) fiind, după cum
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
ca-n cărți: pe lîngă informații verificabile privind literatura și biografia lui Dumitru Crudu transpuse în cele ale alter ego-ului Anton (al cărui nume de familie e împrumutat de la Maria Șleahtițchi), apar în cadru cu numele în clar profesori de la Filologia brașoveană (Crăciun, Mușina), poeți (Mitoș Micleușanu, Claudiu Mitan, Mircea Doreanu, Ianuș ș.a.) sau politicieni (Iurie Roșca, Vladimir Voronin, și Vlad Cubreacov, fostul primar al Brașovului Ioan Ghișe, foștii președinți Constantinescu și Iliescu); undeva e invocat, prin anacronism, și un articol
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
din cele mai utile. Cu cele mai bune sentimente și salutări cordiale. Const. Ciopraga P.S.În caz că acceptați, vă rog dați un telefon responsabilei de carte, tov[arășa] Maria Simionescu, care vă va aduce volumul. [Tovarășului profesor Dumitru Micu, Facultatea de Filologie - Catedra „Literatură Română”, București; Expeditor - Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * 25 apr[ilie] 1965 Dragă tovarășe Micu, Îmi reproșez de mult timp întârzierea acestui răspuns, care nu vreau să fie protocolar, ci să comunice, odată cu mulțumirile cele mai
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
să lucrezi cu el pentru doctorat. Documentele literare, în dublu exemplar, mi-e greu să mă despart de ele și cred că nu-mi îngăduie nici Nae. Mi le-a cerut și Nicolae Popescu, a cărui fiică e spre terminarea filologiei. Dar, ca să-ți fac hatârul, ca totdeauna, poate că ți-oi rupe măcar un volum în schimbul Criticelor vol[umul] 2 de D. Caracostea. Poate că m-ai corupe cu Istoria literaturii, cea mare, a lui G. Călinescu, bineînțeles numai dacă
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
sau n-a fost, stă un talkshow cu un subiect grav adus în derizoriu, pornind de la o serie de vulgate filosofice, Heraclit, Platon etc. În Polițist, adjectiv, nu doar că polițistul din film este căsătorit cu o fostă studentă la filologie, dar discuțiile celor doi ating problematica dificilă a raportului dintre sensul figurat ca sens poetic și cel denotativ, pentru ca scena finală să pună întro ecuație filologică o serie de cuvinte cu valoare conceptuală: conștiință etc., fapt reluat în șlagărul final
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
Levon Ananyan, cunoscut poet și critic literar, președinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia, personalitate marcantă a vieții culturale armene. Levon Ananyan s-a născut pe 13 octombrie 1946 în comuna Koghb din regiunea Tavuș a Armeniei. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității de Stat din Erevan, el a lucrat ani îndelungați la diferite publicații, mai ales, la revista de cultură „Garun” (Primăvara). În 1992, a înființat Editura „Apolo”, care a oferit cititorilor o serie de traduceri în armeană din literatura
La dispariția lui Levon Ananyan by Ma () [Corola-journal/Journalistic/3189_a_4514]
-
Luana Schidu Jay Parini s-a născut în 1948, în Pittston, Pennsylvania. După studii de filologie și un doctorat obținut în 1975 la University of St. Andrews din Scoția, devine profesor de limba engleză la Darmouth College. Din 1982 se mută la Middlebury College din Vermont, unde predă și în prezent. Parini este poet, printre volumele
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
constituie, în opinia mea, o situație destul de rară printre cei ce am trăit densificat pomenita cotitură - ruptura istorică. O explicație posibilă ar trebui să țină seama de două asemănări dintre noi: ambii am terminat două facultăți oarecum surori - filosofia și filologia și, de asemenea, ne unește, o copilărie petrecută în satul românesc - cel moldav și cel transilvan - cu multe obiceiuri și stări mentale colective, comune. Am ajuns, prin această observație, la ceea ce mă interesează în momentul de față să vă împărtășesc
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Marina Constantinescu Pe 9 decembrie a murit ANTOANETA TĂNĂSESCU. Profesor remarcabil. De vocație. Cineva care a însemnat, generații de generații, enorm pentru studenții săi. Pentru cei care am parcurs Facultatea de Filologie a Universității București în ani diferiți, în momente istorice diferite și, poate, în conjuncturi complexe, mai ales înainte de 1989, Tănăsescu ieșea din rînd. Tobă de carte, cu valențe culturale vaste și solide, severă și caldă, în același timp, extrem de pretențioasă
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
tineri cărînd o harpă superbă? Ați zice că se fac pregătiri pentru un film. Undeva prin 1988, trei colegi de-ai mei au transportat în acest fel harpa lui Ion Ivan Roncea, de la Ateneu, în Amfiteatrul Odobescu al Facultății de Filologie pentru că Antoaneta Tănăsescu născocise o poveste despre cuvînt și sunet, despre literatură și muzică, o poveste fabuloasă care ne-a prins pe toți, care ne-a făcut mai puternici și altfel. Ca ea. Ca Sfîntul Augustin pe care l-a
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
începe o nouă viață. Care Santos s-a născut în 1970, în orașul Mataro din apropierea Barcelonei. A scris de la vârsta de opt ani, câștigând prima competiție literară la 14 ani. A studiat mai întâi dreptul, urmând tradiția familiei, iar apoi filologia la Universitatea Autonomă din Barcelona. Și-a început cariera jurnalistică la Diari de Barcelona, lucrând ulterior în redacțiile cotidienelor ABC și El Mundo. A debutat în 1995 cu volumul Cuentos cítricos. Este autoarea a opt romane, șase volume de proză
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
locuri pe categorii sociale, unde fiii de muncitori aveau «partea leului», avînd prioritate și fiindu-le alocate majoritatea locurilor. Un fiu de burghez putea intra într-o facultate tehnică, dacă era foarte bun; la facultăți ideologice ca Filosofia, Istoria sau Filologia nu avea nici o șansă”, Dan Casassovici, p. 100); 8) sentimentul acut de nedreptate socială („Făceam eu haz de necaz, dar în fundul sufletului mă simțeam adînc nedreptățită. Cel mai adesea sufeream, de exemplu, dacă pe o teză fără nici o greșeală mi
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]