12,214 matches
-
Platon, despre învățăturile reieșite din convorbirile proiectate de Serban Cioculescu, între Eudoxiu și învățăcel, ori de spumoasele cronici ale optimistului semnate G. Călinescu. Ca să nu mai punem în calcul neliniștea cuvintelor, emanând sensuri de diferite structuri ale comunicării, propuse de filosoful C. Noica. Atât de rar se discută despre cuvinte. Să stai de vorbă despre vorbe... Taciturnul, care surprinde toate discuțiile, și-a înlocuit urechea cu un dicționar al limbii universale, editat la Turnul Babel în aproape trei mii de sensuri
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
o Rosa Luxemburg a orgasmului plenar apără dreptul la nimfomanie și-și declară un fel de nymphomaniac pride. De altfel, regizorul cochetează cu ideea de a-i contura un profil martirologic în afara ortodoxiei sexuale, cu Seligman pe post de mistagog, filosof asexuat, trăind într-o pustnicie a unei senine abstinențe. Întâlnirea este revelatoare, una nietzscheană, a antipozilor, dionisiaca menadă în călduri și apolinicul sacerdot trăind aproape monastic în recluziunea artei și a științelor exacte. Întorcându-ne la discursul politic sforăitor al
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
cel puțin neinspirat, din același spirit de frondă care animă și subminează constant acest film. Când totul pare edificat și declarația acestei prietenii devine sigiliul unui angajament profund, regizorul închide și deschide ușa în urma lui Seligman. Cel care iese este filosoful seren, împăcat, apolinic, pentru care sexul este doar muzică de sfere și pretext de cunoaștere, cel care o asistă pe o Joe care și-a descoperit analogon-ul dendrologic într-un copac izolat pe culme, îndoit de vânturi, rezistând încăpățânat
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
fel de concupiscență cognitivă al cărei furor se definește prin apetitul pentru peculiarul infim, adică pentru amănuntul infinitezimal cît firul de păr. În al doilea rînd, ce definește spiritul lui Culianu e repulsia față de filosofie, convingerea istoricului religiilor fiind că filosofii, atinși cum sunt de aroganța unui punct de vedere personal, modifică datele după calapodul premiselor proprii, rezultatul fiind o cacealma exegetică făcută în marginea textelor vechi. Culianu respinge „truda sterilă depusă pentru a descifra atîtea producțiuni pretențioase și vane despre
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
proprii, rezultatul fiind o cacealma exegetică făcută în marginea textelor vechi. Culianu respinge „truda sterilă depusă pentru a descifra atîtea producțiuni pretențioase și vane despre magie, provenite de la învățații în filosofie. Însă chiar și în paginile mai echilibrate și serioase, filosoful recitește datele textuale prin lentila deformantă a disciplinei sale, drept care înțelegerea problematicii reale se dovedește inevitabil distorsionată“. (p. 114) Exemplul pe care îl găsim în Iter in silvis îi privește pe Foucault și Koyré, cărora Culianu le reproșează că, în privința
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
care a marcat sfîrșitul Imperiului latin de Constantinopol Autor: Mihaela Budescu 1772 - A fost încheiată Convenția de la Petersburg dintre Prusia și Rusia privind împărțirea Poloniei 1794 - A încetat din viață poetul Andre de Chénier. (n. 1742) 1848 - S-a născut filosoful și omul politic britanic Arthur James Balfour. (m. 19 martie 1930) 1848 - Guvernul revoluționar provizoriu de la București este nevoit să demisioneze sub presiunea reacțiunii interne sprijinite de Poartă și de Rusia 1864 - S-a născut istoricul si filologul Ioan Bogdan
Semnificaţii istorice pentru 25 iulie () [Corola-journal/Journalistic/22278_a_23603]
-
ICR), de plagiat în lucrarea să „Ochii Beatricei”, apărută la Editură Humanitas, carte premiată de Uniunea Scriitorilor în anul 2005. Dezvăluirea este făcută pe blogul Calculemus, unde sunt puse față în fața fragmente din lucrarea lui Patapievici cu cele din textele filosofilor William Egginton și Ioan Petru Culianu, referitoare la o interpretare specială a „Divinei comedii” a lui Dante, precizează cotidianul.ro. Potrivit , demonstrația scriitorului István Aranyosi este cât se poate de clară și demonstrează că Patapievici este un plagiator, care a
István Aranyosi: Patapievici a plagiat în cartea "Ochii Beatricei" () [Corola-journal/Journalistic/22400_a_23725]
-
un plagiator, care a trecut la sfarsitul cărții, într-o bibliografie generală, lucrările din care a copiat. Nu este prima oară când Patapievici a fost acuzat de plagiat. Și scriitorul Constantin Barbu l-a acuzat de mai multe ori pe „filosoful” de la ICR că a plagiat... din Kant! Ochii Beatricei a câștigat în 2005 premiul Uniunii Scriitorilor din România. Nu s-a găsit nimeni să citească volumul înainte că el să se publice, să vadă că ideea principală este a altcuiva
István Aranyosi: Patapievici a plagiat în cartea "Ochii Beatricei" () [Corola-journal/Journalistic/22400_a_23725]
-
unor documente ale CNSAS, publicate recent de Dora Mezdrea în vol. „Constantin Noica în arhiva Securității”, lucrarea de doctorat a lui ar putea fi plagiată. De altfel, presupusul plagiat al lui Liiceanu, scrie Cotidianul, a fost și motivul pentru care „filosoful” a fost dat afară din Institutul de filosofie, după cum singur recunoaște, în revista „22”. Subiectul plagiatului lui Gabriel Liiceanu a fost redeschis acum, cînd filosoful Constantin Barbu a reluat pe site-ul „Ziariști on-line” un fragment din amplul interviu acordat
Posibil plagiat al lui Liiceanu, din arhivele CNSAS () [Corola-journal/Journalistic/22462_a_23787]
-
De altfel, presupusul plagiat al lui Liiceanu, scrie Cotidianul, a fost și motivul pentru care „filosoful” a fost dat afară din Institutul de filosofie, după cum singur recunoaște, în revista „22”. Subiectul plagiatului lui Gabriel Liiceanu a fost redeschis acum, cînd filosoful Constantin Barbu a reluat pe site-ul „Ziariști on-line” un fragment din amplul interviu acordat ziaristului Costin Crețu în vol. „Autopsie vie: mari plagiatori” (Ed. Măiastra, 2011), scrie Cotidianul. Să vedem însă care este problema acestui plagiat. În 1975, Liiceanu
Posibil plagiat al lui Liiceanu, din arhivele CNSAS () [Corola-journal/Journalistic/22462_a_23787]
-
Onicescu își amintea însă, cu totul altceva: „...Primesc printr-un cunoscut un mesaj, pe care și acum îl consider prietenos, al mareșalului Antonescu. Mă ruga să pun capăt tipăririi cursurilor lui Nae Ionescu, de care se ocupa un grup de filosofi sub conducerea mea (M. Vulcănescu, C. Floru și C. Noica). Am înțeles cu toții că era ceva important și am încetat să ne ocupăm de aceste publicații strict filosofice: două volume de „Istoria Logicii” și un volum de „Logica” tipărit la
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
Notele de la Securitate care îl înregistrau pe filosoful Constantin Noica scot la iveală o serie de detalii picante despre convingerile marelui filosof. Chiar dacă a fost un disident de notorietate, Noica îl aprecia foarte mult pe Ion Iliescu încă de pe vremea comunismului. Constantin Noica avea o cu totul altă
Note de Securitate: Noica îl aprecia pe Iliescu pentru că era "băiat deştept" () [Corola-journal/Journalistic/22738_a_24063]
-
Notele de la Securitate care îl înregistrau pe filosoful Constantin Noica scot la iveală o serie de detalii picante despre convingerile marelui filosof. Chiar dacă a fost un disident de notorietate, Noica îl aprecia foarte mult pe Ion Iliescu încă de pe vremea comunismului. Constantin Noica avea o cu totul altă părere despre Ion Iliescu decât discipolul său Gabriel Liiceanu și considera că acesta era
Note de Securitate: Noica îl aprecia pe Iliescu pentru că era "băiat deştept" () [Corola-journal/Journalistic/22738_a_24063]
-
Steaua României în grad de Cavaler, "în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate dedicată cercetării si conservării unei limbi române autentice, pentru promovarea științei și culturii naționale". Gabriel Liiceanu, născut pe 23 mai 1942, la Râmnicu Valcea, este filosof și scriitor, discipol al lui Constantin Noica. Din 1990 este directorul editurii Humanitas, una dintre cele mai importante instituții culturale românești, proiect formulat în anii Școlii de la Păltiniș. Din 1992, este profesor la Facultatea de filosofie a Universității București. Marius
Gabriel Liiceanu, decorat cu Steaua României de Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/22771_a_24096]
-
Nicolae Manolescu Ca să înțelegeți legătura dintre marele filosof chinez Lao Tse din secolele VI-V înainte de Christos, fondatorul taoismului, și Uniunea Scriitorilor din România (USR), trebuie să ne întoarcem în 1982. Într-un articol, care n-a putut fi publicat în țară, difuzat de „Europa liberă”, Dorin Tudoran
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
King, peste care dăduse din întâmplare într-o ediție mai veche de la Editura RAM, Aninoasa Gorj. Era vorba de un plagiat. Cum ajunsese Ion Gheorghe de la Cultul Zburătorului, bizara carte consacrată religiei dacilor, pe urmele lui Nicolae Densusianu, tocmai la filosoful antic chinez, nu se știe nici până azi. Nici nu fusese bine uitat plagiatul lui Eugen Barbu din Incognito, și, iată, un caz asemănător tulbura viața literară românească. Se știe că plagiatul lui Barbu fusese condamnat întrun comunicat al Consiliului
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând „noile contribuții bibliografice” ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
este vorba - adică teoria originii extraterestre a vieții, viață care circulă prin tot Universul cu ajutorul asteroizilor, al cometelor sau al planetoizilor, însămânțând planetă după planetă - nu este deloc nouă. Ea a fost formulată în secolul al V-lea î.Hr., de către filosoful grec Anaxagoras. Apoi, așa cum s-a întâmplat cu multe dintre marile idei ale savanților antici, și aceasta a fost uitată. A trebuit să treacă aproape două milenii și jumătate pentru ca suedezul Jöns Jacob Berzelius, britanicul William Thomson - cunoscut și ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
este un joc curtenesc facil (cum face Cătălin ca s-o atragă pe Cătălina), ci este „farmec sfânt”[24], este esență și eternitate (așa cum o vede Luceafărul). Sunt ilustrate, de asemenea, trecătoare episoade tipice (ca alchimistul, căutător al aurului sau filosoful, chinuit de taina universului), chipuri și portrete de artiști (Rafael, Michelangelo sau Corregio), apar nume concrete de personaje legendare sau reale (Arald, regele avar, regele Nord, Cunigunda, cavalerul Delorges, regele Francisc), imagini citadine fugare („Veneția”)[25]. Acest univers fictiv se
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Începe, din păcate, perioada proletcultistă pentru Mihai Beniuc. Într-un articol publicat în revista „Viața Românească” nr. 3, din 1951, Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, definea chipul poetului realist-socialist în felul următor: „Acesta trebuie să fie un filosof cunoscător al celor mai înalte idei ale timpului (...), spre care au deschis drum Marx, Engels, Lenin și Stalin (...), un activist în slujba respectivelor idei”. Poetul ardelean Mihai Beniuc devine, din păcate, un „veleitar ambițios”, de cele mai multe ori din interes politic
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
drum Marx, Engels, Lenin și Stalin (...), un activist în slujba respectivelor idei”. Poetul ardelean Mihai Beniuc devine, din păcate, un „veleitar ambițios”, de cele mai multe ori din interes politic și personal, inclusiv cu acele nedrepte referiri la fostul lui profesor, poetul, filosoful, dramaturgul, romancierul și eseistul Lucian Blaga. Mihai Beniuc a uitat repede versuri pe care tot el le-a scris, precum: „Fără folos tăria înnourată plânge, / Încheagă asfințitul băltoaca lui de sânge / Și, ca o zdreanță udă, pe lume cade seara
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
că ele sunt ale naturii sau ale spiritului, încearcă să explice infinita varietate a fenomenelor apelând la variate metode de cercetare... De la o etapă la alta, dezbaterile dedicate noțiunilor de esență, fenomen și fenomenologie s-au amplificat, nuanțat și intensificat. Filosofii și oamenii de știință, indiferent de preocupările și opțiunilelor, sunt de acord cu constatarea că orice fenomen are o dinamică interioară, o evoluție care duce la permanenta reorganizare a realului. Mai presus de toate, ceea ce este fenomenal ne duce pe cale
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
student, Hegel a beneficiat de cursurile unor mari dascăli de exegeză vetero și neotestamentară, de patrologie și de acțiune pastorală. Acolo a fost coleg cu poetul Friedrich Hölderlin, „cel mai important creator liric” din istoria romantismului german, și cu viitorul filosof Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling. F. P.: Există o „cheie” pentru înțelegerea cărților dvs.? M. D.: Cine vrea să înțeleagă în profunzime cele zece romane semnate de mine, despre care eu spun că formează „fenomenologia epică a spiritualității române”, este
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
continuator al lui Lambert și Kant... Dacă preocupările speculative pe care le ridică fenomenele și fenomenologia sunt relativ recente, cele dedicate problemei teoretice a esenței sunt mult mai vechi. În cuprinsul filosofiei antice, al scolasticii bizantine și occidentale au activat filosofi preocupați de problema esenței. John (Johannes) Duns Scottus, profesor de teologie și filosofie la Cambridge, Oxford și Paris, decedat la Köln, unde am vizitat de mai multe ori catedrala care îi adăpostește mormântul, a fost preocupat de problema esenței în
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]