6,828 matches
-
ale lui. Aceasta nu înseamnă că binele ar reprezenta suma lor, ci el reprezintă un plus față de valorile pe care le fundamentează. El le străbate pe toate, iar morala creștină cât și etica filosofică pretind săvârșirea binelui și evitarea răului. Filozoful, matematicianul britanic Bertrand Russel (1872-1970), văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX, comenta, întrebându-se totodată: „Invidia este baza democrației... Mișcarea democratică în statele grecești se poate reduce cu siguranță la această pasiune și același lucru
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484276405.html [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
al omenirii; cei mulți în sufletele cărora a intrat virusul comunismului care a contaminat și copiii lor, oameni invidioși pe care-i interesează numai ce pot reuși indiferent pe ce cale murdară s-ar obține reușita; indiferenții, cei în afara vreunei filozofii, pe care-i preocupă doar supraviețuirea și care își spun în fiecare zi: „...fie ce-o fi!” Și i- am dat dreptate! Mentalitatea comunistă, lupta aceea de clasă care întruchipa ura, invidia, nu numai că se schimbă foarte greu, în
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484276405.html [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
cunoaște și a-L gusta pe Dumnezeu. Mi-amintesc o întâmplare în care un renumit profesor ținea o conferință, spunându-le participanților că învierea lui Isus Cristos nu a fost adevărată, ci a fost un fals. El a citat mulți filozofi, iar la sfârșit a tras concluzia că învierea nu a existat din punct de vedere istoric, iar creștinismul se bazează doar pe emoții, invenții și înșelătorii. „Baza creștinismului este o relație personală a creștinului cu un Isus Cristos înviat, care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_ani_tomeci_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/375319_a_376648]
-
e nevoie pentru editorialistul iresponsabil de un adresant, de un cititor de masă, și nici de Luminarea Poporului, complet absurdă în acest postmodernism, brand artificial cu prea multe euri, care este românesc și optzecist, adică suprastructural - emanația armonică a cărții filozofului Mihai Drăgănescu, „A doua revoluție industrială. Microelectronica, automatica, informatica - factori determinanți”, Ed Tehnică, 1980, prefațată deci optzecist de profesorul Valter Roman și citită de dl Ion Iliescu, anume consensul compromisului privind a nu încremeni în proiectul antrenării culturale a cailor
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
există umbre, există doar reflexe”, iar Van Gogh spunea că „umbra este totuși culoare”, iar „culoarea exprimă ceva prin ea însăși - funcția culorii”. Cred că ideea de plagiat a devenit pentru unii o obsesie. Cu multă analiză profundă, scriitorul și filozoful Gabriel Liiceanu spunea într-un interviu (sper să redau întocmai): „Noi trăim prin contaminare. Oamenii împrumută unii de la alții... Există osmoză în comunitățile în care ne aflăm. Eu împrumut din frumusețea unui articol pe care îl scrieți, împrumut dintr-o
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
1933-1939, ed. Științifică 1980/88 (30.000 ex. epuizate în 10 zile), este într-un fel sau altul implicat și le analizează acum cu experiența unui viceprim-ministru, general de corp de armată, șef de Intelligence Service și cu detașarea unui filozof al istoriei și literat. Rezultatul sunt cărți, deja epuizate, care s-ar citi ca cele polițiste, dacă nu ne-ar împiedica seriozitatea informațiilor, tezelor și a unei bibliografii unice, remarcabile. Multe lucrări de doctorat sunt sub acest nivel. Dacă autorul
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
nu știu ce ascunde ea) ... Dar ce ne facem cu extrovertiții care nu au probleme în a-și ascunde ceva? Autodisciplinarea se poate transforma, cu timpul, în a doua natură a omului; deprinderea devine reflex, reacțiile devin automatisme binefăcătoare. În această idee, filozofii greci propovăduiau prețuirea esențialului din interiorul nostru, nu înșelătoarea aparență, ci stăpânirea de sine ce duce la adevărata forță și fericire; conducerea vieții potrivit bunului simț și rațiunii, nu atitudinea ambiguă dictată de instinct. „La orice ademenire exterioară răspunde cu
POLITEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Politetea_vavila_popovici_1348615185.html [Corola-blog/BlogPost/343851_a_345180]
-
se poate realiza pacea internă. Vor fi preferate legile care să decurgă din idealuri frumoase. Găsirea de idealuri cât mai frumoase trebuie să fie ocupația cea mai nobilă hărăzită omului pe pământ; „Ea constituie prestigiul parlamentarismului”, după cum se exprima un filozof român. Acolo, în parlament, trebuie să-și găsească locul oamenii care respectă idealurile poporului și care au credință în Dumnezeu, oameni curajoși, cu judecată dreaptă, căci orice judecată greșită ne poate compromite. Și mai este ceva foarte important și anume
POLITEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Politetea_vavila_popovici_1348615185.html [Corola-blog/BlogPost/343851_a_345180]
-
o lucrare a sa atenționa: „ ... orice spiritualitate, orice conținut al conștiinței, este produs și obiect al gândirii; religia și moralitatea, în primul rând trebuie să fie date omului și pe calea sentimentului - și ele sunt în realitate așa.” Unul dintre filozofii noștri, vorbind despre începutul secolului XX, spunea: „Vremea maimuțărelilor a trecut, fiecare popor rămâne să-și realizeze prin însușirile sale proprii, menirea pe care i-a dat-o Dumnezeu.” Iată că această „vreme a maimuțărelilor” a reapărut și asistăm la
POLITEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Politetea_vavila_popovici_1348615185.html [Corola-blog/BlogPost/343851_a_345180]
-
cititor, pasionat de literatură încă de mic copil. Din pruncie, de când a priceput sensul literelor, a început să buchisească și nu s-a oprit. Citea cu pasiune tot ce-i pica în mână, chiar ajunsese la adolescență un fel de filozof al școlii, aplecat asupra multor problematici cu trimitere spre vârste ceva mai bogate în ani. Lili Nădrag era o fată drăguță, serioasă , având, de asemenea ,o creștere sănătoasă și aleasă, chiar dacă locuia într-un sat uitat de D-zeu. Avea
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
ei, proiectându-le pe ecranul de irizări al operei literare. Elisabeta Iosif este un om cu lecturi bogate, cu gusturi și percepții rafinate. De aceea textele ei sunt pline de moto-uri sau citate din marii oameni de cultură, scriitori, filozofi, critici de artă, citate care sunt de fapt ochi, fante, semne prin care scriitoarea percepe realitatea. Uimitoare este la Elisabeta Iosif capaciatea ei de a reconstrui, de a reînvia “lumea”, viața, realitatea așa cum au fost ele în momentul acela. Din
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
care scriu în paginile ziarului în mod aleatoriu. Dintre cei care au colaborat și colaborează cu Lucian Oprea îi amintim pe Vasile Măgrădean, corespondent Mediafax, Ciprian Rus, redactor-șef adjunct la revista „Capital”, Marian Petruța din Chicago, actorul Tudor Petruț, filozoful și omul de cultură Mihai Bote, Vavila Popovici din capitala statului Carolina de Nord, laureată a unui important premiu al Uniunii Scriitorilor Români, subsemnatul, Octavian Curpaș din Arizona și alții. Ziaristul Lucian Oprea nu are o părere prea bună despre
JURNALISTUL LUCIAN OPREA DIN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_jurnalistul_lucian_op_octavian_curpas_1359018976.html [Corola-blog/BlogPost/345216_a_346545]
-
în Basarabia, de origine română, s-a educat într-o familie de pedagogi notorii, tatăl Sarbu Vladimir, învățător emerit al învățământului public din URSS, și mama Sarbu Xenia, învățătoare) este o scriitoare (poeta, prozatoare, publicista), savant, economist (licențiata în economie), filozof (opinia mai multor scriitori și personalități academice), pedagog notoriu din R.Moldova, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în științe economice” și titlul onorific de “Academician de onoare al învățământului universitar”, cercetător științific în domeniul managementului educațional și al
EDIȚIE SPECIALĂ A REVISTEI ALBANEZUL DEDICATĂ SCRIITOAREI GALINA MARTEA de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1497134223.html [Corola-blog/BlogPost/343137_a_344466]
-
suflet a ajuns în fața birourilor unde o aștepta șoferul. - Bună ziua, hai să plecăm mai repede. - Dar trebuie să ajungem întregi nu ca pacienți la urgență, trebuie să mergem cu atenție și viteza legală oricât ne-am grăbi, o făcu pe filozoful bărbatul. - Desigur, dumneata ești șoferul, condu cum vrei, numai să plecăm de aici mai repede. Nu-i ardea de filozofiile bătrânului șofer. Localitățile fiind lungi și șoseaua aglomerată cu tot felul de atelaje și animale, până la spital au făcut aproape
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destine_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
mai trist, mai ponderat. Nu este ciudat că acest Anton Pann, unic în cultura română, ca tipologie, ca personaj al lumii culturii și ca spirit, a fost ales să fie personaj central al piesei sale de teatru de un poet filozof, cum a fost Lucian Blaga? Cu siguranță afinitățile lui Blaga au fost atrase de substratul filozofic al operei lui Anton Pan, al personajului Anton Pann! În opereta veselă și spumoasă a lui nea Marin vedem un Anton Pann, eclatant, vesel
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
este tot ce ne apropie de Divinitate și este în interesul existenței noastre. „Binele este unul singur!” înțelegându-se claritatea și lipsa echivocului celor zece porunci divine, a șasea fiind: „Să nu ucizi!”. Problema Binelui i-a preocupat pe mulți filozofi, oameni de cultură. Dacă facem o scurtă incursiune a problemei, în decursul vremurilor, fiindcă binele a dominat unele vremuri, dar au existat și perioade când acesta era ignorat, putem începe cu filozoful grec Socrate (470-399 î. d. H.) care considera
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
ucizi!”. Problema Binelui i-a preocupat pe mulți filozofi, oameni de cultură. Dacă facem o scurtă incursiune a problemei, în decursul vremurilor, fiindcă binele a dominat unele vremuri, dar au existat și perioade când acesta era ignorat, putem începe cu filozoful grec Socrate (470-399 î. d. H.) care considera că a ști ce vrei, înseamnă a cunoaște binele și realizarea lui duce la fericirea atât cea personală, cât și a comunității în care trăiești. Ignoranța deci ar fi mama răului și
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
lui Platon, considera că morala face parte din politică, adică din știință, scopul fiind binele și fericirea individuală și socială, obținute prin acțiuni raționale. Ideile lui odată descoperite, au dominat toată filozofia creștină, scolastică, până la venirea timpurilor moderne. Mai târziu, filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) considera că binele este ceea ce determină voința cu ajutorul rațiunii, deci nu din cauze subiective, ci obiective, adică din principii care sunt valabile pentru orice ființă rațională. Oamenii prin natura lor au o voință duală și din
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
morala să însemne obligare, și orice acțiune întemeiată pe ea trebuie reprezentată ca o datorie ce urmează să fie făcută pentru ea însăși, iar nu ca un procedeu plăcut pentru el însuși și urmărit pentru finalitatea sa. Spre deosebire de etica lui, filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) nu se bazează pe rațiune și pe legile morale; el vede în „milă” singura modalitate a comportamentului moral; prin compătimire și înțelegerea suferinței lumii, omul își depășește egoismul și se identifică cu semenii săi. Deși suntem
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
rangul, nici avuția nu le pot înlocui”. Filozofia lui Schopenhauer cu viziunea sa idealistă, arătând că tot ceea ce există în lume devine expresie a voinței și ea trebuie călăuzită spre binele omenirii, spre fericire, a fost îmbrățișată de mulți alți filozofi și oameni ai literelor. Influența ideilor lui Schopenhauer o vom găsi în literatură, în operele lui Lev Tolstoi, Mihai Eminescu, Marcel Proust, Thomas Mann și alții, care au căutat să înțeleagă sufletul viu al omului și să separe binele de
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
La aceasta, se spune că a contribuit și sora lui Nietzsche, nazistă înverșunată și admiratoare a lui Hitler, care a falsificat unele texte pentru a le utiliza fără scrupule în construirea unei ideologii, oarecum străine de gândirea filosofului. Mulți alți filozofi s-au ocupat de problema binelui și a bunătății necesare omului, precum filozoful francez Alfred Fouillée (1838-1912) care considera că eroarea este cauza mizeriei oamenilor, principiul răului din lume și trebuie să lucrăm serios la evitarea lui. În lucrarea sa
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
și admiratoare a lui Hitler, care a falsificat unele texte pentru a le utiliza fără scrupule în construirea unei ideologii, oarecum străine de gândirea filosofului. Mulți alți filozofi s-au ocupat de problema binelui și a bunătății necesare omului, precum filozoful francez Alfred Fouillée (1838-1912) care considera că eroarea este cauza mizeriei oamenilor, principiul răului din lume și trebuie să lucrăm serios la evitarea lui. În lucrarea sa Morale des idées - forces, ajunge la concluzia că noi nu putem afirma cu
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
este o acțiune voită”. Interesantă mi s-a părut logica sa: „O cunoaștere independentă de voință poate fi concepută; dar o voință independentă de cunoaștere este de neconceput. Voința oarbă nu este voință; voința adevărată vede bine”. Binele, în viziunea filozofilor secolelor apropiate, a căpătat diferite înțelesuri, îndepărtându-se uneori de matca în care a fost așezat din începuturi. Încă venind în sprijinul binelui, filozoful francez Emmanuel Mounier (1905-1950), un creștin profund a cărei filozofie este bazată pe măreția și respectul
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
cunoaștere este de neconceput. Voința oarbă nu este voință; voința adevărată vede bine”. Binele, în viziunea filozofilor secolelor apropiate, a căpătat diferite înțelesuri, îndepărtându-se uneori de matca în care a fost așezat din începuturi. Încă venind în sprijinul binelui, filozoful francez Emmanuel Mounier (1905-1950), un creștin profund a cărei filozofie este bazată pe măreția și respectul datorat ființei umane, motiv pentru care filozofia sa s-a numit „personalism”, susținea că umanitatea nu poate progresa și nu se poate apăra de
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
al condiției umane este simțul sacrului: „Dacă Dumnezeu nu există, totul e cenușă”. Și întreb, ne putem oare îndoi de inteligența minții care a creat această ordine pe care o vedem în jurul nostru, denumită „Inteligența cosmică” de către A. M. Aivanhov (1900-1986) - filozof și pedagog de origine bulgară, trăitor în Franța? Recomandarea lui era următoarea: „Fiecare trebuie să lucreze pentru propria sa dezvoltare, cu condiția să nu o facă numai pentru sine însuși, ci pentru binele colectivității ... ”. Heidegger definea ființa umană mai mult
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]