6,757 matches
-
elipsele să arate aproape ca niște cercuri. Este și asta o posibilitate, dar nimeni nu știe: totul e simplă speculație și ghiceală." (pp. 146-147) Totul e speculație și ghiceală.... Cînd acest adevăr e spus de un fizician ca Feynman, atunci filozofii pot răsufla ușurați: nu sunt singurii care pășesc pe nisipuri mișcătoare.
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
sunt complicate, sunt bine dozate, formularea este ușoară și vie, nelipsită de farmec. Nu sunt deloc îmbâcsite; nu cad nici pradă verbiajului, nici nu solicită pretenția unei vorbiri tehnice greoaie, tehnică în care se târâie de obicei sobrietatea sterilă a filozofilor. Nae Ionescu, profesorul, pare simplu și elastic, condus liber de gândul pe care-l expune virtuos, fără să-l încarce cu ezitări. Ai impresia că Nae Ionescu știe așa de bine ce se întâmplă în lumea gândului, încât nu mai
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
vor trece atît de repede și că-mi vor lua pe nesimțite din voința pe care o aveam atunci. — Să nu-ți vină să crezi cu cine a făcut echipă la început domnul Președinte, spune Dendé. Tot felul de intelectuali, filozofi, literați, scriitori. — încît a ajuns să se simtă complexat de ideile lor, să se simtă a cincea roată la căruță, să nu-i mai placă direcția în care se îndreptau lucrurile, așa este, spune Bătrînul. — Speculații, dezinformare, intervine iritat Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să-l mănînce palmele. Să vă dau o veste bună, nu de-asta v-am abordat, îi dezvăluie Patru Ace, cîteva mii de lei încoace-încolo nu contează, luați-o ca pe-o consolare, un cadou din partea casei. — Arăt eu a filozof? spune Roja, ce naiba, fii puțin mai realist, cum spuneai că te-ai pricopsit cu porecla asta? Știți cum se spune, dom’ Căpitan, viața toată nu-i decît o loterie, încearcă să se exprime cît mai elegant Patru Ace, îi iese
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
imagineze Într-un rol amenințător În fruntea acestui grup, a cărui menire n-o Înțelegea. Răspunsul lui era pe cît de sincer, pe atît de nimerit, căci stîrni entuziasmul doamnei Bellairs, un entuziasm cald ca o Îmbrățișare. — Vă voi porecli „filozoful nostru“, zise ea. Avem deja un poet, un critic, un... — Dar domnul Cost ce este? o Întrerupse Rowe. — Un om de afaceri. Un mare om de afaceri. Lucrează În City. L-am poreclit „omul nostru misterios“. CÎteodată simt că emană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mici și Încîntătoare stampe Înfățișînd niște persoane elegante care, fără să se dezbrace, făceau amor pe divane În stil Pompadour - se Învecinau aici cu romane din epoca victoriană, cu memoriile unor obscuri vînători de porci mistreți sau cu tratatele unor filozofi și teologi excentrici din secolul al XVII-lea, - bunăoară Newton, despre poziția geografică a iadului sau Calea spre perfecțiune a lui Jeremiah Whiteley. Încăperea mirosea a vechi, a paie de ambalaj și a haine prea des plouate. Stînd lîngă rafturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lupa limitată a observațiilor noastre, alunecându-ne parcă de sub picioare ca nisipurile mișcătoare. În definitiv, totul este relativ, extrapolând spusele marelui savant Albert Einstein. Un prim aspect de netăgăduit este faptul că trăim într-o societate imperfectă, departe de viziunea filozofului antic Platon datorită imperfecțiunii umane a tuturor membrilor ei. Dacă oamenii ar fi perfecți și ar avea numai calități, desigur că și societatea ar fi una perfectă, un adevărat paradis. Însă lucrurile nu stau deloc așa, drept consecință stau nenumărate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
propaganda despre «deplina egalitate în drepturi», despre «sacrificiile pe care trebuia să le facem cu toții pentru viitorul luminos al copiilor noștri» era mai intensă (și mai agresivă). Aceste realități contravin tezelor comuniste. Marx și Engels au rămas în istorie ca filozofi, promotori ai socialismului științific, având ca idei noi, fundamentale lupta de clasă și o societate fără clase. Preluând ideile acestora, comuniștii au mers mai departe, afirmând rolul conducător al proletariatului și dând naștere astfel doctrinei materialismului dialectic și istoric, care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
statul român. Paradoxul României este faptul că trăim într-o țară minunată, cu mulți oameni destoinici și cu un potențial material uriaș și creativ dar nu putem să ne dezlipim de sărăcie. Oare nu putem scăpa niciodată de ea? Un filozof spunea cândva că: „sărăcia întunecă virtuțile cele mai strălucite și poate fi considerată ca mormântul celor mai frumoase proiecte” iar Marin Preda sublinia ideea că: „Sărăcia roade orice ideal”. Dificultățile tranziției amplificate de adversarii reformelor reiese și din stilul de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
viitor. Desigur, lipsa de educație ori educația necorespunzătoare sunt responsabile fiecare pentru moduri de viață anarhice și nesănătoase, cum ar fi cele care implică traficul de contrabandă, traficul de droguri, de armament, prostituția, terorismul și altele. Despre cultură, profesorul și filozoful P.P. Negulescu scria în „Destinul omenirii”: „Cultura însă, în înțelesul ei adevărat, e altceva. Este înțelegerea mai adâncă a lumii și prețuirea mai justă a valorilor ei. [...] Ca atare, cultura își are scopul în ea însăși. Ea nu este, ca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Călinescu, unul din marii noștri oameni de cultură. Marele critic Garabet Ibrăileanu afirma: „Cultura nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare.” Făcând deosebire între cultură și civilizație, filozoful Petre Țuțea scria că: „Omul este împletit din natură și cultură. [...] Cultura este zămislită de puterile sufletești, iar civilizația de rațiunea zămislitoare de bunuri materiale.” Părintele Teofil Pârâian are și domnia sa o părere: „Ce este un om cult? Un om
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
eroticului) și cultul mâniei (violenței) prin intermediul mass-mediei.” Citându-l pe Victor Frankl într-o conferință de presă, domnia sa spunea că: „nu pofta plăcerii, neîmplinirea ei, voința de putere; nu acestea ne îmbolnăvesc, ci vidul spiritual, lipsa de sens a existenței”. Filozoful Petre Andrei remarca pe bună dreptate: „În special astăzi se aduc multe critici democrației, uneori nemeritate, alteori justificate. Dar defectele care se observă în funcționarea mecanismului democrației nu sunt fără legătură cu ignoranța maselor populare. [...] Cultura duce la înțelegerea ideii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de resemnare. Mentalitatea de sclav s-a răspândit în rândul populației și rareori ne-am solidarizat și am preferat moartea decât viața în robie. Numai când n-am mai putut răbda, ne-am luptat pentru drepturile noastre. Sunt remarcabile cuvintele filozofului Emil Cioran: „În fond, ne dezumanizăm resemnându-ne. Cum de-au putut exista patrioți care să facă din resemnarea noastră seculară o virtute? Să fie chiar atâta inconștiență în entuziasm? [...] Renunțarea are totdeauna o valoare religioasă; resemnarea, numai una psihologică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ani în nemișcare, pentru a-l putea lichida împreună cu mândria ridicolă care ne atașează de el.” De asemenea, s-ar putea vorbi și despre apatia omului contemporan, care se înstrăinează de Dumnezeu într-un univers propriu material. Despre această apatie, filozoful Constantin Noica scria: „Mentalitatea istorică, îndrumătoare numai spre trecut, e, după cum s-a amintit, cu adevărat vinovată de eroarea de perspectivă în chestiune. Ea nu îndeamnă pe oameni la acțiune, la luptă, la ceea ce teologii numesc agonie, ci, înfățișând trecutul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sociale” (incredibil, cât cinism!). Un asemenea dispreț nu poate fi egalat de invidia unora dintre săraci iar pe săraci e ușor să-i faci să pară răi. Despre bani, ca una din problemele contemporane (atunci când sunt folosiți în sens distructiv), filozoful Petre Țuțea spunea: „Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
proști. Aceasta e lipsă de respect, de omenie și de caracter. „Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc. Spiritul de rând se ocupă cu batjocura, cu criticile și meschinăria, gata să și râdă oricând și de orice.” (S. Smiles) Filozoful Epictet remarca: „Nu sărăcia pricinuiește mâhnire, ci dorința.” Nu ne-ar strica deci puțin realism și temperanță în dorințele noastre. Să nu ne lăsăm niciodată cuprinși de descurajare și tristețe, aducându-ne aminte cât de săraci suntem noi. Există și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nebunatic, mai picant, mai provocator, mai dement, mai răscolitor, mai biografic. Trebuie să vii să discutăm. Așa cum arată acum, e anacronic.” - e-mail de la redactor. „Acu’ lumea vrea să-i spui direct, i-o pune sau nu? N-are timp de filozofii, discuții... Și ce fac personajele tale? Stau la taclale. Ce să fac eu cu asta? Ar trebui să rescrii. Și mai ieși și tu din cochilie, mai dă interviuri, bagă-te... Dacă stai în turnul de fildeș, n-ai decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și-am descântat până-n zori de ziuă, la cântatul cocoșilor, de bine la poporul nostru din acest oraș și la conducătorii noștri din acest oraș și la domn’ primare...” declara Smaranda, cea mai mare dintre surori, într-un interviu. Un filozof ne lămurește că noi, românii, suntem paralizați de ura de sine care ne face să ne credem mai proști decât alții. Dacă ne-am iubi viața așa cum e ea, ca pe aproapele nostru, am fi, în mod garantat, fericiți. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
prin tot soiul de intrigi, vom Încurca niște ițe pe care tot noi le vom fi Întins prin toate cabinetele de stat, prin politica noastră, prin contacte economice și prin obligații statale.“ (p. 235) Niciodată În istoria ideilor gândirea unui filozof nu avusese un ecou mai deplin, o Împlinire perfectă În mentalitatea guvernanților, ca acest text. „Politica nu are nimic În comun cu morala. Omul de stat care guvernează de pe principii morale este apolitic, din care cauză nu are ce căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
un scaun instalat În mijlocul grupului. și-au Întors cu toții scaunele În jur, s au aplecat cu coatele pe genunchi, cu bărbia În căușul palmei, gata să se concentreze. Adam i-a imitat. și-a amintit de povestirile lui Karl despre filozofii antici și s-a simțit ca un Învățăcel ori ca un scrib la picioarele unui predicator electronic. Liniștea era aproape desăvârșită, iar la radio nu era nici măcar fâșâitul dintre programe. În depărtare plângea un copil, un vaier subțire și Între
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lectură, despre miopia celei mijlocii, despre grija deosebită pe care el și soția o poartă celei mici care face crize semi epileptice pe fond febril. Pe urmă veni la rând, ca din întâmplare și profesorul. Alexe, spuse el este un filozof în felul lui. Își întemeiază toate teoriile pe negare. Uneori își permite să fie și capricios în aprecieri. Ca să ajung la această concluzie mi-am permis să fac un experiment, un mic experiment. Am preluat un nume desființat de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dus la elaborarea concluziei formulate în expresia sa cea mai lapidară. Fiecare cuvânt al maximei va fi cântărit atent pentru a-i înțelege bine sensul. După descifrarea sensurilor cuvintelor maximei în relațiile lor contextuale, încercăm să deosebim aspectele supuse observației filozofului, confirmând sau infirmând sensul acestora din actuala perspectivă a timpului și din experiența personală; c) căutarea faptelor și ideilor necesare comentariului; d) organizarea ideilor într-un plan; e) redactarea orală, apoi în scris; f) autocontrolul; g) discutarea compozițiilor, având în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și să o ilustreze prin exemple din viață; să înțeleagă mesajul maximei; să-și îmbogățească exprimarea; să selecteze citate potrivite din alți autori pentru a demonstra veridicitatea maximei. 3. Desfășurarea lecției. a) Pe tablă se scrie maxima celebrului gânditor și filozof Fr. Bacon: Cititul îl face pe om deplin; vorbirea îl face prompt; iar scrisul îl face exact. b) Anunțarea subiectului. Li se reamintește elevilor că vor alcătui o compunere cu titlul: Lectura, vorbirea și scrierea în formarea personalității umane, pornind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
umane, pornind de la această maximă. c) Conversația pregătitoare: discuții în legătură cu sensul adjectivelor deplin, prompt, exact, dar și al substantivelor cititul, vorbirea, scrierea. După cercetarea cuvintelor maximei în relațiile lor contextuale, suntem în măsură să descoperim aspectele existenței umane supuse observației filozofului, putem arăta că pe ea s-a sprijinit gânditorul în formula cugetării sale. Este vorba despre lectură, vorbire, scriere și rolul lor în formarea omului. Atenție la aceste cuvinte, putem interpreta, în continuare, sensul ei concis: lectura, vorbirea și scrierea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
efectuăm pe rând operațiile de căutare a faptelor și a ideilor necesare comentariului, de organizare a lor într-un plan și apoi, de redactare. d) Întocmirea planului Introducere Omul și posibilitățile sale de a se autodepăși motiv de meditație pentru filozofi și moraliști. Lectura, vorbirea, scrierea și rolul lor în formarea personalității omului. Cuprins Valabilitatea adevărului maximei: importanța lecturii (vezi citate din: M.Costin, M.Eminescu); rolul vorbirii: exprimarea orală și atentă, gândirea, spiritul polemic, spontaneitatea replicilor; însemnătatea exersării scrisului. Limitele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]