2,959 matches
-
el reușește să traseze specificul unei personalități. Pentru aceasta este însă nevoie de un acut spirit de observație și de folosirea acordului fin în analiza datelor. Am reprodus mai sus fragmentul despre ,vocația singurătății" la Arghezi. Aceeași psihanaliză de mare finețe este folosită de Valeriu Anania pentru a defini personalitatea unui alt scriitor de primă mână, V. Voiculescu: ,Față de meditativul Arghezi și de ritualistul Ion Marin Sadoveanu, Voiculescu era un contemplativ, pe o treaptă cu mult superioară. Nici contemplația lui nu
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
zîmbetul acesta/ de os nedezvelit./ Carnea, cu suferințele ei, îl ascunde" (Zîmbetul ascuns). Ce legături pot fi între omul de hîrtie al cărților citite/ scrise și omul concret din viața politică? Laurențiu Ulici, în 1999, le intuia cu precizie și finețe: iată: "însușirile scriitoricești dau omului politic o puternică notă personalizantă în contextul vieții politice de la noi".
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
de la tehnica video și o artă minimalistă, la decoruri concrete ca cel din Plastilina, de la Sibiu. Mi se pare că personalitatea lui s-a maturizat în relația cu regizorul Vlad Massaci, amîndoi atipici pentru contextul actual. Profunzi, serioși, preocupați de finețuri, de oameni, de adîncimi. Calitatea lui l-a făcut, cred, să se plieze atît de bine pe genul lui Dabija. Pe Lelia Ciubotariu, Molly, nu am văzut-o jucînd de ani de zile, de la Piatra Neamț. Să fie zece, nu știu
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
de la tehnica video și o artă minimalistă, la decoruri concrete ca cel din Plastilina, de la Sibiu. Mi se pare că personalitatea lui s-a maturizat în relația cu regizorul Vlad Massaci, amîndoi atipici pentru contextul actual. Profunzi, serioși, preocupați de finețuri, de oameni, de adîncimi. Calitatea lui l-a făcut, cred, să se plieze atît de bine pe genul lui Dabija. Pe Lelia Ciubotariu, Molly, nu am văzut-o jucînd de ani de zile, de la Piatra Neamț. Să fie zece, nu știu
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
mirosea a iertare, colțul de sens se oprise într-un triunghi de frunze moarte, si strigam doar cu hohot de plâns, buzele aveau accent de râs regăsit! toamnă semăna cu o febră de dor, ne intrase în minte, răscolind erotic... finețea sărutului liber, joia din os, tremurând până la tâmpla, îmbrățișarea rămasă pe alb, descoperind paralele în sânge, cu argint de tristețe, un fel de sulf, pe care il duci în cerul gurii, lipăind a seară pe spinare de ochi! mă ridicăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
volume care demonstrează că, atunci când este practicată cu program și cu o viziune istorică amplă, critica de întâmpinare poate fi o formă de cercetare cât se poate de serioasă. Scriind periodic despre poeți și critici, Al. Cistelecan a circumscris, cu finețe chirurgicală, una dintre mutațiile cele mai profunde pe care le-a suferit literatura noastră după 1989: abandonul perspectivei unice, provenită din secolul al XIX-lea și resuscitată de ideologia defunctului regim totalitar.
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
la nivelul narativ al construcției, și la nivelul stilistic al expresiei: nu are ineditul și suspansul Degetelor mici; nici inventivitatea sau amestecul de inocență, nostalgie și umor din Băiuțeii (semnat împreună cu Matei Florian) și nici fantezia Zilelor regelui. Scris cu finețe și mare atenție la ritmul și muzicalitatea frazelor, romanul folosește însă prea multe «prefabricate». Nu doar structura alternanței a două voci, din care una aparține unui manuscris, dar și tipurile de istorii sunt cumva deja folosite, comune, nu le aduce
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
moment dat un misionar radical cu priviri aspre, un fel de Feuerbach trecut prin școala darwinismului, căruia cea mai mică aluzie la credință, Dumnezeu sau providență îi provocau repulsii vii cu urmări drastice. E ca și cum dintr-un șahist absorbit de finețea unor combinații rare a ieșit la iveală un masoret dornic de reforme definitive, hotărît să-și întroneze propriul adevăr cu prețul compromiterii crase. Un Savonarola întors pe dos, iritat nu atît de coruperea moravurilor, cît de persistența morbidă a formelor
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
îndrăcită, o culege Baudelaire, stă, într-adevăr, în felul de a privi. La Arghezi, însă, cât un vârf de creion, frumusețea există. E vorba doar de o disponibilitate anume pentru ea, pentru a etala, ca pe o pânză de paianjen, finețea unei clipe de grație. Pe care n-o vede decât un ochi exersat, dar o prețuim, fără distorsionarea simțului estetic, toți. Nu sunt niște imagini de forță acelea pe care le scoate Arghezi din niște bolgii ceva mai estompate (suntem
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
un moment sau altul, pentru a reintra în corul uniform al „celorlalți”. Fie anchetatori, fie colegi, fie profesori, fie delatori, mici sau mari slujbași ai aparatului Securității. Gianina Cărbunariu face performanță la Teatrul Odeon. Și întreaga ei echipă. Cu o finețe și cu forță extraordinare. Actorii Silvian Vâlcu, interpretul „Elevului”, Mihai Smărăndache, Gabriel Răuță, Alexandru Potocean, Cătălina Mustață impresionează. Pur și simplu. Fără fisură. Nici o secundă nu se abat de la ritmul și de la rigoarea construcției. Totul este condensat, alert, năucitor. Privesc
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
și prin iarbă, și prin băltoace, și prin frunze putrezite, știind că o pădure nu este o sală de recepție”), la Romain Rolland. Un Sebastian atent la însoțirea subtilă a muzicii cu textele, cu stările, cu orașele. Un cronicar de finețe care, însă, nu devine monocord și nu ocolește (avocat fiind) viața de zi cu zi: „omenește, Mihail Sebastian refuza să considere rafinamentul sufletesc un drept exclusiv, într-o lume și așa pângărită de prea multele privilegii abuzive.” (p. 160). Înțelegător
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
a femeii durificându-i pe amândoi, conferindu-le un fel de maturitate care-i ajută să o domine, să o suporte, însă nu le-a confiscat umanitatea, afecțiunea. Bărbatul este impunător, femeia nu, însă remarcabilă rămâne delicateț ea ei, o finețe structurală, o noblețe care conferă distincție. Loialitatea acestui bărbat este în sine un manifest al polonității, al cavalerismului în vremurile unei noi barbarii care poartă semnul bolșevismului. Smarzowski nu trage concluzia în locul spectatorului, îl lasă în fața ororii. Există aici mai
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
centrul realizează un salt către acalmia aparentă prezentului, pentru ca aceeași Eladă, dionisiacă de astă dată, să acapareze finalul volumului. O asemenea schemă păcătuiește însă prin rigiditate. Normează ceea ce în principiu nu poate fi normat. Și ignoră frecventele modulații, de certă finețe. Chiar cele mai directe poeme ale lui Bogdan-Alexandru Stănescu (cum este, de exemplu, Tataie, din 2002) conțin trimiteri clasicizante (acel tekhne pe care bătrânul îl duce cu el în lumea de dincolo). Pe de altă parte, sensibilitatea secvențelor în metru
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
greșelile și confuziile vieții. Textele din Ochiul căprui al dragostei noastre sunt chipurile motivației unui eu corporalizat. Foarte puțin comentat, poate pentru că mai multe texte au apărut în diverse publicații ori au fost imprimate pe e-book-uri, volumul surprinde, totuși, prin finețea specularităților și, la un nivel imediat, printr-o anumită exasperare a scriitorului nemulțumit de interpretarea blocată într-o zonă cu totul nefertilă. De pildă, cel mai bun text al volumului, Ada-Kaleh, Ada-Kaleh... reînvie magia unui giuvaer vegetal al Regatului României
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
d-sa ne propune figura unui maramureșean în suflet și trup, „uimind întunericul pe cărări neumblate/ cu alte ploi demult răstignit în înalturi” (Copil cu zmeu). Sentimental fără a fi sentimentalizant, rural fără a fi sămănătorist, poetul se răsfață cu finețurile simplității: „caut un crin să mă nască de tot/ dacă oamenii nu pot/ face aceasta lăsîndu-mă foarte/ tînăr cu fața spre moarte” (Plîns). Sau: “nu există asfințituri/ numai întristări/ ale lucrurilor// visul pierdut/ la marginea zilei/ e umbra noastră/ în
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
blocat în vicii moștenite, fără șanse de salvare autentice, reverberează într-o lume informă. Până la urmă, cele trei condiții se derulează în spații căptușite cu însemne carcerale, indiferent de epocă sau de situația socio-economică. Radu Aldulescu execută incizii de mare finețe în lumi arhicunoscute, interesat fiind cum anume funcționează în omulanimal ispita, viciul și curiozitatea degradării. Pentru că, indiferent de alteritățile unei lumi, cele ce oferă verosimilitate unui univers sunt strategiile sechestrării. Într-o anume măsură, cea care dă tonul în romanele
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
să le introducă în materia unei cărți de proză. Nu e nimic reprobabil în asta. Preluările vizează anumite blocuri de text, anumite paragrafe cărora, probabil, Sorin Stoica le căuta acustica perfectă. Dicția. Formularea exactă. Adică tocmai acea limbă comună. La finețea auditivă a prozatorului au făcut referire toți criticii. Senzația e că Sorin Stoica prinde (acesta e cuvântul cel mai potrivit) ritmul și ticurile vorbitorilor de azi și le transcrie savuros. Fără infatuare parodică și, evident, fără intenții fastidios pedagogice. Scrie
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
îl jucăm în singurătate, cînd continuăm să fim actori față de noi înșine. Primul dezechilibru descrie abrutizarea lumii recente, o lume în care oamenii renunțe la nuanțe înlocuindu-le cu clișeele la modă, urmarea fiind aplatizarea gîndirii sub apăsarea șabloanelor. În loc de finețea unei limbi distinse, ajungem să ne exprimăm dacă nu onomatopeic, atunci în expresii copiate din filme. Mai mult, atitudinile pe care le avem în viață sînt copiate din filme. Al doilea dezechilbru presupune conflictul interior al unor ființe de factură
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
apropierii de marile - pe drept cuvânt sublimele - teme ale artei epice sau filosofice; sublime în sensul disproporției față de normele și valorile curente ale creației umane. De aceea vom mărturisi fără înconjur admirația noastră pentru curajul și priceperea, noutatea argumentației și finețea analizelor pe care le aduce Aura Christi în acest eseu de o originalitate expresă. Ultimului capitol din care am citat amplul fragment de mai sus, care se ocupă de misterul farmecului straniu, de misterul „idioțeniei” lui Mîșkin, îi putem aplica
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
dovedit de o mare diversitate, tematică, stilistică, valorică. Au intrat în actuala Platformă românească două spectacole de certă valoare, despre care am scris, pe larg, în paginile României literare, la vremea premierei lor: Nesomnul lui Arcadie Rusu, spectacol de mare finețe și poezie, spectacol suprarealist care îndrăznește să sugereze care ar fi contururile fluide ale viselor noastre, cu ajutorul interpreților săi Ioana Marchidan, Ramona Bărbulescu, Galina Bobeicu, Elisabeta Mihai și Ștefan Lupu și piesa anti (aging ), un fel de jurnal personal scris
Platforma românească de dans contemporan și performance 2012 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4172_a_5497]
-
curgă multă cerneală din partea criticilor de artă, o privire la fel de indescifrabilă ca și surâsul Monei Lisa. Părul blond și ușor buclat care cade pe spatele tânărului pare a fi fost pictat șuviță cu șuviță, cu o precizie și cu o finețe de care nu e capabilă nici fotografia digitală actuală.
Ultimul Rafael () [Corola-journal/Journalistic/4182_a_5507]
-
prăfuit, constructive. Or, cartea lui Gabriel Andreescu nu prea lasă loc de asemenea completări. Nici sub raport informațional (cercetarea întreprinsă de el în Arhivele CNSAS fiind, cel puțin pentru cazurile tratate aici, exhaustivă), nici sub raportul argumentării (autorul dovedind o finețe logică aproape imposibil de contracarat și un extraordinar simț al nuanțelor), nici, în sfârșit, sub raport moral (cele câteva accese polemice neavând nimic nerezonabil și rămânând în permanență străine de orice eventuală suspiciune de parti-pris). La o primă vedere, demersul
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
Soții de artiști de Alphonse Daudet (traducere de Cristina Geantă). Volumul Dragoste și prietenie de Jane Austen (traducere de Oana Gheorghiu) aduce sub ochii cititorului scrierile de tinerețe ale romancierei, în care își exersa ironia și umorul, ochiul atent și finețea observației. Romanul Dom Casmurro de Joachim Maria Machado de Assis (traducere de Simina Popa) afirmă valoarea unui pionier al literaturii braziliene, de multă vreme clasicizat. Înapoi la clasici înseamnă povestiri de A.P. Cehov (O mică glumă) și nuvele de I.S.
O colecție nouă, un autor misterios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3951_a_5276]
-
subtextual cu cel dintâi, prin asumarea unui tablou cvasi-complet al literaturii din ultimele cinci decenii de istorie românească. Actul critic-analitic este continuu confruntat cu perspectiva istorico-literară și cu demersul teoretic modern, ale cărui tendințe și soluții S. le stăpânește cu finețe și cu discernământ. Admirabil portretist, scrisul său nu ezită să alunece în proză curată, în eseu, jurnal și note de călătorie. Modelul lovinescian (recunoscut și nu odată invocat) este și în acest capitol al operei prezent." Apariția noului lexicon trebuie
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
nici una din mișcările teoretice ale vremii, deși nu le-a ignorat rezultatele și metodologiile. Discursul lui este modern și, totodată, atemporal, țintind esențializările și liniile majore ale fenomenelor. Cartezianismul său structural și discret este filtrat prin impresionismul lui Lovinescu și finețea analitică a lui Ibrăileanu. Nu de puține ori, textele scrise de el includ meditații despre condiția literaturii, a artei în general. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]