2,868 matches
-
A jucat chiar si la Teatrul de Stat din Pitești, apoi la Curtea de Argeș. Legase o prietenie cu fiul profesoarei sale care cânta la pian și împreună cu el a fost fermecată de universul sonor al clapelor. Era timidă, frumoasă, cu temperament firav, sensibil, înstelat de iubirea pentru spectacolul scenei spre care s-a îndreptat, sub auspiciile unei neîncrederi descurajatoare din partea părinților. Dar a reușit din prima la admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și a intrat la clasa
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
timpuri ! La Parohia Sfântu ' Gheorghe, în tindă fost-a îngropat... Conform testamentului, ce Obștea i l-a respectat. În ziua ce-a intrat la Ceruri, Creștinătatea-i dă Cinstire ! Pentru Lucrarea DOMNULUI, prin Credință și din fire ! Pe Pământ, era firav...dar bun, darnic și milos; Acum este Slujitorul, întărit mult de CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Ier.Calinic de la Cernica Episcop al Râmnicului / Paulian
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
mâini. Cum să o țin și să mai și lupt? M-am rezemat în ea, privind următorul războinic. Trebuia să-mi vină o idee înainte de a mă face bucăți kemașul care își rotea arma deasupra capului, ca pe un băț firav. Eschivă stânga. Salt stânga. Salt dreapta. Mă strecuram destul de bine, dar loviturile în gol, treziră furia luptătorului. Respirația îi devenise accelerată și șuierătoare. Acum! Se aruncă asupra mea, răcnind. N-am făcut decât să ridic lama grea și să aștept
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
mâinile. Trupu-i era îmbrăcat, iar picioarele acoperite, că nu știam de-i oacheșă din fire ori doar de la fumul în prejma căruia trăia și muncea. Capu-i acoperit c-un bariș alb răsărea de pe un gât subțiratic, proporțional cu trupul firav, lăsând la vezeală ceva din părul negru de smoală despărțit de-o cărare subțire chiar pe mijloc. De undeva de sub acoperământ porneau lăsate ca niște accesorii câte două codițe lucitoare care fugeau arcuite pe sub urechi. De sub basmaua legată la lucru
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”, scrise în cuvinte ca o umbră netrecătoare a conștiinței
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
se-adună temeri sau piedici pe drum și-atunci când lacrimile curg șiroaie bine-i să ai cu tine, un prieten bun! Își varsă cerul lacrimi triste-n iarbă și vântul rece, cânt-o doină prin zăvoi, floarea salcâmului se scutură firavă, prietenii împart un ceai și griji, la doi. Când ploaia stă și vântul nu mai bate, sub Soare, licuricii zburdă-n firul ierbii, de pe veranda casei, dulce vers răzbate, caută rima potrivită, prietenii acerbii. Dintr-un pahar mărgele, numără silabe
PRIETENIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368077_a_369406]
-
vine mâine, De bogăția verii am uitat. Dar cum să uiți, mirosul sfânt de pâine Din spicul greu... ca aurul curat ? Nu mai vedem prinosul din câmpie, Cu-atâtea flori, cu-atâta sănătate. Strivim sub tălpi un fir de păpădie, Firav, micuț și plin de bunătate Alăturea un fir de mușețel Privește blând a noastră nepăsare. În iarn-o să-ntrebam cu toți de el, Sau sora lui, un fir de sunătoare. De sus, din tei, se scutură parfum, Înlăcrimat de-a
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
ceainic plus tavă cu cești și mai stăm de vorbă o jumatate de oră că între colegi. Eu asist cam pasiv la discuții pentru că zilnic sunt cam aceleași subiecte fierbinți, adică bursă și fotbalul, despre care cunoștințele mele sunt cam firave. Cu bursă, mai treacă meargă, pentru că nimeni nu e chiar atât de inspirat să știe ce acțiuni merg în sus sau în jos, așa că mai arunc o vorbă de neofit, care se potrivește sau nu cu ce se întâmplă. Dar
PAUZA DE CEAI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367417_a_368746]
-
ei și că-i pot face, la rândul meu, fericiți cântând pentru ei, horind." Soarele a trecut dincolo de baltă și acum strălucește deasupra pădurii. Cu ochii îngustați de lumina albă a după-amiezii, Grigore Leșe privește gânditor undeva, departe. Deși pare firav, este un om puternic. Are forța talentului imens pe care i l-a dăruit Dumnezeu, talent cu care de câteva bune decenii ne bucură pe noi, semenii săi. - Dragă Maestre, Care este modelul dumneavoastră în domeniul culegerii de folclor? Cât
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
a învederat curajos, hotărât și capabil." Diplomatul Grigore Gafencu scria în lucrarea să memorialistica "Însemnări politice": " Am găsit pe Armând întins pe stradă, cu fața acoperită de un ziar plin de sânge. Alături de trupul neînsuflețit, care părea mai mic, măi firav că niciodată, al primului ministru, zăcea masiv și ciuruit și el de gloanțe, credinciosul agent Andrenie. În jurul lor, pe Splaiul Dâmboviței forfotea zăpăcita o lume care-și pierduse cu desăvârșire capul: ofițeri, polițiști, femei și bărbați din apropiere (...) Trupul primului
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
venit Cât iarna nu e gata... Nici semne a pleca nu văd Și nu se lasă dusă, Ci încă frigu-i și prăpăd, Și eu mă simt răpusă... Dar cum ședea pe pom în șold Și-n spate să nu cadă, Firavă-n trunchi precum un bold, Zări de sub zăpadă Verzui, sfios, firav și el, Minune de minune: Un fir plăpând de ghiocel Prin spini de mătrăgune... De bucurie, de extaz Sau delirând, săraca, Uitând de marele-i necaz, Găsi putere, iaca
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
văd Și nu se lasă dusă, Ci încă frigu-i și prăpăd, Și eu mă simt răpusă... Dar cum ședea pe pom în șold Și-n spate să nu cadă, Firavă-n trunchi precum un bold, Zări de sub zăpadă Verzui, sfios, firav și el, Minune de minune: Un fir plăpând de ghiocel Prin spini de mătrăgune... De bucurie, de extaz Sau delirând, săraca, Uitând de marele-i necaz, Găsi putere, iaca, Și frântu-s-a cu mari sforțări Să-ndepărteze spinii Și-ncolăcitele
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
ce făcea și aducea vorba de nevastă-sa, o chema Lola, îmi explicase, dar el o dezmierda zicându-i Lolita. Aha, observasem eu, după Nabokov!... Aș, Nabokov, se amuzase interlocutorul meu, așa îi spun de când o cunosc, de când era o firavă fetișcană oacheșă, care îmi căzuse cu tronc, tocmai mie, ditamai comandantul de navă! Îl cunoscusem pe Cucaras cu o zi în urmă. Ședeam la umbra streșinii unei popicării vechi, în apropierea plajei, să stai mai mult la umbră, mă sfătuise
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
ușor pe seama uzurii nepermis de mult a cuvântului dat - care capătă valoare doar după ce regretul și tristețea se instalează și copleșesc, când aproape că nu mai e nimic de făcut. Cine să fi știut că flacăra vieții tale era din ce în ce mai firavă și pâlpâitoare, că stingerea ei era, vai, atât de aproape, că vântul sorții bătea cu putere împingându-te către hăul cel alb de pe tărâmul îngerilor căzuți!? Că recea încremenire va înlocui hlamida sângerie a zborului cu aripi nătânge și fragile
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
celor 50 de ani de la Unire au prilejuit omagierea Elenei Cuza și a domnulului Unirii de către întreaga elită intelectuală a țării și de înșiși suveranii României. Dar emoțiile puternice din aceste zile i-au șubrezit și mai mult trupul ei firav. După 14 februarie a rămas țintuită la pat. Liniștită și deplin împăcată și-a făcut testamentul, cerând să fie înmormântată la Solești, alături de mama sa. Să fie o înmormântare simplă cu un singur preot, fără funeralii naționale și fără discursuri
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
făcut comentarii dușmănoase împotriva regimului democrat-popular, preconizând schimbarea acestuia ca urmare a unei intervenții ce trebuia să survină din partea puterilor imperialiste, reinstaurându-se orânduirea capitalistă". Prin urmare, la fel ca și în cazul celorlalți arestați din cadrul lotului, câteva elemente biografice firave au fost diabolizate și extinse pe stereotipurile regimului comunist din domeniul penal. Pe baza lor Benedict Ghiuș a fost condamnat la 18 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A executat pedeapsa la închisoarea "C"MAI, la Jilava din
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
TITULESCU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului NICOLAE TITULESCU "Acest ministru al unei țări mici face o politică în stil mare. CE OM UIMITOR ! În politica externă e îmbarcat pe o firavă luntrișoară pe care o conduce ca pe un vapor mare, în politica internă stă călare pe o scândură putrezită, căreia până la urmă îi dă o stabilitate de stâncă" (Edouard Herriot, prim-ministru al Franței, una dintre personalitățile celei de-a
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
zile de izolare, fără hrană, doar cu ger. La Gherla erau alte surprize: plimbarea deținuților în curtea temniței se făcea în aplauzele gardienilor înșirați pe două rânduri de la ieșire, cu bâte groase, care cădeau în ropot, fără milă, pe trupurile firave ale celor flămânzi, ale celor însetați, ale celor batjocoriți, ale celor bătuți și chinuiți zilnic. Cei căzuți și nu puțini beneficiau și de bocancii cismelor de gardieni. În anul 1960, eroul Vasile Bucelea este selecționat pentru fabrica de mobilă a
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degusta plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și față chinuita, Hrănește turturele și-aproape surâzând, Le spune ceva-n șoaptă c-o voce răgușita. I se preling pe buze șirag de lacrimi mute, În ochii ei un înger bea roua de lumină, Coboară
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
de ce oare îl iubesc atât de mult?... Doamne! Ce înseamnă teama și durerea asta? Parcă încep să mă sufoc”, șopti ea și se ridică din pat cu gesturi molatice. Deschise fereastra să simtă aer proaspăt, dar afară era ger. Privi firavul strat de zăpadă căzut cu o zi înainte pe străzile Bucureștilor și își înfipse degetele în puțina zăpadă de pe pervaz. Era înghețată. Se retrase, închise fereastra și se aruncă pe pat. Se mai înviorase puțin și se părea că acea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
umbrele,spălându-și întunericul sub un cer plin de aripi.Nicicând nu fu mai frumoasă primăvara! Ghioceii care înjunghiaseră carapacea iernii cu puritatea lor feciorelnică,întâmpinau într-o solemnitate mută toți oaspeții înscriși în maratonul vieții.Soarele strângea cu îmbrățișări firave întregul ținut de poveste.Care alegorice de furnici defilau,bântuind pământul cu o dexteritate demnă de invidiat,parcă certând lutul pentru întreaga amorțire. Fiecare fir de iarbă își scutura visul pe sub o frunză părăsită de viață,cu plecăciunea-i cuvenită
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre bambine a început să danseze ușor. Era un dans firav, nu unul hotărât al vreunui pește mare, care să muște din momeală. Cred că era ori un rac ce-mi controla momelile, ori vreun ghiborț [ Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu mâna streașină pe frunte, Scrutez, prin ochiul meu firav, Azurul tulburat, spre munte, De griul Marelui Zugrav. * Ades, și cerul cel din noi E-ntunecat de norul greu - Și-n ce furtuni și aspre ploi Ne poartă fiii lui Atreu! *** Ce-ar fi să fiu un exorcist, Acel care
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
Autorului de aceea "De la un timp" hârtia a devenit ceva desuet, nici arbori nu mai sunt pentru celuloză, prea mulți s-au tăiat pentru alte-orizonturi. De-aceea, "de la un timp" poeții au început să-și scrie hieroglifele pe zidurile sufletelor, firave plăsmuiri mișcătoare și, fiindcă nu mai există încă un Champollion, ele se mumifică pe rafturi și-n noi crește Marele Gol. Referință Bibliografică: de aceea / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi
DE ACEEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366974_a_368303]
-
stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe direcția bună. Trăgeam tăcuți de vâsle. Eu și fratele meu mai mare cu patru ani și jumătate, am mai fost prinși de furtună în larg. Odată am tras fără
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]