1,134 matches
-
Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre orice. Nu cunoaște obstacole, n-are mari griji din pricina literaturii. Orice poate fi versificat, chiar și o foaie de Înștiințare către abonați. Multe scrieri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ființa umană supraviețuiește, se cunoaște, se dezvoltă, se-mplinește. În și prin relațiile cu ceilalți, oamenii își pot realiza aceste trebiunțe, se pot simți satisfăcuți, confortabil sau, dimpotrivă, în lipsa realizării lor, se pot simți frustrați, inutili, dezamăgiți, stupizi. Există un firesc al relațiilor interpersonale, dar și un prea puțin sau un prea mult al lor. Până acum, am văzut mai ales ce înseamnă existența firească și necesară a relațiilor interpersonale în viața noastră individuală, am făcut referire și la consecințele/efectele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
secolul gândirii raționaliste, căci umanitatea a învățat să creadă în știință. Exegetul Eugen Simion afirma faptul că ,,fantasticul este o categorie a realului, locul lui este în inima lumii fenomenale. El ne așteaptă la colțul străzii, zona lui privilegiată este firescul, logicul, naturalul’’, dar oricât de realiste ar fi, personajele, când devin total grotești, capătă dimensiuni fantastice, prin suprapunerea elementelor anormalului absolut peste banalitatea lumii reale, obișnuite. Personajele lui Caragiale au o astfel de calitate, ele ajungând pe treapta de jos
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Atunci când este înfățișat momentul în care se rătăcește, eroul nu-și pierde nici un moment simțul realității, dovedinduse stăpân pe judecata lucidă. Dominantă este inflexibila lui voință de a defini ceea ce pare nefiresc, suprareal, la modul rațional, încadrând întâmplările în sfera firescului, ,,psihanalizându-le’’ din perspectivă exclusiv realistă. Aici este momentul când, eroul caragialian nu are (și nici nu acceptă să aibă) conștiința împrejurărilor de viață fantastice. Astfel, detalii precum acela legat de căciula care ,,parcă mă strângea de cap ca o menghină
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
apariția iedului și reapariția lui în odaia de la han, este un incident epic închis și el într-un ermetism impenetrabil. S-ar putea crede că ceea ce am numi ultima limită la care ajunsese fenomenul de convertire a nefirescului la legile firescului, cedează întrucâtva locul spre sfârșitul povestiri formulărilor explicite, menite să releve intruziunea fățișă a satanismului. Aici avem în vedere surprinzătoarea siguranță de sine cu care hangița își reprimește oaspetele. ( ,,Ce să spui ? Știa femeia că mă întorc? ori se sculase
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se pierde în spatele a ceea ce el are diferit de mine. La limită, tot ceea ce cade în afara eului meu îmi este străin. Sânt atât de bine închis în diferența limitelor mele, încît identitatea pe care o împart cu ceilalți devine insesizabilă. Firescul a ceea ce sânt transformă în nefiresc tot ceea ce e altfel decât mine. Totul, în mine, este acord cu cele douăsprezece limite care mă determină în concretețea lor, dar acest acord se însoțește cu opreliștea absolută ca același drept să și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și în mod cu totul întîmplător - s-a numit Noica a putut fi găsit cu mult înainte ca întîlnirea cu el să fi avut loc. Când s-a produs, ea a părut a fi o simplă recunoaștere și a avut firescul pe care îl dă unei întîlniri orice îndelungă, grijulie și pregătită așteptare a ei. Noica citind aceste pagini; va trebui să mă înțeleagă și să mă ierte. Dacă le-aș publica fără să-i cer consimțământul, n-aș face decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
puterii și în aceea, și mai degradată, a evenimentului. În aceste condiții, ne-obișnuitul cel mai greu de suportat, și de aceea reprimat, este geniul, pentru că lui îi lipsește atât imunitatea de care se bucură puterea, cât și aerul de firesc pe care acesteia i-l conferă tradiția. De îndată ce există o tradiție a geniului, așa cum exista în Germania lui Goethe sau în câte o cetate elină ("alte popoare au avut sfinți sau înțelepți, grecii au avut genii", spunea Nietzsche), geniul devine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
integral și definitiv atinse, răul ar obține puritatea de cristal a lumii basmelor. Ceea ce este încă viață, sănătate, valoare se instituie însă mereu agonic, firav, uneori aleatoriu, alteori prin fente și manevre excesive sau, pur și simplu, frizând nebunia - nebunia firescului. 10 octombrie 1980 Orice carte, o dată născută, ascunde în ea propria ei rețetă. Poți deveni autor de îndată ce ai aflat acest lucru; poți deveni adică un harnic multiplicator al propriei tale scheme mentale pe care o muți, mai mult sau mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un moment dat cădea în sfera artificialului ezoteric. Numeralul însuși nu este oare o formă de naturalizare a matematicului? Orice formulă, orice ființă artificială poate prinde corp - prin familiarizare și rodare - în universul culturii. Pentru copiii de astăzi, automobilul are firescul pe care îl are o vacă, ba mai mult, pentru majoritatea lor are chiar o doză sporită de firesc. Sau putem noi spune că formulele rămân în indiferență când termină prin a se încarna în mașini? - Tocmai asta e mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu precauții supreme, cu mâna celui mai exersat hoț de buzunare, "pe nesimțite" (așa cum extragi un bețișor la un joc de "marocco" fără ca celelalte să se clintească), ei bine, dacă acest cuvințel, această "copulă", care face parte din limbă cu firescul cu care face parte aerul din ființa noastră, ar dispărea peste noapte ― atunci tot edificiul limbii s-ar prăbuși și, o dată cu el, omul și întreaga Creație; despre flori, pietre, păsări și animale nimeni n-ar mai putea să spună "sînt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zile se vor așeza singure în suita unui film. Îmi spun, totuși, că trebuie să-l ajut și că timpul nu trebuie lăsat "de capul lui". Așadar, o dată mai mult, ce am eu de dat, confruntat cu această întîlnire dintre firescul timpului și nevoia noastră de a-l struni și a-l articula? Dar lucrurile se rânduiesc aproape de la sine, ritmîndu-se pe trei trepte ca tot atâtea ek-staze ale vieții: gastronomie, joc, filozofie. Bogdan mă însoțește la cumpărături și alegem împreună
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apropia Stewardul care se ocupase până atunci de noi, un tânăr zvelt și simpatic, așa încît îi adresez acestuia rugămintea și adaug, în chip de explicație: "On se retrouve après dix ans..." Ne face fotografia și ne cere, cu acel firesc plin de căldură ― ce nu păcătuiește niciodată prin familiaritate, indiscreție sau vulgaritate ― pe care nu îl au decât francezii, explicații suplimentare. "A, doamna vine din New York... Și domnul din București... Și veți petrece câteva zile la Paris... După zece ani
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pat capra metafizică. În altă parte, dna Thoma spune că "în relația pe care a avut-o cu mine", Cioran a vrut "să fie lipsit de pretenții". (Se înțelege că față de el însuși. Normal! Splendoarea lui Cioran venea tocmai din firescul cu care se purta. Nu poza niciodată.) "Eu însă nu am putut să suport așa ceva, nu eram obișnuită cu astfel de situații [ce fel de situații?] și doream ca el să fie foarte exigent, a trebuit chiar să-l constrîng
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla ca stăpânul căruia comunitatea îi datora supunerea și ascultarea să fie înzestrat de la Dumnezeu cu calități morale integre și comportament adecvat bunului mers pentru întreaga comunitate, treburile se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere și de putere politică, cu un comportament imoral și abuziv (acest fel de stăpâni va deveni precumpănitor ca număr în timp), între sătenii ascultători și stăpânul abuziv se vor produce valuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Press, 1993, p. 9. (trad. n.) 153 viciul pare mai veridic decât virtutea. Dar ambele povestiri, așezate cu grijă la începutul și sfârșitul comediei sale umane, relevă aceleași tehnici și motive. În ambele cazuri dinamica povestirii este împinsă dincolo de limitele firescului, tocmai pentru a evidenția amuzamentul narațiunii, și în ambele găsim exemple antagonice de persoane care încearcă să-și contureze propriile destine, ilustrând limitele pe care experiența umană le poate atinge.564 Prima calitate pe care o înfățișează aceste personaje este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Press, 1993, p. 9. (trad. n.) 153 viciul pare mai veridic decât virtutea. Dar ambele povestiri, așezate cu grijă la începutul și sfârșitul comediei sale umane, relevă aceleași tehnici și motive. În ambele cazuri dinamica povestirii este împinsă dincolo de limitele firescului, tocmai pentru a evidenția amuzamentul narațiunii, și în ambele găsim exemple antagonice de persoane care încearcă să-și contureze propriile destine, ilustrând limitele pe care experiența umană le poate atinge.564 Prima calitate pe care o înfățișează aceste personaje este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și una politică, superficialitatea blândă a lucrurilor plăcute. Dar toate acestea sunt supuse presiunii unui egocentrism pe care nu face nici un efort să-l ascundă. El e centrat asupra sa Însuși cu o spontaneitate plină de inocență și cu un firesc dat de siguranța totală că - până și atunci când greșește - el are dreptate. Pe de altă parte, cărțile nu i se vând, iar imaginea despre sine e când aceea de burghez meschin, când de om al tuturor ruinelor. E născut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
agreată, că nu poate stârni admirația contemporanilor, Însă nimic nu-l oprește din solitarul său marș spre moarte. Gustul Înfrângerii e ceva cu care s-a născut, iar epoca În care trăiește e una În care tragedia s-a substituit firescului. Nu are decât o singură nelămurire: asupra momentului În care se va sinucide. Îi e oroare de exil (și va refuza, În câteva rânduri, sfaturile prietenilor de a fugi În Spania sau de a-și găsi un adăpost În Elveția
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu termeni de epocă și câteva propoziții pilduitoare sugerează însă o discretă continuitate cu lecțiile din vechile manuale 71. Celălalt manual al editurii Corint s-a dovedit și mai favorabil tradiției școlare. Pentru început, elevul era invitat să intre în firescul povestirii, pornind de la ideea că "marele voievod a fost un copil, ca și tine". Autorii reveneau apoi la distanța cuvenită dintre eroul de altădată nepământesc prin gloria sa și cititorii cărora le era prezentat, datori să continue omagiul. Deși expozeul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Identificarea și decodarea a ceea ce este specific, a ceea ce se diferențiază de realitatea familiară istoricului de azi și publicului său, trimite întotdeauna la un sistem de reprezentări, valori și practici considerate normale într-o anumită cultură. Specificul este, pe scurt, firescul celuilalt. 238 Ibidem, p. 8. 239 Ibidem, p. 27. 240 Ibidem, p. 13 241 Ibidem, p. 57. 242 Ibidem, p. 35, 44, 38. 243 Ibidem, p. 8, 33. 244 Ibidem, p. 64. 245 Explicația înseamnă o înscriere a unui eveniment
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe ancorarea în verosimil a faptelor care, altfel, ar dobândi efecte halucinante și ar risca să-și împingă cititorul în donquijotisme aberante, în extremism livresc. Mai puțin convențională decât în celelalte state europene, parodia cultivată în Italia se înscrie în firescul evoluției unei literaturi care beneficiază de un pronunțat simț al umorului. Dar unul mereu "la pândă", gluma putând îmbrăca forme de la cele mai naive la cele mai satirice, controversate. Parodiștii italieni se apropie, ca structură și inițiativă cel puțin, de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de admirabilă, gingașă, eroică, atât de frumoasă" să "dispară cu totul în fața uneia ca Rowena, acea insipidă creatură blondă care, după umila mea părere, este nedemnă de Ivanhoe și nevrednică de locul ei ca eroină". Și autorul se întreabă, mimând firescul unei conversații banale: se mai poate face ceva283? Ceva pentru ca "Dezmoștenitul Cavaler" să nu fie nevoit "să rămână pe vecie alături de acel frigid exemplu de bunăcuviință, alături de acea rece, ireproșabilă sclivisită, prețioasă Rowena? Ferească Dumnezeu, ferească justiția poetică!". Din acest
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
omului și a vieții. Acest nou chip s-a construit printr-o strategie poetică ce conferă creației soljenițiene o originalitate ce nu favorizează nici un moment "artisticul", aceasta cultivând chiar, cu fervoare, dar și cu o "disciplină" asumată pe deplin, "prozaismul", "firescul" și "documentul". Și autorul nu face aceasta pentru a-și convinge cititorul contemporan lui asupra unui adevăr trăit de el și ascuns cu grijă de oficialități, căci el are deja convingerea că pentru a înțelege lucrurile despre care vorbește e
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de părere că Biserica ar trebui să se implice în viața politică a țării.7 Cele câteva date pe care le-am așezat la acest subcapitol arată că religiozitatea în România este destul de ridicată. Comportamentul religios la români este un firesc al neamului. Cercetările sociologice făcute în ultimii douăzeci de ani dovedesc că România este o țară încă angrenată în valorile tradiționale. În alte țări la nivel mondial avem, poate, la fel scoruri destul de mari în privința religiozității la nivel de individ
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]