800 matches
-
acum observ că nu mai am nici aplicația pentru a lua măcar aceste scurte note în scheletul de jurnal care este o agendă! Când notez mici evenimente și lucruri de reținut, o fac parcă împotriva voinței mele - chiar dacă, ulterior, aceste "firimituri mnemotehnice" (bribes d'aide-mémoire) mi-ar putea fi utile... Marți, 22 decembrie De-a lungul weekendului, am tradus opt poeme din Cezar Baltag; Alain Paruit, Odile Serre și eu ne împărțim versiunea franceză a ultimului său volum, Chemarea numelui. Cartea
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
cotropiți de comuniști, mai toți sătenii din Stănija, comuna Buceș - județul Hunedoara, trăiau de pe urma aurului. Nici nu erau nevoiți să sape galerii, pentru ca, aici, aurul e scos la suprafață de ape. Malurile de pământ galben de pe valea oricărui pârâiaș adăpostesc firimituri mici. Accesul spre localitate se realizează pe cale rutieră. Stănija este străbătuta de drumul județean DJ705D, ce face legătura cu reședința de comună și mai departe cu localitățile Boiu, Geoagiu și Orăștie. La Buceș această șosea se intersectează cu drumul național
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
mențiune generală; ctitori ai mănăstirii sau ai bisericii parohiale, fie cu numele, fie cu o mențiune generală. Punând pe disc fiecare din cele trei părticele, preotul zice: « Pomenește, Doamne, pe cutării... » La greci, melchiți, si in Ardeal, se pun câteva firimituri pe disc, jos în stânga pentru cei vii, iar jos în dreapta pentru cei răposați. În general se pomenesc doar cei care au nevoie de rugăciune în perioada respectivă. La slavi, se începe prin pomenirea celor morți de moarte subita, folosind o
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
el, lucru puțin incomod. Astfel s-a ajuns ca la Constantinopol piatra cu moaște să fie înlocuită de o pânză cu moaște, ceea ce e antimisul de astăzi. Mai demult peste antimis se așternea ilitonul sau corporalul, pentru a evita profanarea firimiturilor ce ar cădea de pe disc. Cu timpul s-a ajuns ca ilitonul să stea sub antimis, din două motive: culoarea mai închisă a antimisului permite observarea firimiturilor și recuperarea lor, câtă vreme ilitonul e alb, iar firimiturile pe iliton s-
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
Mai demult peste antimis se așternea ilitonul sau corporalul, pentru a evita profanarea firimiturilor ce ar cădea de pe disc. Cu timpul s-a ajuns ca ilitonul să stea sub antimis, din două motive: culoarea mai închisă a antimisului permite observarea firimiturilor și recuperarea lor, câtă vreme ilitonul e alb, iar firimiturile pe iliton s-ar vedea greu; motivul întipărit pe antimis iese la iveală, pe când ilitonul l-ar ascunde. Pe antimisele de astăzi e întipărită scena punerii în mormânt; de aceea
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
a evita profanarea firimiturilor ce ar cădea de pe disc. Cu timpul s-a ajuns ca ilitonul să stea sub antimis, din două motive: culoarea mai închisă a antimisului permite observarea firimiturilor și recuperarea lor, câtă vreme ilitonul e alb, iar firimiturile pe iliton s-ar vedea greu; motivul întipărit pe antimis iese la iveală, pe când ilitonul l-ar ascunde. Pe antimisele de astăzi e întipărită scena punerii în mormânt; de aceea când potirul și discul sunt puse pe masa euharistică, preotul
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
crucii încă o dată peste antimis, pune evangheliarul contra chivotului (în Ardeal și la ruteni pune evangheliarul în partea dreaptă a mesei altarului), apoi desface antimisul, urmând ca la începutul liturghiei altarului, antimisul să fie deschis. După cuminecarea credincioșilor se recuperează firimiturile căzute pe antimis, apoi se împătură, se trasează din nou o cruce cu evangheliarul, iar evangheliarul se reașează pe antimis. În unele părți, atunci când evangheliarul lipsește (în timpul procesiunii sau citirii), se pune o cruce peste antimis.
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
taină". Scade numărul laicilor care se împărtășesc. În locul a cinci pâini mari din vechime, se folosește la Liturghie doar un agneț, cub mic decupat dintr-o pâine. Pentru a copia ostiile din ritul latin, se vor introduce miridele, bucățele sau firimituri. Credincioșii nu vor mai putea primi pâinea euharistică pe palme, nici bea din potir, ci cuminecarea laicilor se va face cu lingurița. Sfântul Ioan din Damasc ia octoihul sirian occidental și-l prescurtează. Această formă va deveni octoihul bizantin duminical
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
una. Agnețul are patru părți: IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în greacă "nika"= «învinge»). La frângerea pâinii, înainte de cuminecare, părticica IC va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în potir decât o firimitură smulsă din părticica IC. Părticica XC va fi tiată în atâtea bucăți câți clerici, și cu aceasta se vor cumineca clericii. Părticelele NI-KA vor fi tăiate în mai multe bucățele, pentru cuminecarea credincioșilor. Ceea ce e specific în ritul bizantin
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
de CD-uri în România. După cinci luni de discuții și cu amenințări cu presa și cu bătaia, am primit banii din vânzarea albumului. Acum, albumul nu se găsește pe piață, deși avem contract cu distribuitorii, iar noi primim niște firimituri din punct de vedere financiar. Sistemul e sub orice limită”" (Nicolae Covaci). Inițial era proiectată și apariția unei variante în limba engleză a albumului. Muzică: Nicu Covaci Textul: Nicu Covaci (4,9,11,12); Dinu Olărașu (1, 2, 3, 6
Baba Novak () [Corola-website/Science/305575_a_306904]
-
singura versiune (re)cunoscută (sau apreciată), trebuia, de asemenea, să fie opera desăvârșită a unui creator (necunoscut), pierdut în negura istoriei, iar variantele mai puțin reușite sub aspect artistic, ori comprimate sub aspect tematic, nu erau decât niște resturi, niște firimituri ale unei degradate capodopere inițiale. Seria reprezentanților acestui curent a fost inaugurată chiar de Alecu Russo, descoperitorul baladei, care îi invocă pe Virgilius și Ovidiu. „Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-a adăugit "un al treilea poet", păstorul
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
fost analizate în 12 laboratoare. Fiecare eșantion a făcut obiectul unei analize în dublu. Rezultatele studiului sunt prezentate în continuare: Eșantion 1 Eșantion 2 Eșantion 3 Eșantion 4 Eșantion 5 Eșantion 6 Eșantion 7 Premix pui Premix curci Granulate curci Firimituri pui Hrană curci Hrană păsări Hrană păsări L 12 12 12 12 12 12 12 N 23 23 23 23 23 23 23 Media (mg/kg) 5 050 16 200 76,5 78,4 92,9 48,3 32,6
jrc4129as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89292_a_90079]
-
în toate Capitalele Europene ale Culturii, s-au îmbogățit agențiile de turism, restaurantele, pensiunile și hotelurile, s-au îmbogățit firmele imobiliare și mării deținători de proprietăți în centru, s-au îmbogățit firmele de avocatură specializate în retrocedări. Și a cules firimiturile o armată de birocrați culturali. Dacă nu ți-a plăcut periplul imaginar prin care te-am purtat, ai timp până pe 16 septembrie să te gândești ce altceva s-ar putea face, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din București, cu 75
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
Pescaru în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe lacul Snagov. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Editura Cartea Românească, București, 1932), cuprinzând versuri scrise în perioada 1928-1932
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pasca și cozonac și punând flori pe morminte. De Paștele Blajinilor
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor. Tot în această zi, după petrecerea bahică nocturnă, unul dintre membrii familiei se sculă mai de dimineață, lua fața de masă cu firimiturile rămase de la ospăț, ieșea cu ea afară și aruncă resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: „Veniți păsări să va dau și vouă din bucățele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucățele de vară
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
unchiaș bătrân care o știa și el de la alți unchieși din vechime. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Ed. Cartea Românească, București, 1929). Întâmplarea este relatată și de Mihail Sadoveanu în povestirea „Vrăjitorul de șerpi” din volumul "Împărăția apelor" (1928); celebrul romancier a afirmat că a auzit-o într-o ședință a Academiei Române de prin anul 1927, fiind
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
despre singurătate. Mă uitam pe o fereastră și vedeam pe o bancă un bătrân, stând lângă porumbei. Un bătrân pe care părea că viața l-a tot lovit. Ca pe cel pe care l-am văzut trecând mai devreme. Arunca firimituri la porumbei. La un moment dat a venit către el o bătrânică, l-a luat de braț și au plecat împreună. Sigur, e frumos. Dar avem un banc celebru. Cu omul pe patul de moarte, stând înconjurat de soție și
Gabriel Cotabiță s-a trezit din comă. Radu Buzăianu, cuvinte emoționante - EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104876_a_106168]
-
dea proba finală a mizeriei sale, a micimii sale, a lașității sale, a absenței oricăror trăsături umane (întotdeauna am crezut că orice om are și binele și răul în el, ca până și în cel mai rău individ există o firimitura de ceva bun/ Băsescu dovedește că nu e om, e diavol). Îl văd cum privește fără milă pieptul sângerând la care altă dată rânjea pofticios. Azi se va uita la televizor cum trupul lovit va fi târât în afara arenei, apoi
Oana Stancu: Pe Elena Udrea o văd ca pe o femeie, după ce sistemul o sfâșie acum by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103710_a_105002]
-
câmpiei și al unor țărânilor săraci a lăsat una dintre cele mai mari averi din țară... veți spune că soția i-a adus o zestre frumoasă. Dar ce este aceasta zestre în comparație cu ceea ce a lăsat el când a murit? O firimitura și nimic mai mult”. Una dintre piețele centrale din Belgrad este numită după el, Piața Nikola Pašić (în sârbă: "Трг Николе Пашића"/"Trg Nikole Pašića"). În timpul regimului comunist, piața a fost numită după Karl Marx și Friedrich Engels. Statuia din
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
imagini jenante dintr-o cămăruța, cu un Vladimir Puțin impasibil și unii lideri ai Europei încercând să obțină din „grația Mariei Sale" o minimă bunăvoință, a redat un tablou a neputinței și incapacității Europei în fața unui lider ce aruncă cu firimituri din mărinimia Să. Întâlnirea de la Minsk s-a vrut să fie una a democrației, a negocierii, a consensului. S-a dovedit însă a fi (după cum era de așteptat) un simplu joc de imagine și o slăbire a puterii Europei în fața
Germania și Franța au trădat România și Polonia by Alexandru Cumpănașu () [Corola-website/Journalistic/104397_a_105689]
-
tabula rasa din tot trecutul său. Într-un fel, ex-președintele calcă pe urme ilustre: n-a procedat la fel Regele Mihai, invocând înalte comandamente patriotice? Măria Sa măcar s-a ales cu ceva: a reușit să recupereze, de bine, de rău, firimituri din averea familiei și, dacă va fi cuminte în continuare, s-ar putea să-l vedem chiar senator pe viață... A tuna și a fulgera împotriva „regimului Iliescu", a-i denunța aberațiile, abuzurile și crimele, a vorbi despre corupția endemică
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
să luăm bani din altă parte", a declarat recent gureșul ministru al protecției sociale, Sârbu. Aș nota, mai întâi, ambigua folosire a expresiei, �fără rezerve". Gura păcătosului adevăr grăiește! De unde atâtea rezerve, când miliardarii de sub pulpana puterii au supt ultima firimitură din măduva bugetului? Or, strălucita inițiativă de a-i obliga pe proprietarii de case să devină depunători la C.E.C. ar putea fi chiar răspunsul dorit la esopica propoziție a protectorului-șef al nației defavorizate. Această nouă escrocherie cu final previzibil
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
oalele sparte. Evident că premierului nici nu-i trece prin cap să însoțească transferul CET-urilor către primării cu sumele corespunzătoare din fondul protecției sociale. în felul acesta, el speră să rămână cu niște bani din care să zvârle câteva firimituri nenorociților cărora numai și numai pentru că trăim într-o lume civilizată li se spune pensionari.
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
manifestare care trebuie să fie (transmiterea pe TVR Internațional o impune) o oglindă a artiștilor români de valoare și nu a străinilor (care și așa sunt tot mai palizi), vedetele din România sunt neglijate, marginalizate sau tratate cu câte o firimitură, ca în nefericitul „Prolog”. Unde au fost Luminița Dobrescu, singura triumfătoare de dinainte de ’89 (ea dorea să și acorde un premiu ce-i poartă numele, foarte frumos!), Margareta Pâslaru, Marina Voica (n-a cântat niciodată pe scena „Cerbului”!!), Corina Chiriac
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]