916 matches
-
trece la exersarea propriu-zisă a căderilor. În acest sens, pentru pacienții care au la dispoziție flexia genunchilor trebuie exersată coborârea centrului de greutate, pentru a evita „căderea de sus” și a limita astfel impactul dur cu solul. Acest reflex, de flexie a genunchilor, poate fi considerat înnăscut, el fiind prezent la copii, care deprind mersul la vârsta de 12-18 luni și care, atunci când se dezechilibrează, cad flectând genunchii, nici într-un caz cu genunchii în extensie. Aceste exerciții se repetă până
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
luni și care, atunci când se dezechilibrează, cad flectând genunchii, nici într-un caz cu genunchii în extensie. Aceste exerciții se repetă până se ajunge la o execuție cât mai corectă și mai rapidă, KT menținând controlul acțiunii. Acest moment al flexiei membrelor inferioare va trebui exersat în condițiile răsucirii accentuate a trunchiului cu fața spre direcția de cădere, întoarcerii capului în aceeași direcție și aducerii membrelor superioare în față, pentru a proteja eventualul impact al capului cu solul. Fig. X.70
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
îi oferă pacientului posibilitatea de realizare a gesturilor funcționale, care să le înlocuiască pe cele ce nu mai pot fi recuperate, ca urmare a unei întâmplări nefericite. Un exemplu în această ultimă situație poate fi o impotență funcțională severă a flexiei antebrațului pe braț, mai ales din poziția de extensie completă. În aceste condiții, din poziția de extensie a antebrațului la 180°, flexia până la 90° se poate realiza cu participarea mușchilor lung și scurt supinator ai antebrațului, având antebrațul în pronație
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
urmare a unei întâmplări nefericite. Un exemplu în această ultimă situație poate fi o impotență funcțională severă a flexiei antebrațului pe braț, mai ales din poziția de extensie completă. În aceste condiții, din poziția de extensie a antebrațului la 180°, flexia până la 90° se poate realiza cu participarea mușchilor lung și scurt supinator ai antebrațului, având antebrațul în pronație. Mișcarea ajunsă la 90°, se trece antebrațul în supinație, facilitându-se astfel preluarea mișcării de către mușchii biceps și brahial, anterior ajunși la
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe sub brațe sau chiar peste brațe . Ridicarea adversarului de pe sol înseamnă obținerea unui punct, iar pentru o mai bună siguranță a reușitei se va menține ridicat timp de 1-2 secunde. Pentru a ridica adversarul de pe sol este necesară o ușoară flexie a genunchilor. Este interzisă lovirea adversarului în timpul jocului. Jocul dezvoltă forța membrelor inferioare și superioare, cât și a spatelui. De asemenea, datorită ritmului alert de joc, a reacțiilor și acțiunilor adversarului se dezvoltă și viteza de execuție și de reacție
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
cât îi permite lungimea brațelor celui de jos. În acest moment cel de jos va avea brațele întinse și va executa o tracțiune. Pentru a nu se ajuta cu picioarele în momentul tracțiunii, antrenorul va solicita ridicarea gambelor de pe saltea (flexia gambelor pe coapsă). SARI ȘI LOVEȘTE ! / III / detenta, mobilitatea scapulo-humerală / Cei doi jucători sunt unul înaintea celuilalt, pe o saltea de 2/1 marcată la mijloc cu o linie. Combatanții au scopul ca prin sărituri, cât mai înalte, cu brațele
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
de LHERMITTE ca patognomonic pentru SM este considerat de majoritatea autorilor tot o tulburare de sensibilitate, datorată unor leziuni demielinizante a cordoanelor posterioare ale măduvei, la nivelul umflăturilor cervicale. Se întâlnește la 20-35 % din SM și constă în apariția la flexia rapidă a capului a unor senzații bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
curente în cursul SM, ei descriu și alte manifestări paroxistice mai puțin frecvente în SM. Este vorba, cel mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alte manifestări paroxistice mai puțin frecvente în SM. Este vorba, cel mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele paroxistice pot fi unice și ocazionale, reprezentând simptome de debut. Acestea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
0. După ROXANA CORNĂȚEANU (2004), simptomatologia și evoluția în timp a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări senzoriale, nevrită optică unilaterală, diplopie, parestezii ale trunchiului și membrelor, declanșată de flexia gâtului (semnul Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se stabilizează și apoi starea se îmbunătățește spontan, sau cu răspuns la antiinflamatorii nesteroide pentru câteva
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
musculară diminuată. Altă situație în care este indicat Dantriumul, cu toată slăbirea accentuată a forței musculare este aceea în care se instalează o spasticitate intensă a membrelor inferioare, care nu permite folosirea lor. Spasticitatea intensă duce la apariția contracturii în flexie cu discomfort mare. În această situație se poate renunța la inconvenientul scăderii forței musculare în beneficiul obținerii scăderii spasticității dureroase, dându-i bolnavului un confort sporit. Doza cu care se începe este de 25 mg/zi crescându-se până la 300
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în considerate. Aceste zone cheie sunt: postura, echilibrul, tonusul muscular, coordonarea, ataxia și oboseala. Ele formează o bază pentru reeducarea mișcării și pentru tipul tehnicilor fizioterapeutice care vor fi utilizate. Postura. Principalele anomalii posturale întâlnite la bolnavii cu SM sunt: flexia unilaterală sau bilaterală a șoldurilor, hiperlordoza lombară, căderea umerilor în față, hiperextensia unilaterală sau bilaterală a genunchilor și deficit de rotație a trunchiului la tentative de rotire a acestuia. Întinderea zilnică a grupelor de mușchi afectați va ajuta la prevenirea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
corpului. În general pacientul ataxic instabil, coboară centrul greutății spre șolduri, 227 prin încovoiere. În această postură, pacientul se poate simți mai stabil, dar este dezavantajat când încearcă să umble. În plus, există un risc al dezvoltării contracției flexorilor (în flexie) la nivelul șoldurilor. Pacientul poate încerca să câștige o nouă stabilitate prin fixarea trunchiului și blocarea genunchilor în hiperextensie. Pentru corectarea acestor posturi anormale, fizioterapeutul trebuie să orienteze tratamentul spre reeducarea mai întâi a mușchilor extensori ai șoldului. Ulterior, trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
înainte cu tratamentul și să reeduce controlul muscular al mișcării de rotație internă a genunchilor. În acest stadiu trebuie să aibă grijă să se asigure dacă este menținută extensia șoldului și poziția pelviană, altfel corpul pacientului se poate încovoia în flexie la nivelul șoldurilor. VANEY C. (1993) a introdus hipoterapia ca mijloc de reeducare în ataxiile trunchiului. În afară de efectul bun în ataxii, călăritul influențează pozitiv mobilitatea bazinului și a membrelor inferioare, combătând spasticitatea mușchilor bazinului și în special a adductorilor membrelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
TODD (1982). În primul rînd, efectul inhibitor asupra spasticității de către susținerea propriei greutăți pe membrele inferioare va fi redus. În al doilea rând, schimbările posturii vor cauza o modificare de lateralizare a trunchiului, dacă se folosește un suport unilateral sau flexia anterioară a trunchiului prin flectarea șoldurilor, când se folosește suportul bilateral. În al treilea rând, pe măsură ce mișcările normale ale capului și trunchiului sunt reduse, va exista o reducere a reacțiilor echilibrului, care la rândul lor modifică tonusul muscular. Efectele dăunătoare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Brennan, D. (2009) centrul de greutate al practicantului de jogging acvatic coincide cu centrul de flotabilitate și se află, după cum am specificat anterior, la nivelul plămânilor. Tehnica joggingului acvatic impune execuția alternativă, coordonată și simultană, dar cu amplitudine, a diferitelor flexii și extensii ale membrelor inferioare. Accentuam ideea efectuării ample a mișcărilor membrelor inferioare și superioare, îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
apă și cu centură ajutătoare, fără amplitudine în mișcările membrelor inferioare, dar acea amplitudine este orientată diferit, mai mult în plan vertical. În opinia exprimată de experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), cu genunchiul îndoit la 900 și talpa piciorului orientată în jos, în flexie plantară, pentru a putea împinge apa (Puleo, J., Milroy, P. 2010). Urmează „călcarea” apei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), cu genunchiul îndoit la 900 și talpa piciorului orientată în jos, în flexie plantară, pentru a putea împinge apa (Puleo, J., Milroy, P. 2010). Urmează „călcarea” apei și extensia completă a membrului inferior (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), fără a ajunge în hiperextensie (Puleo, J., Milroy, P. 2010) și apoi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a fost înregistrat prin imagini ale venei în curs de investigare, utilizându-se următoarele manevre: relaxarea după compresia venelor gambei pentru venele proximale sau compresia venelor piciorului pentru venele gambei; compresia manuală a rețelei venoase; compresia cu palma a gambei; flexia dorsală activă a piciorului și relaxarea; manevra Valsalva - preferabilă pentru a demonstra incompetența safenofemurală. Examinarea a debutat în partea superioară a membrului inferior, utilizându-se o vedere transversală pentru a verifica vena safenă mare și vena femurală comună, ambele situându
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul; - extensia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
altul mai mare despărțite de un șanț cu direcție anteroposterioră, oblic de jos în sus și din interior spre exterior; - deasupra condilului humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]