826 matches
-
și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca. Situl conservă un habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
trei plante ocrotite: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips, Cucullia mixta" și "Gortyna borelii lunata". La nivelul ierburilor vegetează târtanul ("Crambe tataria"), o specie floristică protejată, enumerate în aceeași anexă a "Directivei 92/43/CE". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice); astfel:
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin ("Succisa pratensis"), târsă ("Deschampsia cespitosa"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), coada racului
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și cultural aflate în vecinătate. Datorită habitatelor naturale (ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă) aflate în acest areal cât și amenajărilor hidrotehnice, Bazinul Fizesului (ce include și Lacurile Geaca) a fost instituit ca arie de protecție specială avifaunistică în anul 2007 prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie (privind
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/ CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); astfel: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), precum și patru specii rare de mușchi ("Buxbaumia viridis, Drepanocladus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) caracteristică Apusenilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
syriacus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația este constituită din mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
fluturașul albastru cu puncte negre), "Colias myrmidone" (albilița portocalie"), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas maturna" (fluturele maturna"), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte"), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Dumbrava Vadului), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte), "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
încadrată în bioregiune alpină și continentală) aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în bazinul superior al râului Șușița. Acesta adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Situl dispune de 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană; Păduri dacice de fag
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
amfibian: ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"); și patru nevertebrate: croitorul de fag ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Printre speciile vegetale întâlnite în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pinul de pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
cald (ce aduce secetă) ce bate din partea sud-vestică atingând o viteză cuprinsă între 20 și 30 km/oră și Vântul de Vest (un vânt de altitudine cu influență oceanică). Situl Lunca Mureșului Inferior prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din" Littoretea uniflorae "și
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]